Actualitate
Roșia Montana: pentru cine joacă premierul român
Aproape toată clasa politică din România a susținut proiectul de extragere a aurului de la Roșia Montana printr-o metodă care folosește cianuri.
Apartenența Roșiei Montana la UNESCO, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, este pusă sub semnul întrebării. Fostul premier, Dacian Cioloș a înscris această localitate cu vestigii romane pe lista monumentelor UNESCO la finalul mandatului său, în decembrie 2016, dar actualul șef de guvern, Mihai Tudose, respinge ideea pe motiv că orice exploatare în zonă va fi interzisă în viitor, în cazul în care candidatura va fi acceptată.
Miza e mare de ambele părți. De-o parte Munții Apuseni, cu peisajul, fauna și urmele istorice de peste 2000 de ani, iar de cealaltă parte, extragerea rapidă a metalelor prețioase care se găsesc în zonă, dincolo de cele 300 de tone de aur și 1600 de tone de argint.
Aproape toată clasa politică din România a susținut proiectul de extragere a aurului de la Roșia Montana printr-o metodă care folosește cianuri și pe care voia să o pună în practică Rosia Montana Gold Corporation, o companie candaiano-română, care a primit licența de exploatare în 1999. Dacă proiectul ar fi fost pus în practică, România ar fi urmat să primească în jur de 20 de miliarde de euro, o sumă de care s-ar putea lesne lipsi, dacă punem în balanță Produsul Intern Brut al țării, care se apropie 170 de miliarde de euro și în celălalt taler daunele pe care le-ar produce proiectul și riscurile pe care le implică în cazul unui accident ecologic.
Specialiștii Academiei Române au făcut un raport amănunțit despre ceea ce ar însemna începerea exploatării aurului prin metoda cianurilor și au ajuns la concluzia că vor fi grav afectate pe termen mediu și lung flora, fauna și vestigiile istorice din Munții Apuseni.
Acum doi ani, Roșia Montana Gold Corporation a dat în judecată România la Washington, la un tribunal de arbitraj al Băncii Mondiale pentru că Bucureștiul ar fi “blocat şi împiedicat implementarea proiectului, fără un proces echitabil şi fără a oferi despăgubiri”. Cei de la Gold Corporation au cerut României în acest proces despăgubiri de 4 miliarde de euro. Compania nu a început însă exploatarea, fiindcă nu a primit avizele de mediu necesare, așa încât banii cheltuiți în România, s-au dus pe publicitate și mai ales pe campanii de lobby, pentru a-i convinge pe liderii de opinie și pe fruntașii politici care aveau dubii în privința proiectului. Au fost cumpărate 80% din imobilele locuitorilor din Roșia Montana, a fost refăcută o biserică și reamenajată intrarea în mina care datează de pe vremea romanilor.
Specialiștii Academiei Române au făcut un raport amănunțit despre ceea ce ar însemna începerea exploatării aurului prin metoda cianurilor și au ajuns la concluzia că vor fi grav afectate pe termen mediu și lung flora, fauna și vestigiile istorice din Munții Apuseni.
Senatorul Mihai Goţiu de la Uniunea Salvați România a explicat că guvernanţii se pregătesc ”să facă blat” în litigiul de la Washington, pentru a nu se afla adevărul despre modul în care Gabriel Resources a cheltuit sute de milioane de dolari în România cu politicienii, experţii, jurnaliştii şi agenţiile de publicitate şi PR care au susţinut proiectul minier. Goțiu mai amintește că în guvernarea Cioloș (2016), Roșia Montana a fost înscrisă în Lista indicativă UNESCO, ceea ce potrivit Legii monumentelor istorice ar duce în viitor la interzicerea oricăror activități miniere în zonă.
Acum o săptămână, senatorul USR l-a interpelat pe premierului Mihai Tudose somându-l să confirme sau să infirme faptul că ar fi primit o scrisoare din partea uneia dintre firmele de avocatură care reprezintă România la Curtea de Arbitraj de la Washington, în care s-ar recomanda retragerea din litigiu şi avizarea proiectului minier de la Roşia Montană.
Nu există încă un răspuns al primului ministru român, dar organizațiile neguvernamentale care s-au opus exploatării de la Roșia Montana s-au plâns de lipsa de transparență a executivului în derularea procesului de la Washington. Retragerea candidaturii Roșiei Montana la UNESCO, dorită de șeful guvernului, ar putea fi în folosul celor de la Gold Corporation. Numai că strada a reacționat deja și a anunțat un prim protest pentru vineri în mai multe orașe din România, bănuind că și actuala guvernare va face jocul companiei canadiano-române. (Sabina Fati).
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum o ziCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 15 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



