Featured
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici, conchide Sorina Ruxandra Matei.

Reamintim ca, Președintele Comitetului național pentru campania de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că el a făcut o informare către premier despre modalitatea de prezentare a datelor privind vaccinarea în mediul online, pentru că, în opinia sa, este necesară o prevalidare a informațiilor publicate.
Conform G4 Media, Gheorghiță a fost întrebat dacă el este cel care a făcut plângere la premier după ce Ministerul Sănătății a publicat datele privind vaccinarea pe portalul Guvernului privind datele transparente.
„Eu nu am făcut plângere, am făcut o informare premierului, la solicitarea dumnealui, legată de datele privitoare la activitatea de vaccinare, respectiv modalitatea în care aceste date sunt prezentate în mediul online”, a admis Valeriu Gheorghiță.
„„Problema, așa cum eu o văd în calitate de președinte CNCAV, este că toate aceste informații necesită a fi validate înainte de a fi puse în online, pentru că pot fi erori de completare și pot să genereze o serie de interpretări pe baza unor date care nu sunt validate”, a mai susținut președintele CNCAV.
„Avem nevoie de prevalidarea datelor pentru că generează ideea că ar fi persoane care sunt vaccinate fără a fi eligibile”, a susținut de asemenea Gheorghiță.
Acesta a spus că informarea sa către premier a fost făcută înainte de a fi anunțat controlul la Ministerul Sănătății.
Vicepremierul Dan Barna a declarat luni seara, la TVR 1, că publicarea datelor privind vaccinarea de către Ministerul Sănătății i-a fost reclamată premierului de o instituție a statului, pe care nu o știe, însă a menționat Armata și a precizat că prim-ministrul nu avea altă opțiune decât să trimită Corpul de control la minister.
„Am avut o discuție cu premierul, care mi-a spus că o autoritate a statului s-a sesizat privind datele publicate de Vlad Voiculescu. Nu știu încă (ce autoritate, n.r.), aștept să văd un raport. (Premierul, n.r.) mi-a zis: domle, sunt oameni supărați. OK. Hai să vedem de ce. Premierul m-a sunat spunându-mi că publicarea acelor date nu e în regulă, tabelul acela cu secțiile de vaccinare și cu vaccinurile, numărul de vaccinuri și categoria de persoane care au beneficiat de acele vaccinuri. Eu uitându-mă, cu pregătirea mea de avocat, cu experiența mea de om politic, nu am găsit în acel tabel nici măcar o singură dată sensibilă, vulnerabilă pentru vreo instituție a statului român, pentru vreun cetățean. Era secția de vaccinare 12, 37 de vaccinuri din categoria pensionari, persoane bolnave sau persoane din sistemul de apărare sau de protecție sau de curierat, adică un tabel absolut banal. În acest context, trimiterea Corpului de control este cumva un mecanism automat, pentru că premierul nu putea să tragă o concluzie. Și eu m-am întrebat. O instituție a statului a spus că s-au publicat niște date vulnerabile, care o fi fost, nu știu, Armata, habar n-am. Ca el să tragă o concluzie, nu are altă pârghie decât să trimită Corpul de control să verifice dacă acele date erau într-adevăr într-o zonă de protecție sau nu”, a relatat Dan Barna.
Context.
Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că, în urma unei discuţii avute luni cu şeful Corpului de control al Guvernului, instituţia se va autosesiza cu privire la respectarea legislaţiei privind publicarea datelor legate de pandemie (detalii aici).
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, ulterior, că datele privind numărul de teste Covid realizate în fiecare județ trebuie să fie publice, precizând că eventualele inadvertențe se corectează pe parcurs și subliniind că ascunderea de date este un lucru profund nociv pentru democrația unei țări. (detalii aici)
Datele au fost publicate de Ministerul Sănătății pe portalul Guvernului pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice data.gov.ro în seara zilei de 4 martie, iar a doua zi Secretariatul General al Guvernului a organizat un eveniment care să marcheze transparentizarea acestor date, eveniment la care au participat secretarul general adjunct al Guvernului Mircea Abrudean și consilierul superior din cadrul SGG Lidia Barac.
Ministerul Sănătății a publicat două seturi de date: unele privind testarea pe fiecare județ, rata de incidență în fiecare localitate, numărul decelor COVID pe județe, numărul de pacienți din fiecare spital și celelalte privind numărul de doze de vaccin adinistrate în fiecare centru de vaccinare și pentru care dintre categoriile prevăzute în strategia națională de vaccinare.
