Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix”
La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a scos la lumină proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Un act normativ care, începând cu 1 decembrie 2026, îngroapă integral Legea-cadru nr. 153/2017 și tot ce s-a mai lipit de ea prin ordonanțe și „cârpeli” succesive.
În teorie, asistăm la o „restructurare fundamentală” a salarizării în întregul sector bugetar. În practică, polițiștii constată că, sub lozinca reformei, se redesenează grile, se schimbă denumiri, se aruncă cu „coeficienți”, dar obiectivul oficial e clar scris chiar în act: reducerea cheltuielilor de personal cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB între 2024 și 2031.
Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL” radiografiază proiectul, cu plusuri, minusuri și cu bombele legislative ascunse sub masă.
De la grile clare la „coeficienți magici” și o valoare de referință cu frâna trasă
Din 1 decembrie 2026, tot cadrul actual de calcul al salariilor dispare. În locul grilelor nominale, proiectul introduce celebrul „coeficient de salarizare × valoare de referință sectorială (VRS)”.
- VRS este fixată prin lege la 4.100 lei pentru decembrie 2026 și anul 2027.
- Din 2028, se actualizează anual, dar doar în limita creșterii nominale a PIB-ului și subordonat obiectivului de reducere a cheltuielilor de personal.
- Raportul maxim în sectorul bugetar rămâne 1 la 8, coeficienții oscilând între 1,00 și 8,00.
În plus, pentru personalul din apărare/ordine publică (inclusiv polițiști), Anexa VI vine cu o „finețe”: nu mai scrie în lege coeficientul concret al fiecărei funcții, ci doar intervale minime–maxime, urmând ca „detaliile” – adică banii reali – să fie stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.
Adică: Parlamentul votează o ramă generală, iar Guvernul pictează, după cum îl taie bugetul.
Potrivit art. 52 alin. (3) din Anexa VI, drepturile derivate din statutele profesionale rămân:
– HG nr. 65/2003 (norme de hrană în timp de pace),
– drepturile de echipament,
– drepturile de chirie/compensare rată,
– alte drepturi în natură sau neimpozabile.
Acestea continuă „în condițiile actuale” – cel puțin la nivel declarativ.
Anatomia noului salariu al polițistului: coeficienți, gradații și o doză serioasă de incertitudine
Salariul lunar al polițistului se rupe în mai multe componente. Pe hârtie sună tehnic; în buzunar, totul depinde de cum va „traduce” Guvernul coeficienții.
A. Salariul de funcție
Se calculează:
coeficient de ierarhizare × VRS (4.100 lei).
Diferența față de legea actuală: coeficienții efectivi nu mai sunt în lege, ci doar intervalele. De ex., pentru funcții corespunzătoare gradului de agent șef principal de poliție, studii medii, proiectul vorbește de coeficienți de execuție între 1,52 și 1,66.
Cât vei avea concret? Depinde de o viitoare hotărâre de Guvern. Până atunci, doar promisiuni și simulări.
B. Coeficienți suplimentari pentru condiții specifice – până la +0,40
Noutate față de actuala lege: la coeficientul de bază se pot adăuga maximum 0,40 puncte pentru:
- activități operative cu grad ridicat de efort/pericol (culegere și valorificare de informații, investigații, intervenție, cercetare penală specială) – până la 0,28 (70% din 0,40);
- activități de poliție judiciară – până la 0,16 (40% din 0,40);
- încadrare în structuri centrale sau NATO/UE – până la 0,12 (30% din 0,40);
- prevenire/combatere a corupției în rândul personalului propriu – 0,10 (25% din 0,40);
- activități cu câini/cai de serviciu – 0,10 (25% din 0,40).
Toate la un loc nu pot depăși 0,40. Cine primește efectiv și cât, decide ordonatorul principal de credite, prin ordin. Cu alte cuvinte, „flexibilitatea” se traduce în dependență totală de bunăvoința șefilor.
