Actualitate
Remember 3 septembrie 1990 – Presa acum 30 de ani
AZI
Vă invităm să urmăriţi cu atenţie emisiunea TV în limba maghiară. „Sponsorizată de Budapesta si plă-
tită de Bucureşti, echipa de realizatori se întrece pe sine în a-si bate joc de ţara in care trăiesc componenţii săi, cu „binecuvîntarea” conducerii televiziunii române. Mare minune să nu fie fie si premiaţi pentru „opera” lor…
S.O.S.
Din cauza unor neclarităţi în ceea ce priveste regimul metalelor preţioase, în ultimele luni au ieşit din ţară importante cantităţi de
aur si bijuterii. Ca să nu fim păgubiţi, în schimbul acestei avuţii care a plecat, au sosit în România mii de hîrburi pe patru roţi. Sîntem asiguraţi pe cîţiva ani cu cimitire de maşini la nivel european!
Spuneam cîndva, în tinereţe, demult: „Surd dacă aş fi eu murmurul apei tot l-aş auzi !…“ Apa la care mă gîndeam era, nu se putea să fie alta decît Murăşul, rîul meu de suflet, rîul de suflet al Transilvaniei, apa aceasta lină şi adîncă trecînd ca un zeu prin mai toate cărţile mele, luminîndu-le sau melancolizîndu-le, după cum era vremea, după cum se uita soarele — „Sfîntul Soare” — la meleagurile mele natale.
Vorbele acestea nu erau născute dintr-un patetism conjunctural ele au fost gîndite şi scrise prin 1958, cînd erai socotit naţionalist, dacă erai patriot — dimpotrivă, ele au izvorît firesc dintr-o iubire pe care o purtam în sufletul meu de cînd mă ivisem pe lume, care s-a inălţat spre lumina înţelegerii odată cu mine, cum se înalţă bradul către soare, cum se înalţă muntele către albăstrimile necuprinse ale cerului, cum s-au rînduit şi se rînduiesc toate, aicea, pe la noi, de cînd sîntem şi de cînd ne ştim noi pe lume.
Vorbele acestea au fost gîndite şi scrise ca într-o predestinare, românul, dar mai ales copilul de ţăran, cel ce a cunoscut de mic asprimea pămîntului şi răcoarea domolitoare a rouăi, neputînd să nu fie patriot, neputînd să nu-i îndrăgească, frăţeşte, pe ai săi, neputînd să nu iubească, pînă
dincolo de limita dăruirii, meleagurile unde a văzut lumina zilei, ţara care l-a ţinut şi îl ţine în braţe, fără da care el ar fi fost şi ar fi in simplu firicel de praf, un nimica.
Vorbele acestea — ca şi altele, care le-au urmat — au fost semințele din care a rodit tot ceea ce am săvîrşit, într-o viaţă, patriotismul nefiind anihilator, cum au spus şi tot spun devitalizaţii elitismului, cei ce cred — sinistră eroare — că nu poţi fi european decît dacă eşti antiromân — murdar raţionament, infectă prejudecată — dacă arunci cu noroi în Ţara care te-a născut, oamenii de acest fel — fiindcă sînt oameni şi ei, umblă în două picioare cum umblăm şî noi ceilalţi, unii pretinzînd că sînt chintesenţa însăşi a inteligenţei şi a intelectualităţii — stăruind deliberat în greşeală, pentru că dacă nu ar stărui ei nici nu ar mai fi, ar fi, egali cu nimicul pe oare îl reprezintă.
Vorbele acestea au fost şl sînt atît de bine şi de adînc înrădăcinate în cugetul meu, în întreaga mea fiinţă, încît chiar acum, la bătrîneţe, mi s-ar părea că mi se suceşte mie însumi gîtul, dacă Transilvania ar fl întoarsă cu faţa către apus, cum au vrut şi tot vor unii — el şi cozile lor de topor — cei ce spun una şi fac alta,
cei ce seamănă ură în jurul lor, clamînd pe urmă necesitatea iubirii şi a iertăciunii, cînd îşi dau seama — năucii — că au depăşit orice limită şi că poporul — cel mai înţelegător şi mai tolerant; popor din lume — a înţeles ce-i şi cum, neliniştindu-se cum e firesc să se neliniştească orice popor cînd se simte ameninţat în însăşi existenţa lui.