Datele oficiale publicate de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, pe platforma oficială inaugurată pe 5 martie, scot la iveală un sistem paralel de vaccinare. Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma națională și pe care se fac programări, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă – de la spitale, la instituții militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
O situație făcută pe 5 zile, adică datele care sunt acum accesibile, arată că mai mult de 60% din vaccinări s-au făcut în afara centrelor de vaccinare din platforma oficială. Aproape 80% dintre centrele din București nu apar pe platforma RoVaccinare. Din 48 de centre, doar 11 sunt disponibile pentru programare pe platformă, în timp ce celelalte sunt fie cu circuit închis, fie blocate de Institutul de Sănătate Publică.
Organizarea vaccinării
Să recapitulăm pentru început cum anume a fost organizată vaccinarea în România, pe faze, cum se fac programările și care sunt centrele de vaccinare.
Conform strategiei naționale de vaccinare, în prima faza de vaccinare, s-au imunizat cadrele medicale, la locul de muncă. Cu alte cuvinte, spitalele au fost transformate, pentru faza 1, în centre de vaccinare. O dată terminată faza 1, următorul pas a fost imunizarea persoanelor în vârstă, a bolnavilor cronici și a personalului esențial, categorie care a cuprins mulți angajați ai statului sau ai firmelor private expuși riscului de îmbolnăvire COVID.
„Pentru etapele a II-a și a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through. Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică.” scrie în Strategia de Vaccinare în România.
Pentru faza a 2-a, au fost amenajate centre speciale de vaccinare, iar programarea se face exclusiv prin platforma națională, dezvoltată de STS. Maiorul Dorin Chirca ne-a explicat că atunci când o persoană se autentifică pe platformă îi apar doar centrele unde s-ar putea ea vaccina. Prin urmare, pentru a putea vedea toate centrele de vaccinare anti-Covid disponibile ar trebui să fim o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani.
Am accesat platforma folosind CNP-ul unei persoane de peste 65 de ani și am aflat că în București, în acest moment, sunt accesibile 11 centre de vaccinare unde oamenii pot să se programeze.

În afara de aceste 11 centre, au mai fost amenajate centre speciale, doar pentru angajații din învățământ la care accesul se face pe baza unor liste speciale, întocmite de inspectoratele școlare. Acestea sunt o parte din cele 39 pe care nu le putem vedea pe platforma RoVaccinare.
Maiorul Dorin Chirca ne-a dat exemplu de cum funcționează un circuit închis.
„Personalul de la MApN [n.r. Ministerul Apărării Naționale], în funcție de centru, acesta este blocat pe un CUI. Centrele MApN sunt blocate. Adică eu, care sunt din MApN și fac parte dintr-o anumită structură, sunt în evidența unui centru militar, așa este blocat pe un cod al acelui centru. Deci eu nu pot să văd alte centre, mă pot programa la vaccinare doar în centrul respectiv care a fost arondat structurii mele. Și, bineînțeles, conform fazei.”
Maior Dorin Chirca
Deci, teoretic, vaccinarea în faza a 2-a nu se poate face decât prin intermediul platformei naționale sau pe listele speciale.
Tot legat de organizare, mai trebuie spus că, MAPN coordonează campania de vaccinare în România.
Spitalele vaccinează în continuare
Pe 5 martie, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a anunțat transparență totală, pentru toate informațiile legate de COVID 19 în România, și crearea unei baze de date, cu informații la zi despre teste și cazuri noi, dar și despre procesul de vaccinare.
Așa au apărut datele pe site-ul data.gov.ro.
Utilizatorii pot descărca de aici două fișiere. Unul sintetizează numărul de cazuri, teste și alte informații legate de epidemie. Celălalt prezintă datele de vaccinare la zi.
Din tabelul prezentat oficial pe pagina cu pricina aflăm că în București, de pe 1 până pe 5 martie, au fost administrate 28.622 doze în 48 de centre. Doar că în platforma națională sunt active doar 11 centre. Altfel spus, o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani din Capitală poate să se programeze în doar 11 centre din totalul de 48.
Cine sunt restul?
Să luăm, de exemplu, Spitalul Colțea, care nu apare în lista centrelor din platforma națională de vaccinare, dar unde în primele cinci zile ale lunii martie s-au vaccinat 935 oameni. Conform informațiilor de pe pagina oficială a Guvernului, avem persoane cu handicap și cadre medicale, care teoretic se pot vaccina în spital, dar și mulți angajați esențiali care, în procedură normală ar fi trebuit să se regăsească în programările din platformă – angajați ai cultelor religioase, mass media, telecomunicații speciale, ai instituțiilor statului șamd.
Lista completă a persoanelor care s-au vaccinat între 1 și 5 martie la Spitalul Colțea o puteți consulta mai jos.
