Anchete
Sutele de milioane de euro existaseră doar în mințile înfierbîntate ale lui Onea și Negulescu Portocală
Cu ochii la situația din SUA și la marea vaccinare anti-Covid, știri fierbinți au trecut pe lîngă noi și e păcat. Mai ales în domeniul crucial al Justiției, unde par să se întîmple lucruri de-a dreptul neverosimile și care ar fi meritat reacții mai profunde. Cazurile Chiliman, Dragnea și Zlotea sunt doar cîteva exemple.
(Preluare Inpolitics):
”A luat sfârșit vechea domnie a corupției, nepotismului și criminalității organizate, care încerca să fure speranța și viitorul generațiilor de români. Statul de drept a fost consolidat în România și în continuare viitorul său este unul strălucit” decretează, ritos, ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman, mai înainte de a se întoarce în patrie.

S-o fi sfîrșit vechea domnie a corupției, numai să nu ne fi pricopsit cu una nouă, proaspătă și în putere.
De ceva vreme, românii iau cunoștință de lucruri, cum spuneam, de-a dreptul neverosimile și lipsesc, din păcate, reacțiile necesare.
Ar fi fost interesant de aflat cum e posibil ca o instanță să dea unui inculpat – fostul europarlamentar Marian Zlotea – doi ani cu suspendare în prima instanță și opt ani și jumătate cu executare în a doua instanță? Cum pot apărea asemenea diferențe de apreciere între două instanțe, de netolerat, am spune, într-un stat de drept?
La fel de interesant ar fi și de lămurit o coincidență cam prea ieșită din comun: Liviu Dragnea, adus la DNA, pentru participarea la inaugurarea mandatului lui Donald Trump din 2016, exact în ziua următoare votului pentru suspendarea acestuia din Camera Reprezentanților.
De departe, însă, cel mai grav caz e al fostului primar al sectorului 1, Andrei Chiliman, anchetat din 2015 pentru mega-corupție.
Ieri, am aflat finalul scandalului.
Lotul Chiliman – pentru că au fost mai mulți acuzați – condamnat la ani grei de închisoare?
Lotul Chiliman achitat?
Lotul Chiliman trimis măcar în judecată?
Negativ pe toată linia.
Nu, DNA a clasat dosarul pe șest, în decembrie, conform relatărilor presei, pur și simplu pentru că fapta nu există!!!
”La data de 16 decembrie 2020, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16, lit. a (“fapta nu există”) și c (”nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”) și din Codul de Procedură Penală. Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor de corupție reținute inițial în sarcina inculpaților” se arată în anunțul oficial al DNA.
De ce spunem că scandalul Chiliman e unul de-a dreptul halucinant?
Iată de ce.
Să reamintim, pe scurt faptele, într-unul dintre cele mai spectaculoase dosare din istoria țării.
În dimineața zilei de 18 iunie 2015, se răspîndește o știre de breaking news: Andrei Chiliman, una dintre cele mai grele figuri ale liberalismului, ar fi vizat de DNA într-un dosar al cumnatului premierului Victor Ponta.
La orele 15, 30, Andrei Chiliman e ridicat de procurorii DNA de pe aeroport – venit de la Bruxelles, unde fusese în cărți pentru un prestigios premiu european -, pentru a fi dus la audieri la DNA Ploiești, celebra moșie a cuplului Onea-Negulescu, penalii de azi.
Eternele ”surse judiciare” informau presa că primarul Sectorului 1 este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupţie în acelaşi dosar în care era cercetat Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.
Seara, la orele 20,30, aflăm că Andrei Chiliman e reținut de DNA, pentru trafic de influență
Chiliman și un consilier, Ion Brad, sunt scoși încătușați, după opt ore de audieri.
Spectacol mediatic total!
Imediat după, DNA informează că Andrei Chiliman este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență, grup din care ar mai face parte Vlad Moisescu, Ioana Costescu și Ion Brad. Faza cu familia premierului Ponta ”căzuse” la montaj.
Grupul ar fi avut drept scop obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică, pe parcursul derulării contractelor încheiate cu primăria.
Amănuntele pe surse țîșneau din toate direcțiile: a doua zi, se afla că o parte din mita de la firme se vira pentru publicitate la B1 TV şi România TV
Pe 23 iunie, aflam că s-a pus sechestru de trei miliarde de lei – cca.670 de milioane de euro!!! – pe bunurile lui Chiliman, Moisescu, Costescu şi Brad.
Anterior, se aflase tot pe surse că la percheziții se găsise un contract prin care soacra unuia dintre acuzați îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro.
Sumele vehiculate erau amețitoare, fără precedent.