Ar mai trebui să spun că patriotismul acesta al meu — de-o viaţă — a fost şi este străin de ură, nu are rost însă să mă disculp, ai mei ştiu foarte bine lucrul acesta, pe care cred că îl cunosc şi cei ce m-au stropit şi mă stropesc cu noroi, neobservînd — năucii şi hăbăucii — că mîlul pe care mi-i aruncă în obraz e luat din găleata propriului lor suflet şi că ura pe care o atribuie altora a zăcut şi zace în această găleată, prăsind şerpi şi balauri de lintiţă, zămislind monştri şi monstruozităţi, cum s-a întîmplat în fiorosul an 1940, cum nu ar trebui să se întîmple vreodată.
Atîta vorbă tot aş mai spune: aş fi bucuros dacă aş putea zice şi în ultima clipă de viaţă vorbele pe care le-am zis în tinereţe, demult: „Surd dacă aş fi eu murmurul apei tot l-aş auzi! …“
Ion LANCRANJAN
Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 1-a ►


Caricatură de ANDO
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)
• NUMIRE
Grupul pentru Dialog Social a hotărît, de curînd, să editeze o nouă publicaţie, dedicată în exclusivitate reflectării faptelor de eroism ale paşnicelor triburi de oameni ai epocii de piatră semnalate de curînd în vecinătatea kilometrului 0 al Capitalei. În urma unor îndelungi şi furtunoase deliberări, directorul executiv al publicaţiei, intitulată cu în-
dreptăţită mîndrie — Sfarmă piatră a fost numit domnul Octavian Paler, figură legendară, legată indisolubil de zorile acestei glorioase etape istorice. Pe frontispiciul publicaţiei stau de gardă neuitatele cuvinte rostite de Ana Blandiana înainte de 13 iunie. „Aici, în această piaţă, s-a adunat tot ce are mai pur această naţiune”.
• CAM TÎRZIU
CE RAȚIU NE CONDUCE DE-AM AJUNS DIN NOU LA RAŢIE — se întreabă sibilinic, caricaturistul unui ziar independent, creș-
tin şi democrat. Dacă abia acum vă întrebaţi ce RAŢIU vă conduce e de mirare că mai primiţi RAŢIE.
• CATTEGORIC
Un cititor din Tuşnad ne telefonează pentru a ne spune cît deţine date concrete privind împrejurările în care persoane din conducerea unei companii turistice pentru tineret şi-ar fi descoperit vocaţia pentru acest domeniu în urma implicării lor într-o serie de afaceri cu un substanţial caracter penal, care le-ar fi făcut in-
dezirabilă în munca politică. Domnia sa ne întreabă dacă pentru elucidarea problemei e mai bine să se adreseze lui Ambidextru sau lui Catilina. Dacă puteţi băga mîna în foc pentru informațiile (de pe Ia începutul anilor ’80) pe care Ie aveţi, e bine să vi adresaţi şi procuraturii. Dar categoric ne interesează şi pe noi.
AMBIDEXTRU
DE SÎMBĂTĂ PÎNĂ LUNI
• Am intrat in luna septembrie, lună ce consemnează începutul de toamnă dar şi… zece zile nelucrătoare • ŞEDINŢA GUVERNULUI. Sîmbătă a avut loc la Palatul Victoria, sub conducerea primului ministru, domnul Petre Roman, şedinţa guvernului. S-a constatat, printre altele, pe baza analizelor economice din acest an, o îngrijorătoare lipsă de iniţiativă la nivelul întreprinderilor, fapt care, coroborat cu o serie de necorelări în activitatea de import, a grevat capacitatea de producţie şi posibilităţile de export, afectînd, totodată şi potenţialul de investiţii pentru perioada următoare. Un singur exemplu statistic: 810 întreprinderi au înregistrat o activitate economică în pierdere, în valoare de 25 miliarde lei • VICTORIE LA GRÎU. De pe o suprafaţă de aproape 2.290.000 hectare cultivate s-a adunat o recoltă de peste 7,3 milioane tone de grîu, producţia medie, fiind, nu pe hîrtie, cum eram obişnuiţi, ci în realitate, de 3195 kilograme la hectar. Este cel mai bun rezultat obţinut la cultura grîului în ultimii, ani • ÎNTRE RAŢE ŞI GĂINI. Crescătoriile tie păsări din judeţul Călăraşi realizează anual o producţie de 3,2 milioane pui de carne şi 1 milion de raţe. Numeric, lucrurile s-ar prezenta satisfăcător. Numai că bietele milioane de „zburătoare”, din lipsă de furaje, sînt sacrificate la greutatea de vrăbiuţe. Cit priveşte milionul de raţe, crescătoriile din judeţul Călăraşi sînt nevoite să le ţină „în grijă permanentă”, deoarece comerţul nu doreşte să Ie preia. Şi aceasta