Am discutat cu maiorul Dorin Chirca, reprezentant din Comitetul Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva Covid-19, care ne-a explicat care este situația de la Spitalul Colțea.
„Acolo [n.r. Spitalul Colțea] erau trei fluxuri deschise. Două erau deschise pentru faza I, adică din campanie, și un flux pentru faza II. Primele două fluxuri au fost închise, sunt inactive, probabil s-a finalizat vaccinarea personalului medical. Iar cel din faza II este blocat tot de INSP [n.r. Institutul Național de Sănătate Publică], adică este activ, dar este blocat.”
Maior Dorin Chirca
L-am întrebat pe maiorul Chirca de ce este blocat fluxul de la Spitalul Colțea și am aflat că INSP ar fi blocat acest flux deoarece, în momentul de față, în acel centru sunt administrate doar doze de rapel la personalul medical. Există o posibilitate ca, în curând, centrul să se deschidă din nou și să fie disponibil pe platformă.
Totodată, reprezentantul Comitetului de Vaccinare ne-a transmis că cei de la INSP și DSP gestionează deschiderea fluxurilor. Când am luat legătura cu purtătorul de cuvânt de la Institutul de Sănătate Publică am fost redirecționați înapoi la Comitetul de vaccinare și apoi ni s-a recomandat să facem solicitare oficială pe mail, deși am insistat că avem nevoie de un răspuns rapid.
Nu am reușit să facem rost de numărul exact al centrelor cu circuit închis și al celor blocate de INSP deoarece, conform maiorului Chirca, e nevoie de o solicitare oficială care trece prin mai multe instituții și care primește răspuns în termenul legal de 30 zile.
Situația e aceeași și în celelalte centre speciale, neaccesibile publicului larg. Pe lângă categoriile de populație care, legal, au dreptul să fie vaccinate în afara sistemul de programare, sunt sute de persoane imunizate fără a trece prin platforma de programare.(Paul D.).
Exclusiv
„Il Capo”, milionar din evaziune? Fiscul ii pune dosarul la „fond”, White Tower așteaptă!

Ploiești, orașul contrariilor: „Il Capo” face evaziune, justiția se trezește! (apartamentele-fantomă mai așteaptă)
Ploiești, orașul unde „șotronul” judiciar e sport național și „Il Capo” se dă cu BMW-ul nou, are parte de un nou spectacol de proporții. Exact când credeam că am văzut totul în saga White Tower & City Gate, justiția, renumită pentru viteza sa de melc pe autostradă, ne surprinde cu o nouă „piesă” în distribuția deja celebră a corupției și șmecheriei!
„Bolidul” fiscal la „fond”: S-a dovedit că nici fiscul Nu e chior!
Ați crezut că doar „fraierii” de cumpărători de apartamente sunt buni de „muls”? Ei bine, un document nou-nouț, înregistrat la Curreq ds Apel Ploiesti chiar pe 29.01.2026, demonstrează că și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice – ANAF Prahova, are pretenții! Cu numărul unic 83/42/2026, dosarul proaspăt deschis îl are pe nimeni altul decât pe Vlad Nichita, celebrul „Il Capo” al escrocheriilor imobiliare din Ploiești (așa cum l-au supranumit investigațiile Incisiv de Prahova), în calitate de… inculpat.
Și ce minune! Obiectul dosarului? „Infracțiuni de evaziune fiscală” (Legea nr. 241/2005). Și, surpriză de proporții, stadiul procesual e direct la „cqmera preliminara”. Adică, nu se mai joacă „șotron”, nu se mai invocă „excepții și măsuri” la nesfârșit (ca în cazul dosarului mamut 429/42/2025/a1, unde Camera Preliminară bifează al șaptelea termen degeaba, după cum arată articolele noastre), ci se trece direct la fapte! E clar: când vine vorba de banii statului, Justiția pare că își pune ochelarii de viteză și uită de eternul ei „nu e gata, mai așteptați!”.
„Il Capo” la răscruce: Între luxul evazionist și pușcăria fiscală!
După ce în ultimele luni „Il Capo” și-a etalat bolizii de lux – un BMW electric nou-nouț pentru el și un BMW X3 pentru fosta soție, Elena Nichita, patroana de la Fasty Tasty SRL (detalii Incisiv de Prahova) – se pare că Fiscul a zis „STOP JOC!”. Să ne amintim de scenele demne de filme de acțiune când avocatul era „împachetat” din bolidul său la Vama Albița, încercând să se evapore în Republica Moldova . Sau de stilul său de viață opulent, cu cazinouri și întâlniri cu „importante persoane din peisajul autohton” ploiestean, în timp ce sute de pagubiți din White Tower și City Gate rămâneau cu ochii-n soare și buzunarele goale.
