Anchete
Sutele de milioane de euro existaseră doar în mințile înfierbîntate ale lui Onea și Negulescu Portocală
Cu ochii la situația din SUA și la marea vaccinare anti-Covid, știri fierbinți au trecut pe lîngă noi și e păcat. Mai ales în domeniul crucial al Justiției, unde par să se întîmple lucruri de-a dreptul neverosimile și care ar fi meritat reacții mai profunde. Cazurile Chiliman, Dragnea și Zlotea sunt doar cîteva exemple.
(Preluare Inpolitics):
”A luat sfârșit vechea domnie a corupției, nepotismului și criminalității organizate, care încerca să fure speranța și viitorul generațiilor de români. Statul de drept a fost consolidat în România și în continuare viitorul său este unul strălucit” decretează, ritos, ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, mai înainte de a se întoarce în patrie.

S-o fi sfîrșit vechea domnie a corupției, numai să nu ne fi pricopsit cu una nouă, proaspătă și în putere.
De ceva vreme, românii iau cunoștință de lucruri, cum spuneam, de-a dreptul neverosimile și lipsesc, din păcate, reacțiile necesare.
Ar fi fost interesant de aflat cum e posibil ca o instanță să dea unui inculpat – fostul europarlamentar Marian Zlotea – doi ani cu suspendare în prima instanță și opt ani și jumătate cu executare în a doua instanță? Cum pot apărea asemenea diferențe de apreciere între două instanțe, de netolerat, am spune, într-un stat de drept?
La fel de interesant ar fi și de lămurit o coincidență cam prea ieșită din comun: Liviu Dragnea, adus la DNA, pentru participarea la inaugurarea mandatului lui Donald Trump din 2016, exact în ziua următoare votului pentru suspendarea acestuia din Camera Reprezentanților.
De departe, însă, cel mai grav caz e al fostului primar al sectorului 1, Andrei Chiliman, anchetat din 2015 pentru mega-corupție.
Ieri, am aflat finalul scandalului.
Lotul Chiliman – pentru că au fost mai mulți acuzați – condamnat la ani grei de închisoare?
Lotul Chiliman achitat?
Lotul Chiliman trimis măcar în judecată?
Negativ pe toată linia.
Nu, DNA a clasat dosarul pe șest, în decembrie, conform relatărilor presei, pur și simplu pentru că fapta nu există!!!
”La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a (“fapta nu există”) și c (”nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților” se arată în anunțul oficial al DNA.
De ce spunem că scandalul Chiliman e unul de-a dreptul halucinant?
Iată de ce.
Să reamintim, pe scurt faptele, într-unul dintre cele mai spectaculoase dosare din istoria țării.
În dimineața zilei de 18 iunie 2015, se răspîndește o știre de breaking news: Andrei Chiliman, una dintre cele mai grele figuri ale liberalismului, ar fi vizat de DNA într-un dosar al cumnatului premierului Victor Ponta.
La orele 15, 30, Andrei Chiliman e ridicat de procurorii DNA de pe aeroport – venit de la Bruxelles, unde fusese în cărți pentru un prestigios premiu european -, pentru a fi dus la audieri la DNA Ploiești, celebra moșie a cuplului Onea-Negulescu, penalii de azi.
Eternele ”surse judiciare” informau presa că primarul Sectorului 1 este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupţie în acelaşi dosar în care era cercetat Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.
Seara, la orele 20,30, aflăm că Andrei Chiliman e reținut de DNA, pentru trafic de influență
Chiliman și un consilier, Ion Brad, sunt scoși încătușați, după opt ore de audieri.
Spectacol mediatic total!
Imediat după, DNA informează că Andrei Chiliman este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență, grup din care ar mai face parte Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Ion Brad. Faza cu familia premierului Ponta ”căzuse” la montaj.
Grupul ar fi avut drept scop obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria.
