Featured
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici
Nea Gheorghiță de la Secu, informațiile publice despre Secu și structura paralelă de vaccinare a Secu pe bani publici, conchide Sorina Ruxandra Matei.

Reamintim ca, Președintele Comitetului național pentru campania de vaccinare, colonelul Valeriu Gheorghiță, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că el a făcut o informare către premier despre modalitatea de prezentare a datelor privind vaccinarea în mediul online, pentru că, în opinia sa, este necesară o prevalidare a informațiilor publicate.
Conform G4 Media, Gheorghiță a fost întrebat dacă el este cel care a făcut plângere la premier după ce Ministerul Sănătății a publicat datele privind vaccinarea pe portalul Guvernului privind datele transparente.
„Eu nu am făcut plângere, am făcut o informare premierului, la solicitarea dumnealui, legată de datele privitoare la activitatea de vaccinare, respectiv modalitatea în care aceste date sunt prezentate în mediul online”, a admis Valeriu Gheorghiță.
„„Problema, așa cum eu o văd în calitate de președinte CNCAV, este că toate aceste informații necesită a fi validate înainte de a fi puse în online, pentru că pot fi erori de completare și pot să genereze o serie de interpretări pe baza unor date care nu sunt validate”, a mai susținut președintele CNCAV.
„Avem nevoie de prevalidarea datelor pentru că generează ideea că ar fi persoane care sunt vaccinate fără a fi eligibile”, a susținut de asemenea Gheorghiță.
Acesta a spus că informarea sa către premier a fost făcută înainte de a fi anunțat controlul la Ministerul Sănătății.
Vicepremierul Dan Barna a declarat luni seara, la TVR 1, că publicarea datelor privind vaccinarea de către Ministerul Sănătății i-a fost reclamată premierului de o instituție a statului, pe care nu o știe, însă a menționat Armata și a precizat că prim-ministrul nu avea altă opțiune decât să trimită Corpul de control la minister.
„Am avut o discuție cu premierul, care mi-a spus că o autoritate a statului s-a sesizat privind datele publicate de Vlad Voiculescu. Nu știu încă (ce autoritate, n.r.), aștept să văd un raport. (Premierul, n.r.) mi-a zis: domle, sunt oameni supărați. OK. Hai să vedem de ce. Premierul m-a sunat spunându-mi că publicarea acelor date nu e în regulă, tabelul acela cu secțiile de vaccinare și cu vaccinurile, numărul de vaccinuri și categoria de persoane care au beneficiat de acele vaccinuri. Eu uitându-mă, cu pregătirea mea de avocat, cu experiența mea de om politic, nu am găsit în acel tabel nici măcar o singură dată sensibilă, vulnerabilă pentru vreo instituție a statului român, pentru vreun cetățean. Era secția de vaccinare 12, 37 de vaccinuri din categoria pensionari, persoane bolnave sau persoane din sistemul de apărare sau de protecție sau de curierat, adică un tabel absolut banal. În acest context, trimiterea Corpului de control este cumva un mecanism automat, pentru că premierul nu putea să tragă o concluzie. Și eu m-am întrebat. O instituție a statului a spus că s-au publicat niște date vulnerabile, care o fi fost, nu știu, Armata, habar n-am. Ca el să tragă o concluzie, nu are altă pârghie decât să trimită Corpul de control să verifice dacă acele date erau într-adevăr într-o zonă de protecție sau nu”, a relatat Dan Barna.
Context.
Premierul Florin Cîţu a declarat, luni, că, în urma unei discuţii avute luni cu şeful Corpului de control al Guvernului, instituţia se va autosesiza cu privire la respectarea legislaţiei privind publicarea datelor legate de pandemie (detalii aici).
Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat, ulterior, că datele privind numărul de teste Covid realizate în fiecare județ trebuie să fie publice, precizând că eventualele inadvertențe se corectează pe parcurs și subliniind că ascunderea de date este un lucru profund nociv pentru democrația unei țări. (detalii aici)
Datele au fost publicate de Ministerul Sănătății pe portalul Guvernului pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile administrației publice data.gov.ro în seara zilei de 4 martie, iar a doua zi Secretariatul General al Guvernului a organizat un eveniment care să marcheze transparentizarea acestor date, eveniment la care au participat secretarul general adjunct al Guvernului Mircea Abrudean și consilierul superior din cadrul SGG Lidia Barac.
