• 836 de persoane moarte din cauza unor afecțiuni provocate de infectarea cu Covid-19 nu au fost raportate de către DSP-uri în noiembrie 2020.

• 34.286 de oameni decedaseră până în data de 2 august 2021 ca urmare a pandemiei, conform datelor revizuite de Ministerul Sănătății. Inițial au fost raportate 30.773 de decese, o eroare de 3.513 persoane (11,4%).

• Reprezentanții autorităților exclud implicarea politică în ce privește “înfrumusețarea” datelor, dar lipsa de transparență trezește multe suspiciuni.

• 1 Decembrie 2020, record de decese – 253, după renumărarea cerută de Ministerul Sănătății.

În seara zilei de 24 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a ținut un discurs electoral în care arăta cât de toxic e PSD și de ce e important ca românii să susțină Guvernul PNL.

Mai erau 12 zile până la alegerile parlamentare, iar România era în mijlocul campaniei electorale, dar și în mijlocul celui de-al doilea val al epidemiei de coronavirus.

“Într-un asemenea context nefast și extrem de dificil, un singur partid și-a asumat responsabilitatea guvernării țării atunci când mulți alții au preferat să nu se implice. Nu a fost deloc ușor, dar chiar și cu un guvern PNL minoritar, atacat din toate părțile și fără susținere parlamentară, multe lucruri s-au schimbat în bine”, anunța Klaus Iohannis în discursul său din acea seară. 

Frica de cifra 200. Să fie cu unu în față

În aceeași zi, site-ul guvernului www.stirioficiale.ro raporta că în țara noastră, în intervalul 23-24 noiembrie, muriseră 196 de persoane în urma unor afecțiuni asociate cu infecția Covid-19.

“În intervalul 23.11.2020 (10:00) – 24.11.2020 (10:00) au fost raportate 196 de decese (129 bărbați și 67 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus,…”, se arată în documentul oficial publicat în data de 24 noiembrie.

Opt luni mai târziu, după o analiză amănunțită a datelor și a rapoartelor de renumărare anunțate de direcțiile de sănătate publică, aflăm că în data de 24 noiembrie au decedat, de fapt, 237 de persoane. Cu 41 mai multe decât fuseseră anunțate inițial.

Pe tot parcursul lunii noiembrie, perioadă de campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Guvernul României, condus de Ludovic Orban, a raportat mult mai puține decese.

Într-o singură zi a lunii noiembrie, în data de 11, Grupul de Comunicare Strategică, o echipă special desemnată să publice date legate de pandemie, a anunțat peste 200 de decese în 24 de ore. Mai exact 203.

După operațiunea de revizuire a datelor, cerută de Ministerul Sănătății, în 11 noiembrie sunt înregistrate 222 decese.

Mai mult, în alte șase zile din luna noiembrie, toate ulterioare datei de 11 noiembrie, se înregistrează peste 200 de decese.

În raportările inițiale, în toate aceste zile, au fost înregistrate mai puțin de 200 de decese, ca și cum această cifră reprezenta un prag psihologic.

1 Decembrie 2020, s-au anunțat 199 de decese, au fost 253

Cea mai mare anomalie se înregistrează de Ziua Națională, 1 Decembrie 2020.

Raportarea inițială a Grupului de Comunicare Strategică a fost de 199 decese. După revizuirea cerută de Ministerul Sănătății s-a ajuns ca în acea zi să fie înregistrate 253 de decese, din păcate, recordul absolut pentru țara noastră de la începutul pandemiei și până acum. Cinci zile mai târziu, cetățenii români mergeau la urne ca să aleagă un nou Parlament.

În luna noiembrie, reprezentanții Guvernului au raportat 4.166 de persoane decedate. După revizuirea datelor cerută de minister direcțiilor de sănătate publică s-a constatat că în această lună au decedat 5.002 persoane.

Din totalul de 34.286 de decese înregistrate, 3.513, adică 11,4%, au fost raportate în perioada procesului de revizuire a datelor, început în data de 28 mai și care continuă și astăzi.

Grupul de Comunicare Strategică primea datele de la INSP

Analiza cifrelor arată că lunile noiembrie și decembrie au fost cele mai afectate de raportări inițiale eronate.

Luna martie din acest an e afectată, de asemenea, de mari erori în ce privește datele publicate inițial, fiind anunțate cu 506 cazuri mai puține decât după revizuirea datelor.

Andi Manciu (PNL) era în luna noiembrie 2020 coordonatorul Grupului de Comunicare Strategică, sursa datelor oficiale care aveau legătură cu pandemia.

“Erorile de raportare nu au avut legătură cu politica”, a declarat Andi Manciu pentru Spotmedia.ro.

Fostul responsabil cu comunicarea în pandemie a spus că grupul primea datele de la INSP (Institutul Național de Sănătate Publică).

“Existau unele erori cu privire la vârstă sau sex, se făceau unele corecturi”, își amintește el, “dar nu a existat vreo intervenție pentru modificarea datelor”.

Dar lanțul de transmitere a cifrelor de la spitale, la direcțiile de sănătate publică și, apoi, către INSP era destul de lung, iar acestea puteau fi alterate, cu intenție sau fără intenție, înainte de a ajunge la grupul de comunicare.

Pe de altă parte, din analiza datelor reiese că a existat o tendință clară de a fi anunțate mai puține decese.

În nicio zi dintr-o perioadă de trei luni analizată (include noiembrie și decembrie) nu se înregistrează o eroare de a fi anunțate mai multe decese în raportarea inițială, iar la revizuire să apară o cifră mai mică pentru ziua respectivă.

DSP validează decesele

În aprilie 2021, Nelu Tătaru (deputat PNL), fost ministru al Sănătății, declara că “Evaluarea DSP-ului este cea care stabilește în final numărul deceselor și validează cauza decesului pentru fiecare pacient”.

Pe tot parcursul pandemiei au existat multe suspiciuni din partea opiniei publice legate de acuratețea datelor, atât în ce privește numărul testărilor, al infectărilor, dar și în ce privește numărul deceselor.

Aceste suspiciuni s-au confirmat de fiecare dată din cauza lipsei de proceduri, de personal calificat la nivelul direcțiilor de sănătate, dar și pentru că liderii politici aflați la putere au avut tendința să prezinte o situație mai puțin dramatică a pandemiei, în final creând doar confuzie.

Procesul de revizuire a datelor cu privire la decese, coordonat de Ministerul Sănătății, este unul total lipsit de transparență. Nimeni nu știe cum se desfășoară, pe baza căror criterii și de ce e realizat și coordonat de cei care au greșit și prima dată.

Dar cel mai grav e că și această revizuire, în lipsa informațiilor și a validării experților independenți, generează neîncredere.