în pofida afirmaţiilor specialiştilor, privind valoarea nutritivă superioară a cărnii de raţă • JOCUL DE-A GREVELE. La modernul abator din Podari — Craiova se aflau blocate Ia sfirşitul săptăniînil 40 trailăre şi tot atîtea dube frigorifice. Motivul: greva sindicatului şoferilor din coloana Întreprinderii de industrializarea cărnii Dolj, De altfel, aici lucrătorii trec mai mult dintr-o grevă în alta, cerînd schimbarea, directorului, a altor membri ai colectivului de conducere, fără să Ie pese că indicatorii economiei, se situează sub cei programaţi, iar în faţa magazinelor specializate cozile la carne şi la preparatele din carne au lungimi ce ar trebui să-i determine po coi co se joacă „de-a grevele” să-şi cunoască lungul nasului • CONCURENŢA ÎNTRE DOUĂ MONUMENTE. Monumentul Eroilor, situat în cartierul Bartholomeu din Braşov are o semnificaţie aparte în istoria zbuciumată a acestor locuri. În loc de îngrijirea şi pioşenia ce ar trebui investite de locuitorii de la poalele Timp ei, respectivul monument a început să fie îndeaproape concurat de un altul, al… gunoaielor şi reziduurilor menajere ce tind să-l egaleze în înălţime. Ar fi cazul să se facă curăţenie nu numai in jurul Monumentului Eroilor, ci tot atit de urgent şi printre cei pusi să gospodărească oraşul. • REZERVAŢIA BIOSFEREI. După cum informează Ministerul Mediului, prin decret guvernamental Delta Dunării a devenit rezervaţia biosferei. Programul acestei rezervaţii, ce va funcţiona după principiile UNESCO, vizează conservarea şi refacerea echilibrului ecologic al Deltei Dunării, în condiţiile menţinerii şi încurajării activităţilor umane tradiţionale, ale exploatării ecologiste a resurselor naturale regenerabile. Era şi timpul! • AŞTEAPTĂ ECONOMIA NAŢIONALĂ, AŞTEPTĂM ŞI NOI. Ssmbătă şi duminică, în portul Constanţa ar fi trebuit să şe continue operarea navelor, întrucît muncitorii, în locul plăţii duble a muncii prestate, au optat pontru săptămîna de lucru redusă, activitatea s-a întrerupt. Vasele PopuIar XII — cu carne de vită, Tîrgu Ocna, Trotuş, navele greceşti Evemeria, Cavo-Sidsro, Flag-Paula — cu zahăr brut, Carolina, sub pavilion libanez — cu măsline din Turcia, ca şi alte nave încărcate cu minereuri sau materii prime energetica au aşteptat pînă astăzi. Aşteaptă şi economia naţională materiile prime, aşteptăm şi noi carne, măsline… • NU ÎN DOLJ. CI ÎN GORJ. Acesta din urmă este judeţul în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea „Miner-Turist“. Facem această rectificare la o eroare apărută în această rubrică săptămîna trectută, nu pentriu că „ne-am putea pomeni cu o vizită a minerilor pe strada Brezoianu”, aşa cum cu multă „delicateţe “ ne scrie o cititoare, ci din dorinţa de a prezenta o informaţie exactă.
Grupaj de Emil JURCA
Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 2-a ►

Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 3-a ►

După vizita în România, două delegaţii americane au concluzionat!
„Guvernul român are intenţii promiţătoare“
VINERI, 31 AUGUST. O delegaţie de 7 senatori americani republicani, condusă de liderul minorităţii republicane din S.U.A., senatorul din Kansas Robert Dole, ne-a vizitat ţara în cadrul unui turneu care mai cuprinde alte şapte state. După convorbirile avute cu domnul Ion Iliescu, domnul Petre Roman, cu liderii opoziţiei şi ai unor organizaţii apolitice, sena-
Răzvan MITROI
(Continuare în pag. a IV-a)
Ziarul Libertatea din 3 septembrie 1990 pag. 4-a ►

Actualitate
Miliarde de dolari și ambiții Arctice: Garda de Coastă americană, pe drumul reîntineririi majore
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare fără precedent, vizând „supraalimentarea” activelor sale cu o infuzie masivă de 25 de miliarde de dolari, provenind din recentul proiect de lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, a confirmat că serviciul analizează opțiunile industriale pentru a construi spărgătoare de gheață suplimentare pe teritoriul SUA și accelerează retragerea flotei de elicoptere MH-65 Dolphin, mai devreme decât fusese prevăzut.