Amănuntele pe surse țîșneau din toate direcțiile: a doua zi, se afla că o parte din mita de la firme se vira pentru publicitate la B1 TV şi România TV
Pe 23 iunie, aflam că s-a pus sechestru de trei miliarde de lei – cca.670 de milioane de euro!!! – pe bunurile lui Chiliman, Moisescu, Costescu şi Brad.
Anterior, se aflase tot pe surse că la percheziții se găsise un contract prin care soacra unuia dintre acuzați îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro.
Sumele vehiculate erau amețitoare, fără precedent.
O televiziune de casă a regimului mergea pînă la a face calcule spectaculoase:
”Dacă 670 de milioane de euro ar fi puși laolaltă, în bancnote de 100 de euro, ar avea o greutate de 6,8 tone, un volum de opt metri cubi, cât să umpli o dubă, iar dacă am pune banii unii lângă alții, am avea o lungime de 670 metri, cât 22 de blocuri cu 10 etaje”.
Teza zilei era, mai peste tot, că procurorii găsiseră efectiv suma de 670 de milioane de euro la percheziții.
Replica venea de la unul dintre acuzați: ”Tot ce pot să spun este că fraţii Grimm sunt extrem de invidioşi pe DNA. Pentru că sunt nişte invenţii greu de înţeles”.
Dar cine poate lua în serios spusele unui corupt de șapte stele, așa cum erau înfățișați publicului de către DNA cei din lotul Chiliman? Că a avut, în final, dreptate deja nu mai contează.
Acțiunea procurorilor a fost considerată drept unul dintre cele mai mari succese ale luptei anticorupție. Laude, fără număr, de peste tot.
Andrei Chiliman s-a retras din funcțiile importante din PNL și a pierdut primăria Sectorului 1 al Capitalei.
Vorbim de un liberal care provenea dintr-o familie înstărită de negustori și intelectuali, persecutați politic de regimul comunist. Tatăl său, Marcel Chiliman, medic neurolog, fusese condamnat de comuniști la 7 ani de temniță grea ca „dușman al poporului”; mama sa, Viorica-Octavia, era un filolog de calibru.
Căsătorit cu arhitecta Alexandra Juvara, fiica marelui chirurg Ion Juvara, membru al Academiei de științe din New York, cu strămoși înrudiți cu Alexandru Ioan Cuza și al cărui nume e purtat de Clinica de chirurgie de la Spitalul Profesor Doctor I. Cantacuzino din București.
Oameni de excepție, care s-au trezit peste noapte cu un ”infractor” odios în familie
Cariera politică a lui Chiliman s-a încheiat, dramatic și rușinos, după două mandate de parlamentar și trei alegeri cîștigate consecutiv la primăria sectorului 1, performanță unică.
Dar nu la fel de rușinos precum s-a încheiat, în decembrie, măreața anchetă a procurorilor, prin constatarea, după cinci ani și mai bine, că ”fapta nu există”.
O clasare pe care DNA nu a avut măcar curajul și demnitatea să o anunțe din proprie inițiativă și a fost nevoie de o solicitare din partea unui organ de presă pentru a se afla. Evident, succesele sunt scurse în media prin zeci de surse ori transmise live la televiziuni, pe cînd eșecurile se ascund sub șapte lacăte.
Sutele de milioane de euro existaseră doar în mințile înfierbîntate ale lui Onea și Negulescu Portocală.
Azi, cele două rușini ale magistraturii dau, la rîndul lor, cu subsemnatul la confrații procurori pentru fapte grave de abuz în serviciu.
Întrebarea e cine va da socoteală pentru cariera de excepție, făcută pulbere, a unui liberal autentic, Andrei Chiliman, și pentru suferințele altora din preajma sa?
Retorică întrebare; de parcă nu am cunoaște de pe acum răspunsul.
N.R. – Incisiv de Prahova a avut din nou dreptate!
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 5 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum o ziPrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 2 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției



