Actualitate
Cartea de luni: Puterea a șasea
Se publică atât de puține piese de teatru, încât ar fi imposibil ca un volum de dramaturgie să nu atragă atenția. Volumul pe care îl semnalăm astăzi ar fi atras oricum atenția, chiar și dacă ar fi fost singurul publicat pe parcursul unui an (ceea ce mi se pare foarte aproape de adevăr), pentru că piesele sale sunt valoroase.
Petre Barbu, născut în 1992 este ziarist și scriitor. A lucrat îndeosebi la publicații cu profil economic. A debutat editorial în 1993, cu volumul de povestiri „Tricoul portocaliu fără număr de concurs”. În 1994, a beneficiat de o bursă literară SOROS pentru a scrie romanul „Dumnezeu binecuvântează America”, cu care a câștigat concursul de debut (la secțiunea roman) al Editurii Nemira. A publicat apoi mai multe romane. Dramatizarea romanului „Dumnezeu binecuvântează America” a câștigat Premiul I la concursul de dramaturgie „Camil Petrescu” organizat de Ministerul Culturii, ediția 1997. Tot în anul 1997, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, aceeași piesă participă la secțiunea „spectacole-lectură”, fiind publicată în antologia pieselor prezentate la festival. Piesa „Dumnezeu binecuvântează America” este montată la Theatrum Mundi din București în regia lui Atila Vizauer, în februarie 1999. Piesa „La stânga tatălui” este nominalizată la concursul de dramaturgie „Cea mai bună piesă a anului 1999” organizat de UNITER. „La stânga tatălui” este selecționată la concursul Dramafest. Piesa „Tatăl nostru care ești în supermarket” este desemnată drept cea mai bună piesă a anului de către juriul UNITER în 2003. Piesa „Masa puterilor noastre” este desemnată drept cea mai bună piesă a anului de către juriul UNITER în anul 2016. Piesa „Delegatul” este nominalizată la concursul de dramaturgie „Cea mai bună piesă a anului 2017”, organizat de UNITER.
Prin urmare, Petre Barbu este un dramaturg cu experiență.
Și-a adunat în volumul pe care îl semnalăm astăzi cinci piese dintyre cele mai recente:
„Masa puterilor noastre” este piesa câștigătoare a concursului de dramaturgie UNITER pentru anul 2016. (Montată la Teatrul de Comedie București și într-un spectacol radiofonic la Societatea Română de Radio.)
„Delegatul” este piesa nominalizată la concursul de dramaturgie UNITER pentru anul 2017.
„Sufletul pereche” – monodramă, a fost nominalizată la concursul de monodrame, Teatrul Municipal Bacovia din Bacău – anul 2020 și este în curs de montare la Societatea Română de Radio.
„Servitoarea zmeului” este o piesă în două acte.
„Ridică-ți patul și umblă, surioară!” a obținut premiul al II-lea la concursul de dramaturgie „Goana după fluturi”, Râmnicu Vâlcea, 2019.
Despre Petre Barbu, Crenguța Manea scria în revista „Teatru”, în 2017:
„Scriitor cu o adâncă putere de observație a durerii, a urâtului, a răului, având în proprietate mijloace artistice de a le descrie detaliile cu care acestea iau în posesie omenescul, Petre Barbu propune scenei eroi ai străzii, ai cartierelor muncitorești: Galațiul siderurgic, care a fost și cât a mai rămas, e un loc asupra căruia revine, nu o dată. Există și înfrânți, suicidari fără scăpare, cei care nu supraviețuiesc iluziei destrămate; mai sunt și revoltați, dar voința lor e slabă: revolta le este nevroză sau o izbucnire de scurtă durată. (…) Tema bolii și a morții devine oglindă așezată în fața suferinței permanente prezente în creația lui Petre Barbu.”
Petre Barbu – Puterea a șasea. Cinci piese de teatru și un epilog. Editura Integral. 254 pag.
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
Actualitate
Germania și Japonia se aliază pentru rachete de croazieră cu rază extinsă
-
Exclusivacum 2 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 5 zile
Penitenciarul Ploiești: Comisarul Matei – De la „apt-limitat” la „infrat-nelimitat”?
-
Ancheteacum 2 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Administratieacum 5 ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Exclusivacum o zi
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!