Viziunea noului comandant: O „super-autostradă” a achizițiilor
„«Supraalimentarea» este exact cuvântul potrivit,” a declarat comandantul în fața legislatorilor. „Este ceea ce alimentează succesul planului «Force Design 2028» și apropie oamenii de liniile din față pentru a simplifica și a crea o super-autostradă a achizițiilor și contractărilor.” Lunday, învestit în funcția de al 28-lea comandant al Gărzii de Coastă pe 15 ianuarie, a făcut aceste declarații în cadrul subcomitetului pentru Garda de Coastă, Maritim și Pescuit al Senatului, unde a răspuns la o serie de întrebări, inclusiv despre mixul de spărgătoare de gheață ușoare și medii.
Flota Arctică, în extindere: Nave noi și producție internă
Garda de Coastă vizează achiziționarea a unsprezece noi nave spărgătoare de gheață. Până în prezent, au fost semnate contracte pentru șase noi Cuttere de Securitate Arctice de clasă medie, două urmând să fie construite în Finlanda, iar până la patru în Statele Unite. Celelalte cinci nave ar putea fi un amestec de Cuttere de Securitate Arctică și variante mai ușoare, serviciul insistând ca acestea să fie construite pe plan intern.
„Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, ceea ce va reloca mai multă construcție navală în șantierele navale din SUA și va consolida baza industrială a Americii,” a precizat Lunday. Comandantul a adăugat că a primit deja feedback din partea industriei atât pentru variantele ușoare, cât și pentru cele medii, informații analizate în prezent pentru a elabora un plan de achiziții. Astfel, o decizie specifică privind numărul exact de nave din fiecare variantă nu a fost încă luată.
Alaska, poartă Arctică: Baze strategice în așteptare
Subcomitetul, prin vocea președintelui său, senatorul Dan Sullivan, R-Alaska, l-a interogat pe comandant despre planurile de a acosta unele dintre aceste nave în Alaska. Lunday a confirmat că echipa sa lucrează la diferite opțiuni, iar până la patru dintre aceste spărgătoare de gheață ar putea fi destinate statului arctic.
„Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul (Securității Interne) și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Anul trecut, fostul președinte Donald Trump a solicitat Gărzii de Coastă să achiziționeze până la 40 de nave spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort de modernizare pe termen lung, inclusiv câteva Cuttere de Securitate Polare de clasă grea.
Adio elicopterelor Dolphin: O retragere accelerată și avioane noi la orizont
Pe lângă extinderea flotei de spărgătoare de gheață, legislatorii au discutat și despre planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv achiziționarea de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a declarat că serviciul încă decide ce va face cu elicopterele sale mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus, însă în prezent se pare că aceste aeronave vor fi retrase din serviciu mai devreme de data inițială prevăzută pentru 2037.
„Dolphin-ul este mult mai greu de întreținut. Producătorul de echipamente originale nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea se va produce mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a precizat el membrilor subcomitetului.
Actualitate
SpaceX lansează „Stargaze”: Un far de siguranță gratuit pe autostrada orbitală?
SpaceX a dezvăluit recent o platformă online inedită, denumită „Stargaze”, concepută pentru a monitoriza obiectele spațiale și a emite avertismente în cazul unor potențiale coliziuni pe orbită. Compania a promis că va oferi gratuit datele de conștientizare situațională spațială (SSA) generate de acest sistem altor operatori de sateliți, marcând un moment potențial decisiv în gestionarea traficului orbital.
O nouă eră în monitorizarea spațială
Necesitatea stringentă a unei astfel de inovații a devenit evidentă în decembrie, când un satelit chinez a efectuat o manevră neanunțată în apropierea unuia dintre sateliții de comunicații Starlink ai SpaceX, generând un pericol iminent de coliziune. Acest incident, alături de alte situații la limită înregistrate pe parcursul anului trecut, a determinat compania să coboare aproximativ 4.400 de sateliți Starlink la o altitudine de circa 480 de kilometri. Această decizie strategică reduce riscul de aglomerație, având în vedere că, la această altitudine, sateliții morți și alte deșeuri spațiale sunt eliminate mai rapid de pe orbită datorită atracției gravitaționale mai puternice a Pământului.