Ministerul Sănătății a publicat două seturi de date: unele privind testarea pe fiecare județ, rata de incidență în fiecare localitate, numărul decelor COVID pe județe, numărul de pacienți din fiecare spital și celelalte privind numărul de doze de vaccin adinistrate în fiecare centru de vaccinare și pentru care dintre categoriile prevăzute în strategia națională de vaccinare.
Datele oficiale publicate de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, pe platforma oficială inaugurată pe 5 martie, scot la iveală un sistem paralel de vaccinare. Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma națională și pe care se fac programări, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă – de la spitale, la instituții militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
O situație făcută pe 5 zile, adică datele care sunt acum accesibile, arată că mai mult de 60% din vaccinări s-au făcut în afara centrelor de vaccinare din platforma oficială. Aproape 80% dintre centrele din București nu apar pe platforma RoVaccinare. Din 48 de centre, doar 11 sunt disponibile pentru programare pe platformă, în timp ce celelalte sunt fie cu circuit închis, fie blocate de Institutul de Sănătate Publică.
Organizarea vaccinării
Să recapitulăm pentru început cum anume a fost organizată vaccinarea în România, pe faze, cum se fac programările și care sunt centrele de vaccinare.
Conform strategiei naționale de vaccinare, în prima faza de vaccinare, s-au imunizat cadrele medicale, la locul de muncă. Cu alte cuvinte, spitalele au fost transformate, pentru faza 1, în centre de vaccinare. O dată terminată faza 1, următorul pas a fost imunizarea persoanelor în vârstă, a bolnavilor cronici și a personalului esențial, categorie care a cuprins mulți angajați ai statului sau ai firmelor private expuși riscului de îmbolnăvire COVID.
„Pentru etapele a II-a și a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through. Pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se va face prin programare electronică, telefonică, sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică.” scrie în Strategia de Vaccinare în România.
Pentru faza a 2-a, au fost amenajate centre speciale de vaccinare, iar programarea se face exclusiv prin platforma națională, dezvoltată de STS. Maiorul Dorin Chirca ne-a explicat că atunci când o persoană se autentifică pe platformă îi apar doar centrele unde s-ar putea ea vaccina. Prin urmare, pentru a putea vedea toate centrele de vaccinare anti-Covid disponibile ar trebui să fim o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani.
Am accesat platforma folosind CNP-ul unei persoane de peste 65 de ani și am aflat că în București, în acest moment, sunt accesibile 11 centre de vaccinare unde oamenii pot să se programeze.

În afara de aceste 11 centre, au mai fost amenajate centre speciale, doar pentru angajații din învățământ la care accesul se face pe baza unor liste speciale, întocmite de inspectoratele școlare. Acestea sunt o parte din cele 39 pe care nu le putem vedea pe platforma RoVaccinare.
Maiorul Dorin Chirca ne-a dat exemplu de cum funcționează un circuit închis.
„Personalul de la MApN [n.r. Ministerul Apărării Naționale], în funcție de centru, acesta este blocat pe un CUI. Centrele MApN sunt blocate. Adică eu, care sunt din MApN și fac parte dintr-o anumită structură, sunt în evidența unui centru militar, așa este blocat pe un cod al acelui centru. Deci eu nu pot să văd alte centre, mă pot programa la vaccinare doar în centrul respectiv care a fost arondat structurii mele. Și, bineînțeles, conform fazei.”
Maior Dorin Chirca
Deci, teoretic, vaccinarea în faza a 2-a nu se poate face decât prin intermediul platformei naționale sau pe listele speciale.
Tot legat de organizare, mai trebuie spus că, MAPN coordonează campania de vaccinare în România.
Spitalele vaccinează în continuare
Pe 5 martie, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu a anunțat transparență totală, pentru toate informațiile legate de COVID 19 în România, și crearea unei baze de date, cu informații la zi despre teste și cazuri noi, dar și despre procesul de vaccinare.
Așa au apărut datele pe site-ul data.gov.ro.
Utilizatorii pot descărca de aici două fișiere. Unul sintetizează numărul de cazuri, teste și alte informații legate de epidemie. Celălalt prezintă datele de vaccinare la zi.
Din tabelul prezentat oficial pe pagina cu pricina aflăm că în București, de pe 1 până pe 5 martie, au fost administrate 28.622 doze în 48 de centre. Doar că în platforma națională sunt active doar 11 centre. Altfel spus, o persoană cu boală cronică sau peste 65 de ani din Capitală poate să se programeze în doar 11 centre din totalul de 48.