C. Titlul de specialist de clasă/domeniu – până la +0,075
Se menține titlul de specialist de clasă, pe 3 niveluri (clasa a 3-a, a 2-a, 1), cu un plus de maxim 0,075 la coeficientul de salarizare. Condițiile: din nou, la mâna ordonatorului principal de credite. Se poate transforma în recunoașterea competenței… sau în premiu de fidelitate pentru cine trebuie.
D. Gradațiile – 7 trepte, câte 3% la fiecare 3 ani
Polițistul are 7 gradații, la fiecare 3 ani de serviciu, câte 3% din salariul de funcție, aplicate în cascadă:
- gradația I: 3–6 ani
- II: 6–9 ani
- III: 9–12 ani
- IV: 12–15 ani
- V: 15–18 ani
- VI: 18–21 ani
- VII: peste 21 ani.
Adică vechimea încă mai contează… dar nu atât de mult încât să deranjeze obiectivul de tăiere a cheltuielilor cu personalul.
E. Salariul gradului profesional
Se calculează: coeficient grad × 4.100 lei. Câteva exemple din proiect (Anexa VI, cap. I.2):
- agent de poliție: 0,52 × 4.100 = 2.132 lei;
- agent șef principal de poliție: 0,61 × 4.100 = 2.501 lei;
- inspector principal de poliție: 0,67 × 4.100 = 2.747 lei;
- comisar-șef de poliție: 0,75 × 4.100 = 3.075 lei.
Aici se văd unele corecții reale față de proiectele anterioare – dar și limita clară a raportului 1–8.
Sporuri, compensații și faimoasa „Bayraktar”: când un drept precar devine, în sfârșit, scris în lege
Proiectul menține mai multe sporuri, dar le pune sub lupă și, uneori, sub capac:
- spor condiții grele de muncă – până la 5% din salariul de funcție;
- primă pentru activități deosebit de periculoase – până la 30%;
- spor de izolare – până la 15%;
- spor de control financiar preventiv și audit – 10%;
- spor de noapte – 25% din tariful orar;
- spor pentru proiecte cu fonduri europene – până la 40%;
- indemnizație de instalare la prima numire – VRS (4.100 lei), majorată cu 50% în zone izolate.
Majorarea „Bayraktar” (OUG nr. 26/2024)
Ordonanța care dădea până la 30% majorare salarială este abrogată de noua lege. Dar, spre deosebire de alte „surprize”, aici nu se taie, ci se mută:
– valoarea acestei majorări este inclusă în coeficienții de funcție din Anexa VI.
Consecință:
– dreptul nu mai poate fi tăiat printr-un simplu ordin clasificat de ministru;
– devine parte a arhitecturii legale, nu un bonus „la dispoziția șefului”.
Sindicatul „DIAMANTUL” subliniază că este una dintre puținele securizări serioase din proiect pentru veniturile polițiștilor.
Compensația pentru activități/misiuni speciale sau de excepție (art. 10 din Anexa VI)
- până la 25% din salariul de funcție;
- pentru cel mult 5% din numărul de posturi prevăzute în state;
- în limita a 10% din suma salariilor de funcție + grad la nivel de ordonator principal de credite.
Teoretic, este „recompensarea performanței”. Practic, cu astfel de limite, pentru marea majoritate a polițiștilor rămâne poveste de prezentare în power point.
Plafonul general al sporurilor este de 20% din suma salariilor de funcție + grad + indemnizații, pe ordonator principal.
Dar: o serie de drepturi specifice – compensația pentru weekend/sărbători, ore suplimentare, prime aeronautice/maritime, indemnizații de studiu, salariul gradului, suma de retenție – sunt exceptate de la plafon.
Noutăți cu impact: suma de retenție și ajutorul de deces mărit
Suma netă lunară de retenție (art. 50 din Anexa VI)
Polițiștii care îndeplinesc condițiile de pensionare dar rămân în activitate primesc:
- 1/3 din salariul gradului profesional,
- net, neimpozabil, fără contribuții sociale.