„Il Capo” și fisc-ul: Când evaziunea intâlnește ghișeul (și justiția incepe să numere)!
Acum, întrebarea de pe buzele tuturor nu mai este „de unde atâta banet?”, ci „va reuși oare să păcălească și Fiscul, așa cum a păcălit miile de oameni din Ploiești?”. Se pare că protecția politică și „polițiștii corupți din IPJ Prahova”, menționați în trecut , nu se aplică și când vine vorba de taxele statului. De la „cu bani și influență poți face orișice în Republica Ploiești”, la „cu bani și influență mai faci, dar plătești și tu, ca restul lumii!”
De la „Republica Ploiești” la „reparații fiscale”: Când statul iși vrea partea!

Până acum, „Il Capo” (și gașca sa formată din Mihai Lupu, Daniel Ștefănescu, Marioara Lupu și mulți alții) a fost acuzat că a lăsat în urmă un dezastru financiar de peste 8,7 milioane de euro, cu apartamente vândute de 2-3 chiar și 4-5 ori . Sute de familii s-au sacrificat muncind peste hotare, doar pentru a-și vedea visurile transformate în „stână fără stăpân” (City Gate) sau în „bombe cu ceas” fără autorizație ISU (White Tower).
Dar, în acest nou dosar, pe lista victimelor se adaugă, oficial, Ministerul Finanțelor Publice. Ironia e cruntă: în timp ce dosarele de înșelăciune se târăsc prin Camera Preliminară, riscând să ajungă la prescripție, statul, care a părut atât de „orbit” la suferința cetățenilor, își arată acum colții când vine vorba de propriile buzunare. Poate că e nevoie ca ANAF să devină „parte civilă” pentru ca Justiția să funcționeze la turație maximă?
Ploiești, capitala paradoxurilor: Când justiția iși face selfie cu evaziunea!
„Poligonul imobiliar” din Prahova, cu blocurile-fantomă și apartamentele dublu vândute, pare să aibă o nouă atracție: dosarul de evaziune fiscală al lui „Il Capo”. Ceea ce Incisiv de Prahova a dezvăluit constant, în ciuda „presiunilor și șantajului”, se concretizează, dar nu neapărat în sensul pe care și-l doreau pagubiții. Aceștia cer celeritate, judecători „care să nu fie depășiți” și sancționarea abuzului de drept procedural.
Dar, până una-alta, în „Republica Ploiești”, pare că justiția are două viteze (aici): una pentru „fraieri” (aici) și alta, turbo, când statul își simte buzunarele mai ușoare.
Sperăm ca acest nou dosar să nu fie doar o altă „fumigenă procedurală”, ci un semnal că justiția, chiar și cea fiscală, poate să funcționeze.
Până atunci, „Il Capo” continuă să se plimbe, iar Ploieștiul rămâne capitala paradoxurilor, unde mafia a devenit sistem, iar sistemul… ei bine, cine știe ce o mai inventa! Vom reveni, cu siguranță, pentru că acest serial e departe de final! (Cristina T.).
Featured
Șeful Poliției Capitalei, criticat de Europol pentru nerespectarea protocolului la intonarea Imnului Național
Chestorul principal de poliție Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei, se află în centrul unei controverse, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit că acesta nu și-a dus mâna la chipiu în timpul intonării Imnului Național al României. Evenimentul, petrecut la ceremonia de inaugurare a noului sediu al Secției 9 Poliție din București, a stârnit reacții vehemente din partea organizației sindicale.
Acuzații de ignorare a regulamentelor militare
Potrivit Sindicatului Europol, atitudinea chestorului Berechet indică fie o lipsă de cunoaștere, fie o ignorare flagrantă a „regulilor elementare de conduită” prevăzute de regulamentele militare de protocol pentru intonarea Imnului Național. Sindicaliștii subliniază că Berechet a fost singurul oficial prezent care nu a respectat acest gest simbolic și obligatoriu.
„Chestor de carton” și lipsă de respect pentru simbolurile naționale
Europol nu a ezitat să interpreteze această acțiune ca o confirmare a unei „imagini de ‘chestor de carton'”, sugerând că numirea sa în funcție ar fi fost făcută „la apelul bocancilor”. Reprezentanții sindicatului condamnă lipsa de respect manifestată față de simbolurile naționale și față de uniforma pe care o poartă, considerând că gestul este o dovadă a nivelului de respect pe care îl arată „statului român și valorilor sale”, calificând situația drept „rușinoasă”. Criticile dure vin într-un moment în care imaginea instituțiilor de forță este sub lupa publică, iar respectarea protocoalelor este considerată esențială pentru credibilitate. (Sava N.).
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 2 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