Cine sunt restul?
Să luăm, de exemplu, Spitalul Colțea, care nu apare în lista centrelor din platforma națională de vaccinare, dar unde în primele cinci zile ale lunii martie s-au vaccinat 935 oameni. Conform informațiilor de pe pagina oficială a Guvernului, avem persoane cu handicap și cadre medicale, care teoretic se pot vaccina în spital, dar și mulți angajați esențiali care, în procedură normală ar fi trebuit să se regăsească în programările din platformă – angajați ai cultelor religioase, mass media, telecomunicații speciale, ai instituțiilor statului șamd.
Lista completă a persoanelor care s-au vaccinat între 1 și 5 martie la Spitalul Colțea o puteți consulta mai jos.
Am discutat cu maiorul Dorin Chirca, reprezentant din Comitetul Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva Covid-19, care ne-a explicat care este situația de la Spitalul Colțea.
„Acolo [n.r. Spitalul Colțea] erau trei fluxuri deschise. Două erau deschise pentru faza I, adică din campanie, și un flux pentru faza II. Primele două fluxuri au fost închise, sunt inactive, probabil s-a finalizat vaccinarea personalului medical. Iar cel din faza II este blocat tot de INSP [n.r. Institutul Național de Sănătate Publică], adică este activ, dar este blocat.”
Maior Dorin Chirca
L-am întrebat pe maiorul Chirca de ce este blocat fluxul de la Spitalul Colțea și am aflat că INSP ar fi blocat acest flux deoarece, în momentul de față, în acel centru sunt administrate doar doze de rapel la personalul medical. Există o posibilitate ca, în curând, centrul să se deschidă din nou și să fie disponibil pe platformă.
Totodată, reprezentantul Comitetului de Vaccinare ne-a transmis că cei de la INSP și DSP gestionează deschiderea fluxurilor. Când am luat legătura cu purtătorul de cuvânt de la Institutul de Sănătate Publică am fost redirecționați înapoi la Comitetul de vaccinare și apoi ni s-a recomandat să facem solicitare oficială pe mail, deși am insistat că avem nevoie de un răspuns rapid.
Nu am reușit să facem rost de numărul exact al centrelor cu circuit închis și al celor blocate de INSP deoarece, conform maiorului Chirca, e nevoie de o solicitare oficială care trece prin mai multe instituții și care primește răspuns în termenul legal de 30 zile.
Situația e aceeași și în celelalte centre speciale, neaccesibile publicului larg. Pe lângă categoriile de populație care, legal, au dreptul să fie vaccinate în afara sistemul de programare, sunt sute de persoane imunizate fără a trece prin platforma de programare.(Paul D.).
Exclusiv
Miracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
În plin sezon de „reconstrucție”, ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, a decis că România e prea mică pentru geniul său solitar, așa că și-a luat tălpășița spre Ucraina. Nu oricum, ci într-o misiune atât de secretă și de ciudată, încât pare desprinsă din manualele de spionaj pentru începători sau din schițele de Caragiale.
Un singuratic în misiune „specială”: Experții, un balast inutil pentru viziunea ministerială

Potrivit documentelor oficiale analizate de redacția noastră, domnul Darău a plecat la Kiev (22-26 aprilie 2026) complet „singur-singurel”. Ordinul de ministru e clar ca lumina zilei: nicio suită de specialiști, niciun consilier tehnic, niciun expert care să știe diferența dintre o piuliță și un tanc.
De ce ar avea nevoie ministrul de experți când discută despre „cooperare industrială” și „apărare”? Probabil, în viziunea sa, expertiza e un moft care încurcă negocierile de tip „unul la unul”, unde lipsa martorilor e cea mai de preț resursă. Această solitudine diplomatică ridică întrebări legitime: se duce să semneze protocoale complexe sau doar să vadă dacă la Kiev cafeaua e mai ieftină decât în ministerul pe care îl conduce?
Cine plătește lăutarii? Enigma bugetului „zero” și sponsorii fantomă
Cea mai mare „bombă” din actele oficiale ale acestei vizite este clauza financiară, care sfidează logica statului de drept: Ministerul Economiei nu scoate un leu din buzunar. Sursa documentară precizează negru pe alb că instituția nu suportă cheltuielile de deplasare.