E o măsură clar gândită să țină în sistem oamenii cu experiență. Sindicatul „DIAMANTUL” notează că este o noutate absolută și, în mod excepțional, pozitivă.
Ajutorul de deces
Este majorat la 12 solde/salarii de funcție. O recunoaștere tardivă, dar reală, că în spatele unei uniforme există și familii care rămân cu altceva decât cu pliante comemorative.
Unde s-a îmbunătățit proiectul față de versiunile anterioare – presiunea sindicală și-a făcut simțită prezența
Sindicatul „DIAMANTUL” semnalează câteva câștiguri clare față de variantele anterioare:
1. Majorarea coeficienților salariilor gradului profesional
Au crescut pe toată grila, cu accent pe gradele inferioare, exact acolo unde erau pierderi reale:
- agent de poliție: de la 0,44 la 0,52 (+18,2%);
- agent principal: de la 0,46 la 0,54 (+17,4%);
- agent-șef adjunct: de la 0,47 la 0,56 (+19,1%).
Exemplu concret:
– agent de poliție:
– proiect vechi: 0,44 × 4.100 = 1.804 lei;
– proiect actual: 0,52 × 4.100 = 2.132 lei;
– diferență: +328 lei brut doar pe componenta de grad.
Și la ofițeri:
- inspector principal: 0,64 → 0,67;
- comisar: 0,70 → 0,72;
- chestor: 0,77 → 0,81.
A fost reparată și absurditatea prin care comisarul și subcomisarul aveau același coeficient (0,70). Acum sunt diferențiați: 0,72 vs 0,69.
2. Menținerea sporului pentru weekend și zile nelucrătoare
Art. 45 din Anexa VI menține dreptul la compensare pentru activitatea desfășurată:
- în zilele de repaus săptămânal;
- în zilele de sărbătoare legală;
- în alte zile nelucrătoare.
În variantele anterioare, dreptul risca să dispară complet. Acum e „salvat”, dar cu o capcană legislativă majoră, pe care sindicatul o detaliază la capitolul problemelor grave.
3. Menținerea normei de hrană și a echipamentului
HG nr. 65/2003 și actele privind echipamentul rămân în picioare, prin art. 52 alin. (3).
La fel și HG nr. 284/2005 privind compensația de chirie.
Un minim de stabilitate într-un peisaj în care totul se „reformează”.
4. Menținerea titlului de specialist de clasă
Art. 4 din Anexa VI păstrează titlul de specialist, cu plusul până la 0,075. În unele versiuni, dreptul dispăruse cu totul. Faptul că rămâne este și efectul presiunilor sindicale.
Bombă cu ceas în art. 45: compensația pentru weekend și sărbători, înghețată și sprijinită pe o lege… moartă
În prezent, polițistul primește 75% din salariul de funcție pentru orele lucrate în weekend/zile nelucrătoare. Dreptul este dinamic: crește odată cu salariul.
Noul proiect face o „șmecherie” legislativă:
- nu mai preia direct procentul de 75%;
- trimite la „drepturile prevăzute de legislația aferentă lunii decembrie 2026”, cu baza de calcul înghețată la acel nivel.
Traducere:
- din ianuarie 2027 încolo, chiar dacă VRS crește și salariul de funcție urcă, compensația rămâne ca în decembrie 2026;
- valoarea relativă a compensației se topește în timp.
Mai grav, apare o problemă juridică majoră:
- art. 36 alin. (1) din proiect spune că legea nouă intră în vigoare la 1 decembrie 2026;
- asta înseamnă că în chiar luna decembrie 2026 vechea legislație (care reglementa 75%) este abrogată;
- art. 45 trimite, deci, la „legislația aferentă lunii decembrie 2026” – adică la o lege deja abrogată.