Platforma Stargaze generează date SSA utilizând informațiile de auto-orientare colectate de aproape 9.600 de sateliți Starlink. Potrivit SpaceX, acest sistem „îmbunătățește semnificativ siguranța și sustenabilitatea operațiunilor satelitare pe orbita terestră joasă (LEO)”. Sistemul detectează autonom observațiile obiectelor aflate pe orbită, le agregă pentru a genera estimări precise ale orbitei și predicții de poziție și viteză pentru toate obiectele detectate, aproape în timp real. Aceste predicții sunt integrate într-o platformă de management al traficului spațial care identifică potențialele abordări periculoase între obiecte și generează Mesaje de Date de Conjuncție (MDC). Un avantaj major este că Stargaze furnizează aceste rezultate în doar câteva minute, spre deosebire de standardul actual al industriei, care poate dura ore.
O soluție proactivă pentru traficul orbital
SpaceX a declarat că va pune la dispoziția operatorilor de sateliți aceste MDC-uri, cu condiția ca aceștia să partajeze, la rândul lor, date despre locația și mișcările propriilor sateliți. Prin oferirea gratuită a acestui serviciu de partajare a efemeridelor și de screening al conjuncțiilor, compania speră să „motiveze operatorii să ia măsuri similare pentru partajarea efemeridelor și pentru un zbor sigur”. Această inițiativă nu este doar un pas tehnologic, ci și un apel la colaborare în spațiul aglomerat.
Unde inovația intâlnește controversele
Intrarea SpaceX în arena SSA comercială, având în vedere resursele considerabile ale lui Elon Musk și poziția sa dominantă pe piața spațială americană, ar putea crea valuri puternice. Această mișcare ar putea afecta atât firmele concurente de monitorizare spațială, cât și efortul de ani de zile al Departamentului Comerțului (DoC) de a dezvolta un serviciu civil de urmărire spațială. Acest program, Traffic Coordination System for Space (TraCSS), este conceput pentru a elibera Departamentul Apărării, permițându-i să-și concentreze capacitățile de monitorizare spațială asupra potențialelor amenințări orbitale din partea adversarilor.
Administrația Trump, în solicitarea sa de buget pentru anul fiscal 2026, a încercat să anuleze programul TraCSS al DoC, argumentând că societățile private, orientate spre profit, sunt mai mult decât pregătite să preia sarcina de a urmări obiectele spațiale și de a oferi avertismente de coliziune operatorilor, utilizând baza de date gratuită Space-Track.org a DoD. Un fost expert guvernamental a avertizat că această situație „are consecințe potențiale asupra comunității SSA comerciale emergente și asupra TraCSS”.
Limite și necesități ale unui sistem complet
Pe de altă parte, mai mulți experți au subliniat că Stargaze, în configurația sa actuală, nu este, din punct de vedere tehnic, capabil să ofere o soluție universală de SSA pentru operatorii spațiali. De exemplu, Stargaze va furniza date SSA relevante doar pentru operatorii cu sateliți aflați pe „orbita terestră joasă inferioară” (low LEO), deoarece nu poate monitoriza alte regimuri orbitale. Un expert guvernamental a precizat că „sistemele lor de urmărire a stelelor nu sunt telescoape”, indicând o limitare inerentă a tehnologiei folosite.
Richard DalBello, fostul șef al Oficiului pentru Comerț Spațial și responsabil cu programul TraCSS, a salutat inițiativa SpaceX ca o contribuție la siguranța și securitatea spațială. Cu toate acestea, el a avertizat că un sistem civil de SSA este în continuare absolut necesar. Într-o postare pe LinkedIn, DalBello a subliniat că „TraCSS încă contează. Coordonarea traficului spațial civil are nevoie de o coloană vertebrală neutră, bazată pe standarde, care să nu fie legată de platforma, stimulentele sau termenii de serviciu ai unui singur operator. Un strat de arhitectură deschisă, administrat public, este cel care construiește interoperabilitatea, încrederea și durabilitatea întregului ecosistem – și pe care guvernul SUA îl poate susține alături de aliați și parteneri.”
În concluzie, lansarea Stargaze de către SpaceX reprezintă un pas important spre o mai bună conștientizare situațională în spațiu, aducând un instrument puternic și accesibil. Totuși, ea reaprinde și dezbaterea fundamentală despre rolul sectorului privat versus cel public în asigurarea siguranței spațiale globale și despre necesitatea unui cadru cuprinzător și independent pentru gestionarea traficului orbital, un domeniu în care miza este din ce în ce mai mare.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