Aici intervine întrebarea care ar trebui să-l trezească pe premierul Ilie Gavrilă Bolojan din orice somn administrativ: cine plătește factura, domnule Darău? Să fie generozitatea ucraineană, aflată oricum sub presiunea războiului, sau avem de-a face cu „binefăcători” privați care au pus ochii pe activele industriei de apărare? Când un demnitar călătorește pe banii altora, devine automat un personaj cu telecomandă. Cine deține, deci, butoanele acestei excursii exotice?
„Combaterea dezinformării”: Scutul de carton pentru tunurile de la Carfil și IOR
Deși oficial vorbim despre economie, agenda lui Darău la Kiev e plină de „combaterea dezinformării”. O preocupare înduioșătoare, dacă n-ar fi ridicolă. În timp ce fabricile românești precum Carfil SA sau IOR SA sunt zdruncinate de numiri controversate și management pe bază de carnet de partid, ministrul se duce să învețe „comunicare strategică”.
Tradus din limbaj de lemn în română pură, asta înseamnă că domnul ministru caută metode noi de a „vopsi gardul” când înăuntru e leopardul. Decât să se ocupe de managementul profesionist al fabricilor de armament, Darău preferă să se antreneze în arta manipulării realității, probabil pentru a ne explica mai frumos de ce industria națională e lăsată la cheremul „căpușelor” de partid.
Călătoria spre nicăieri: O umbră deasupra României
Vizita lui Ambrozie-Irineu Darău rămâne o enigmă finanțată din surse oculte și executată sub un paravan de opacitate totală. România are dreptul să știe care este mandatul real al acestui ministru care evită experții și banii publici.
Până la clarificări, această misiune pare a fi orice altceva, numai interes național nu. Ne întrebăm dacă premierul Bolojan chiar a citit ce a semnat sau dacă mandatul lui Darău a fost trecut „ca prin brânză” printr-un guvern care pare să fi uitat că transparența nu e o opțiune, ci o obligație. Până atunci, ministrul rămâne în Ucraina, căutând probabil rețeta magică prin care să ne convingă că, în timp ce el învață „combaterea dezinformării”, industria de apărare românească nu este, de fapt, pe ducă. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
SINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie
Sub flamura “drepturilor”, cu metode de cazarmă
Dacă vrei să fii jignit, umilit, amenințat cu exilul profesional și pus la zid în stil de mahala, există o scurtătură: intră în Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Ce ar trebui să fie o organizație de apărare a drepturilor angajaților riscă să arate, conform documentelor interne, mai degrabă a “clan” de familie cu interese încrucișate, unde sindicatul, conducerea penitenciarelor și viața de familie se amestecă într-un talmeș-balmeș toxic.
În centrul rețelei, potrivit notelor de relații și rapoartelor de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, se află Antoanela Cristina Teoroc, fost director al Penitenciarului București-Jilava, soția liderului SNPP, Ștefan Teoroc. Ea este acuzată de un comportament abuziv, limbaj suburban și utilizare discreționară a funcției publice.
“Măgarilor, proștilor, țăranilor”: manualul de “management” de la Jilava
Conform acestor documente, în Penitenciarul București-Jilava, conducerea ar fi practicat un “stil managerial” demn de crâșma de la marginea târgului. Angajați SNPP ar fi fost etichetați cu apelative precum „măgari”, „proști”, „țărani” sau „urâți”, fiind ironizați inclusiv pentru felul în care arată fizic.
Nu vorbim de glume nevinovate la o cafea, ci de jigniri sistematice, consemnate în note oficiale, care au creat – conform rapoartelor de control – un mediu de lucru toxic, cu impact direct asupra stării de sănătate a unor polițiști de penitenciare.
În loc ca directorul să fie reper de echilibru și profesionalism, subalternii se trezesc în fața unui “șef de scară” cu microfon instituțional, care urlă de sus, dar răspunde greu la lege.
“Te mut la Satu Mare!” – amenințarea cu exilul profesional
Când jignirile nu ajung, intră în scenă arma grea: transferul disciplinar mascat în “necesitate de serviciu”. Membrii de sindicat care au îndrăznit să aibă opinii diferite, să semnaleze nereguli sau pur și simplu să nu se închine la “altarul conducerii” ar fi fost amenințați cu trimiterea la unități aflate la sute de kilometri distanță, precum Penitenciarul Satu Mare.