Sindicatul „DIAMANTUL” arată limpede:
– e o eroare de construcție legislativă;
– se creează un drept sprijinit pe un act normativ mort, cu risc serios de inaplicabilitate;
– în realitate, polițiștii pot rămâne, în perioada imediat următoare intrării în vigoare a legii, fără bază legală clară pentru compensarea muncii de weekend și sărbători.
Dacă se dorea conservarea drepturilor, raportarea trebuia făcută la noiembrie 2026, ultima lună în care actuala legislație mai există.
Pe deasupra, PNRR cere aplicarea imediată a legii – nu păstrarea unor bucăți „ultraactivate” dintr-un text abrogat.
Și, ca bonus, se creează o discriminare clară:
- personalul medical din Anexa II își calculează tariful orar majorat în funcție de salariul actual, viu;
- polițiștii – în funcție de un salariu înghețat în decembrie 2026.
Sindicatul anunță că va cere:
- o formulă de calcul dinamică, raportată la salariul de funcție în vigoare (nu la unul „mumificat”);
- alinierea cu Codul muncii (art. 137 alin. 1–3), Directiva 2003/88/CE și angajamentele PNRR.
Coeficienți scriși cu creionul Guvernului: legea dă cadrul, hotărârile taie și spânzură
Altă problemă marcantă:
– în loc ca coeficienții concreți să fie bătuti în cuie prin lege (cum e acum), proiectul doar trasează intervale;
– distribuția în interiorul intervalului, pe fiecare funcție, va fi decisă prin hotărâre de Guvern, modificabilă oricând, fără Parlament.
Consecință: niciun polițist nu își poate ști cu adevărat salariul viitor doar uitându-se în lege. Legea devine scheletul, iar carnea se pune prin HG. Iar HG-urile, după cum știe orice polițist, se schimbă mai ușor decât opiniile publice.
Salarii clasificate într-o Europă care cere transparență: directiva europeană, ignorată elegant
Proiectul păstrează clasificată structura salarizării din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate (SNAOSP):
- coeficienți,
- grile,
- sporuri.
Totul la secret, în timp ce Directiva (UE) 2023/970 cere exact invers:
– transparență salarială,
– criterii clare și accesibile pentru toți salariații,
– posibilitatea reală de comparație și contestare a discriminărilor.
Termen de transpunere în legislația națională: 7 iunie 2026.
Ministerul Muncii este, deci, cu acte în mână, deja în întârziere.
Sindicatul „DIAMANTUL” precizează tranșant:
– nu poți invoca securitatea națională ca să ascunzi coeficienți și grile;
– nu sunt planuri de operații, sunt bani publici;
– clasificarea face imposibilă dovedirea unor eventuale discriminări de gen sau funcționale.
Se va cere declasificarea integrală a structurii salariale și alinierea reală la Directiva (UE) 2023/970.
„Performanța” premiată cu pipeta și distribuită preferențial la centru
Compensația pentru activități/misiuni speciale (până la 25%) este:
- limitată la 5% din posturi;
- plafonată la 10% din fondul de salarii;
- vag formulată în privința nivelului unde se aplică procentul.
Textul vorbește de „numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare”, fără să precizeze clar dacă:
- se aplică la nivel de fiecare unitate;
- sau la nivel global, pe întreg ordonator principal.
Experiența practică deja arată efectul:
- pragul de 5% se aplică global;
- „indicatorii” ajung în primul rând la aparatele centrale;
- în teritoriu, structurile operative reale coboară sub 2,5% din personalul eligibil;
- în centre, procentul sare peste 5%.
Rezultatul:
– un mecanism gândit, teoretic, să recompenseze misiuni speciale ajunge să decoreze, în principal, birouri de coordonare și administrație.
Sindicatul va cere modificarea art. 10 alin. (2) astfel încât:
- pragul de 5% să se aplice **la nivelul instituției/unități, nu la grămadă, pe tot ordonatorul principal de credite.Altfel spus: 5% în fiecare inspectorat, nu 5% centralizat ca să se oprească „performanța” în birourile din capitală.Formula propusă explicit de Sindicatul „DIAMANTUL” este:
„Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat la nivelul fiecărei instituții/unități, pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute în statele de organizare, în limita a 10% din suma soldelor de funcție/salariilor de funcție și soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.”
„Nimeni nu pierde”… deocamdată: diferența tranzitorie – anestezic bugetar pe termen scurt
Proiectul vine cu un mecanism de liniștire a spiritelor:
– art. 33 prevede că, dacă salariul calculat după noua lege în decembrie 2026 e mai mic decât venitul din noiembrie 2026, diferența se acoperă printr-o „diferență salarială tranzitorie”.
Caracteristici:
- intră în salariul lunar;
- intră în baza de calcul pentru toate drepturile;
- se aplică și personalului nou încadrat pe funcții similare;
- se absoarbe treptat la fiecare majorare ulterioară.
Cu alte cuvinte, nu pierzi brusc la 1 decembrie 2026, dar pierderea se întinde în timp, până când noua grilă „mănâncă” complet diferența. E protecție reală pe termen scurt, temporară prin definiție.
Caz concret pe cifre: cât poate ajunge un agent șef principal de poliție în noul sistem
Sindicatul „DIAMANTUL” dă un exemplu complet, pentru a arăta cum arată, pe cifre, „reforma”:
Profil:
– agent șef principal de poliție, studii medii, funcție de execuție maximă;
– 20 de ani vechime (deci 6 gradații);
– activitate de poliție judiciară și culegere de informații;
– specialist de clasă la nivel maxim;
– spor de condiții grele de muncă la nivel maxim.
- Coeficient total:
- bază funcție: 1,66
- condiții specifice (maxim): +0,40
- specialist de clasă (maxim): +0,075
Total: 2,135
- Salariul de funcție la gradația 0:
2,135 × 4.100 = 8.754 lei
- După 6 gradații (cascadă, 3% la fiecare 3 ani):
Factor cumulat: 1,19405
8.754 × 1,19405 ≈ 10.452 lei (salariul de funcție final)
- Spor de condiții grele (5% din salariul de funcție):
5% × 10.452 ≈ 523 lei
- Salariul gradului profesional (0,61 × 4.100):
0,61 × 4.100 = 2.501 lei
- Total brut componentă fixă:
10.452 (funcție) + 523 (condiții grele) + 2.501 (grad) = 13.476 lei
- Estimare net:
- CAS 25% ≈ 3.369 lei
- CASS 10% ≈ 1.348 lei
- Bază impozabilă ≈ 13.476 – 3.369 – 1.348 = 8.759 lei
- Impozit 10% ≈ 876 lei
Total rețineri ≈ 5.593 lei (≈ 41,5% din brut)
Net componentă fixă ≈ 7.883 lei
La acest net se adaugă:
- norma de hrană (neimpozabilă);
- spor de noapte;
- compensația pentru weekend/sărbători (dar înghețată la nivelul din decembrie 2026);
- eventuale ore suplimentare.
Estimarea sindicatului: un polițist operativ real, cu nopți și weekenduri la greu, poate ajunge la 8.400–9.400 lei net, în funcție de sporurile efective. Atenție: calculele sunt făcute la toate maximele posibile; în practică, ordinele ordonatorului principal pot tăia din „generozitate”.
Ce urmează: bătălia se mută din fișierul PDF în negocieri și, dacă e nevoie, în instanță
Proiectul este în plin proces de dezbatere publică și avizare. Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL” anunță:
- participare activă la consultările cu Ministerul Muncii și MAI;
- depunerea unui punct de vedere formal în care:
- Va cere:
- corectarea art. 45 din Anexa VI (raportarea la „legislația aferentă lunii decembrie 2026”, deși aceasta este abrogată la 1 decembrie 2026 prin art. 36 alin. 1);
- revenirea la o formulă dinamică de compensare a muncii de weekend/sărbători, raportată la salariul de funcție în vigoare, nu la un nivel înghețat;
- eliminarea „ultraactivării” unei legislații abrogate și alinierea la Codul muncii, Directiva 2003/88/CE și PNRR.
- Va solicita:
- garantarea coeficienților de salarizare la nivel de lege, nu prin HG;
- declasificarea structurii salariale a SNAOSP și respectarea Directivei (UE) 2023/970 privind transparența salarială (termen de transpunere: 7 iunie 2026);
- modificarea art. 10 alin. (2) astfel încât procentul de 5% să se aplice la nivelul fiecărei instituții/unități, nu cumulat pe ordonator principal, pentru a opri scurgerea compensațiilor spre aparatele centrale în detrimentul structurilor operative.
Sindicatul îi îndeamnă pe polițiști să trimită observații și întrebări către reprezentanții sindicali din unitățile proprii, pentru a fi integrate în poziția oficială.
Până atunci, o concluzie amar de lucidă:
– proiectul promite „reformă” și „modernizare”, dar este construit pe un mandat clar de reducere a cheltuielilor cu personalul;
– acolo unde recunoaște ceva (Bayraktar în coeficienți, suma de retenție, grad profesional crescut), o face tot cu ochiul pe deficit;
– iar acolo unde taie sau îngheață, o face prin formule tehnice și trimiteri la legi care nici nu vor mai exista.
În spatele tuturor coeficienților și anexelor, întrebarea rămâne aceeași:
cât mai valorează, în bani reali, riscul, restrângerile și viața de polițist într-un stat care își calculează siguranța la două zecimale de PIB? (Cerasela N.).
Este știrea momentului! Una care probabil îi va lua prin surprindere până și pe mulți dintre inițiații sistemului. Dar nu și pe Michael Schmidt, cel care probabil a ”presimțit” anchetele… Astfel că, de frica dosarelor, Michael Schmidt a ”fugit” pur și simplu la Viena, acolo unde și-a pus la adăpost și familia, soția și copiii. Interesant fiind și că Schmidt a preferat să se refugieze în ”capitala mondială a spionilor”, ci nu în vila sa de lux pe care o deține pe Costa del Sol, în Marbella… Însă unda de șoc a informației care poate provoca un cutremur cum nu a mai fost în sistem și clasa politică vreodată este că în instrumentarea spețelor se avansează deja și pe o pistă care dă fiori Palatului Cotroceni. Și anume activitatea de unic canal de comunicare al lui Michael Schmidt, între Klaus Iohannis și Liviu Dragnea! Exact în perioada în care cei doi lideri politici erau declarați drept dușmani de moarte! Numai că, uite că la acest nivel ”rarefiat” al sistemului, întotdeauna se lasă o ”portiță” deschisă negocierilor secrete, dacă este nevoie.
Însă dincolo de povestea publică de succes a omului de afaceri care a adus BMW-ul în România, Michael Schmidt are și un alt CV, paralel. Și care nu de puține ori a îngrijorat structurile contrainformative românești. Încă de pe vremea când fostul primar al Sibiului nu făcea nicio mișcare fără ajutorul lui Michael Schmidt. Și la figurat, dar mai ales la propriu, întrucât Iohannis se dădea prin Sibiu cu un BMW de fițe pus la dispoziție gratuit chiar de către Michael Schmidt. Cel care, fiind ”maestrul de ceremonii” al cam tuturor delegațiilor germane care descindeau în ”Țara Sașilor” pentru diverse ”combinații de afaceri” nu avea cum să nu fie un obiectiv vital și pentru interesele BND în România. Mai ales că, nu de puține ori, chiar Schmidt însuși nu s-a sfiit să legendeze această ”acoperire”.