O televiziune de casă a regimului mergea pînă la a face calcule spectaculoase:
”Dacă 670 de milioane de euro ar fi puși laolaltă, în bancnote de 100 de euro, ar avea o greutate de 6,8 tone, un volum de opt metri cubi, cât să umpli o dubă, iar dacă am pune banii unii lângă alții, am avea o lungime de 670 metri, cât 22 de blocuri cu 10 etaje”.
Teza zilei era, mai peste tot, că procurorii găsiseră efectiv suma de 670 de milioane de euro la percheziții.
Replica venea de la unul dintre acuzați: ”Tot ce pot să spun este că fraţii Grimm sunt extrem de invidioşi pe DNA. Pentru că sunt nişte invenţii greu de înţeles”.
Dar cine poate lua în serios spusele unui corupt de șapte stele, așa cum erau înfățișați publicului de către DNA cei din lotul Chiliman? Că a avut, în final, dreptate deja nu mai contează.
Acțiunea procurorilor a fost considerată drept unul dintre cele mai mari succese ale luptei anticorupție. Laude, fără număr, de peste tot.
Andrei Chiliman s-a retras din funcțiile importante din PNL și a pierdut primăria Sectorului 1 al Capitalei.
Vorbim de un liberal care provenea dintr-o familie înstărită de negustori și intelectuali, persecutați politic de regimul comunist. Tatăl său, Marcel Chiliman, medic neurolog, fusese condamnat de comuniști la 7 ani de temniță grea ca „dușman al poporului”; mama sa, Viorica-Octavia, era un filolog de calibru.
Căsătorit cu arhitecta Alexandra Juvara, fiica marelui chirurg Ion Juvara, membru al Academiei de științe din New York, cu strămoși înrudiți cu Alexandru Ioan Cuza și al cărui nume e purtat de Clinica de chirurgie de la Spitalul Profesor Doctor I. Cantacuzino din București.
Oameni de excepție, care s-au trezit peste noapte cu un ”infractor” odios în familie
Cariera politică a lui Chiliman s-a încheiat, dramatic și rușinos, după două mandate de parlamentar și trei alegeri cîștigate consecutiv la primăria sectorului 1, performanță unică.
Dar nu la fel de rușinos precum s-a încheiat, în decembrie, măreața anchetă a procurorilor, prin constatarea, după cinci ani și mai bine, că ”fapta nu există”.
O clasare pe care DNA nu a avut măcar curajul și demnitatea să o anunțe din proprie inițiativă și a fost nevoie de o solicitare din partea unui organ de presă pentru a se afla. Evident, succesele sunt scurse în media prin zeci de surse ori transmise live la televiziuni, pe cînd eșecurile se ascund sub șapte lacăte.
Sutele de milioane de euro existaseră doar în mințile înfierbîntate ale lui Onea și Negulescu Portocală.
Azi, cele două rușini ale magistraturii dau, la rîndul lor, cu subsemnatul la confrații procurori pentru fapte grave de abuz în serviciu.
Întrebarea e cine va da socoteală pentru cariera de excepție, făcută pulbere, a unui liberal autentic, Andrei Chiliman, și pentru suferințele altora din preajma sa?
Retorică întrebare; de parcă nu am cunoaște de pe acum răspunsul.
N.R. – Incisiv de Prahova a avut din nou dreptate!
Anchete
Dominic Fritz își află verdictul la Înalta Curte pe 18 iunie în dosarul de incompatibilitate ANI
Ultimul termen la ICCJ în procesul primarului Timișoarei
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, urmează să afle pe 18 iunie 2026 dacă va rămâne sau nu în funcție, în urma contestației depuse împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat în stare de incompatibilitate.
Potrivit publicației Lumea Justiției, la Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc vineri, 5 iunie 2026, ultimul termen în procesul în care Fritz contestă sentința Curții de Apel Timișoara, instanță care a menținut raportul ANI.
Fritz, prezent la Înalta Curte
Conform aceleiași surse, Dominic Fritz s-a prezentat personal la ICCJ, încercând să-i convingă pe judecătorii instanței supreme să îi admită recursul și să obțină o soluție favorabilă care să infirme constatările Agenției Naționale de Integritate.
Dosarul poartă numărul 699/1/2026 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Magistrații ICCJ au rămas în pronunțare
Completul de judecată format din magistrații Alexandru-Răzvan-George Popescu, Ionel Barbă și Vasile Bîcu a rămas în pronunțare, stabilind data de 18 iunie pentru anunțarea deciziei finale în acest dosar.
Hotărârea ICCJ va avea un impact direct asupra mandatului lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, în condițiile în care o confirmare definitivă a stării de incompatibilitate ar putea atrage pierderea funcției. (irinel I.).
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