“Te mut la Satu Mare” devine, astfel, corespondentul birocratic al bâtei la genunchi: nu te bat, dar te rup de familie, de casă, de viață. Unde se termină nevoia de personal și începe răzbunarea personală? Documentele indică un model de “management de frică”, nicidecum o aplicare sănătoasă a legii.
Soțul – “apărătorul”, soția – “abuzatorul”: conflictul total de interese
Ironia maximă: în timp ce Ștefan Teoroc, liderul SNPP, se prezintă public drept apărătorul drepturilor polițiștilor de penitenciare, soția sa, aflată în vârful ierarhiei la Jilava, este acuzată că exact pe aceiași oameni îi umilește și îi presează.
Cercul se închide grotesc: dacă ești membru SNPP și reclami abuzurile conducerii, ajungi să te plângi – practic – soțului persoanei pe care o acuzi. Sindicalism “all inclusive”: șeful la sindicat acasă, șeful la serviciu nevasta. Când familia are monopol pe butoanele puterii, membrul simplu devine decor.
Legea e clară. Doar că unii o citesc… pe diagonală
Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare nu lasă loc de interpretări pe principiul “facem cum simțim azi”. Raporturile de serviciu “se exercită în condițiile prezentei legi”, nu după orgolii, ranchiuni sau “cine cu cine e prieten la vârf”.
Aceeași lege precizează limpede că „trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acord […] în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție”. Așadar, modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu este o excepție strictă, de urgență și protecție, nu o bâtă cu care lovești pe cine te deranjează.
Când “forța majoră” devine “forța șefului nervos”, nu mai vorbim de aplicarea legii, ci de caricaturizarea ei.
Mărgineni – “tarla proprie”: rețeta se exportă
Informațiile din sistem arată că modelul “manager pe persoană fizică” nu s-a oprit la Jilava. La Penitenciarul Mărgineni, directorul Aldea Marian, apropiat al cercului de influență al familiei Teoroc, ar aplica aceleași metode de constrângere și blocaj.
Angajații care își doresc să se mute în alte unități ar fi întâmpinați cu amenințări și piedici artificiale, de parcă penitenciarul ar fi moștenire de familie, nu instituție publică. Când o unitate a statului devine “tarla proprie”, legea se transformă în simplu decor pe perete.
Bani publici, colecte “evaporate” și suspiciuni penale
Rapoartele de control de la Penitenciarul București-Jilava ating și zona penală, punând pe masă acuzații și suspiciuni grave:
- Art. 296 Cod Penal – folosirea de expresii jignitoare de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor, nu la colț de stradă.
- Folosirea fondurilor publice – există suspiciuni că anumite sume de bani publici ar fi fost “mediate” și direcționate discutabil, profitând de dubla calitate: soție de lider sindical și director de unitate.
- Colecte de bani cu traseu neclar – sume strânse pentru diverse ocazii (de exemplu, pentru pensionarea unor ofițeri) care, potrivit documentelor, nu ar fi ajuns întotdeauna la destinație, rămânând în ceață în gestiunea sindicatului.
Când aceeași mână semnează și pentru conducere, și pentru sindicat, și pentru colecte, întrebarea firească este: cine mai numără banii și cine mai verifică drumul lor?
Sindicat sau clan de familie cu ștampilă?

Cazul ridică o întrebare incomodă pentru toți membrii SNPP: mai reprezintă această structură interesele polițiștilor de penitenciare sau a ajuns o unealtă de presiune, control și reglare de conturi pentru un cerc restrâns care se crede deasupra legii?
Când conducerea penitenciarului se suprapune cu conducerea sindicatului, iar în vârf domnește aceeași familie, “apărarea drepturilor” riscă să devină doar slogan. În realitate, simplul membru de sindicat este prins într-o menghină: dacă reclamă abuzul, reclamă exact la oamenii care îl produc.
Acest material se bazează pe notele de relații și rapoartele de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, documente din interiorul sistemului penitenciar.
Chestor peste semne de întrebare: “Ceva nu iese la socoteală”
Dincolo de limbajul suburban, de presiunile asupra angajaților și suspiciunile privind banii publici, rămâne o întrebare care nu poate fi ocolită:
Prin ce mijloace a obținut gradul de chestor fosta directoare de la Penitenciarul București-Jilava, Antoanela Cristina Teoroc?
Când pui cap la cap acuzațiile, notele de relații, rapoartele de control și traseul fulger al carierei, ceva nu se mai potrivește.
Ori sistemul promovează excelența în abuz, ori cineva a urcat prea repede treptele, sărind, la fiecare etaj, peste câte o lege. În ambele variante, statul are obligația să iasă din tăcere. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști
Într-o țară în care absurdul este politică de stat, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a oferit în ultimele luni un spectacol grotesc de prestidigitație administrativă. Cu o mână au semnat fișele de post care impun responsabilități de mii de euro, iar cu cealaltă au strâns cu putere „punga” statului, pretinzând că bugetul e o gaură neagră care nu permite promovările. Însă, ca în orice farsă prost regizată, masca a căzut. După ce au tocat nervii a mii de oameni, mai-marii ministerului admit acum, printre dinți, că „nu se mai poate”. Adică, tradus din limbaj de lemn, recunosc că i-au mințit pe polițiști cu o nonșalanță care frizează penalul.
Arta de a minți cu legea în mână: Bugetul, acest „Bau-Bau” expirat al ministerului
Luni de zile, placa stricată a „lipsei de fonduri” a fost argumentul suprem pentru a bloca încadrările pe funcții superioare. O strategie de o lașitate cruntă, menită să țină în șah mii de profesioniști. În timp ce secretarii de stat și șefii cu epoleți poleiți se lăfăie în confortul deciziilor luate la adăpostul aerului condiționat, polițistul de rând a fost pus să care în spate responsabilități uriașe pe un salariu de mizerie. Realitatea este simplă și usturătoare: obligația legală prevăzută de Legea nr. 360/2002 nu a fost niciodată o opțiune, ci o imperativă ignorată cu cinism. Dar cine să mai citească legea în MAI, când creativitatea birocratică este ocupată cu inventarea de noi pretexte pentru a nu plăti munca prestată?
Proba eșecului moral: Recunoașterea tardivă a unei „țepe” instituționale
Recent, într-un acces de sinceritate forțată, secretarul de stat pentru Dialog Social a trimis un răspuns către Sindicatul Polițiștilor Europeni Europol care aruncă în aer toată șarada ministerului. În acea adresă, MAI recunoaște negru pe alb că, odată cu bugetul pe 2026, promovările devin „priorități de finanțare”. Această admitere este, de fapt, autodenunțul unui blocaj care nu a fost niciodată juridic, ci pur administrativ și, îndrăznim să spunem, profund imoral. S-a tras de timp până când s-a rupt sfoara, iar acum, ministerul încearcă să pară salvatorul situației pe care tot el a creat-o cu premeditare.
Performanță pe stomacul gol: 800 de lei lunar „confiscați” prin semnături birocratice
Cifrele acestei umilințe sunt de-a dreptul scandaloase. Peste 6.000 de polițiști sunt ținuți în acest „purgatoriu” salarial. Vorbim despre ofițeri și agenți care fac munca unor funcții superioare, dar sunt plătiți ca niște debutanți. Diferența? O „gaură” de 700-800 de lei pe lună în bugetul fiecărei familii de polițist. În timp ce MAI solicită performanță de top, disponibilitate permanentă și asumarea riscului de a fi împușcat sau agresat în stradă, ministerul se comportă ca un patron de birt care „uită” să-și plătească angajații la finalul lunii. Este un jaf cu acte în regulă, o nedreptate în formă continuată care afectează exact acei oameni pe care statul se bazează pentru siguranța publică.
Gata cu „interpretările de catifea”: Ori plătiți, ori plecați acasă!
După ce Sindicatul Europol a scos la lumină această recunoaștere oficială a MAI, spațiul de manevră al birocraților s-a redus la zero. Nu mai există loc pentru „analize”, „evaluări” sau alte cuvinte pompoase folosite pentru a îngropa realitatea. Orice zi de întârziere în emiterea actelor administrative de promovare este o palmă pe obrazul legii. Dacă bugetul permite acum stabilirea „priorităților”, atunci prioritatea zero trebuie să fie încetarea furtului din buzunarele celor 6.000 de colegi. Domnilor din conducerea MAI, timpul explicațiilor a expirat odată cu răbdarea oamenilor. Ori puneți legea în aplicare imediat, ori recunoașteți că singura voastră competență este sabotarea propriului personal. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 5 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 3 zileMAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 3 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE



