Clasarea dosarului demonstrațiilor anti-Guvern din 10 august 2018 a împărțit opinia publică în două tabere, însă procurorii DIICOT au reconstruit, cu precizie, ”filmul evenimentelor”. GÂNDUL.RO a publicat, în premieră, extrase din acest referat care oferă informații-bombă și prezintă, punctual, o desfășurare halucinantă a ”Mitingului Diasporei”.

Tensiunea crescândă, o eventuală – premeditată, se precizează în referatul DIICOT – ocupare a sediului Guvernului României și provocările la adresa forțelor de ordine au culminat cu lupte de stradă în urma cărora foarte mulți protestatari și jandarmi au fost răniți. Pe de altă parte, manifestanții acuză Jandarmeria Română de o folosire a forței disproporționate, în raport cu situația existentă, iar Secția Parchetelor Militare a întocmit un rechizitoriu dur.

GÂNDUL RO vă prezintă, astăzi, extrasele din referatul DIICOT în care se desfășoară un adevărat ”dialog de la distanță” între instituții. Pe de o parte, Secția Parchetelor Militare a constatat că a fost vorba despre depășirea atribuțiilor de serviciu, de intervenție în forță nejustificată și de îngrădirea libertăților cetățenești. De cealaltă parte, procurorii DIICOT au formulat răspunsuri pentru fiecare situație adusă în prim-plan de SPM.

Secția Parchetelor Militare: ”Situaţia concretă din Piaţa Victoriei nu justifica o intervenţie în forţă între orele 20.30 – 22.00”

Potrivit referatului întocmit de procurorii DIICOT, ”în fundamentarea construcției juridice ce a stat la baza învinuirilor formulate în cauză de către Secția Parchetelor Militare (SPM) s-au invocat fie stări de fapt necorespunzătoare adevărului materializat probator, fie stări de fapt cărora li s-au conferit interpretări cu încărcătură subiectivă evidentă”.

SPM: ”Din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că, în intervalul orar 20.30 – 22.00, au existat doar incidente izolate între un număr mic de participanţi la protest şi forţele de ordine, iar situaţia concretă din Piaţa Victoriei nu justifica o intervenţie în forţă”.

Dar DIICOT susține că această apreciere a ingnorat constatările procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului și care, în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu, a menționat că au existat peste 1.000 de persoane care se manifestau violent la adresa forțelor de ordine, situația ”degenerând progresiv”:

”În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerat progresiv (…)”.

Extras din referatul DIICOT

”Totodată, înregistrările video existente la dosarul cauzei confirmă constatările efectuate la fața locului de procurorul militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti și infirmă aprecierile exprimate de Secția Parchetelor Militare în susținerea construcției juridice ce avea să fundamenteze formularea învinuirilor în cauză”, se mai precizează în referat.

SPM: ”Prefectul Municipiului Bucureşti nu deţinea certificat de acces la informaţii clasificate şi nu a cunoscut situaţia operativă”

În urma actelor de urmărire penală care au fost efectuate după ”Mitingul Diasporei” din 10 august, Secția Parchetelor Militare a scos în evidență faptul că Speranța Cliseru, prefect al Capitalei la momentul respectiv, a fost ”presată” pentru a da ordinul de intervenție în forță împotriva manifestanților prezenți în Piața Victoriei.

Numai că prefectul nu cunoștea situația operativă de la fața locului și nici nu deținea ”certificat de acces la informații clasificate”.

”De asemenea, din actele de urmărire penală efectuate în cauză rezultă că, începând din jurul orei 20.00, Prefectul Municipiului Bucureşti, a primit de la suspectul cms. şef de poliţie Chirică Mihai Dan – care la acea dată îndeplinea funcţia de secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii în cadrul Ministerului Afacerilor Interne – numeroase solicitări pentru a aproba intervenţia în forţă a unităţilor  de jandarmi. Aceste solicitări i-au fost transmise atât telefonic, cât şi prin mesaje text, expediate prin aplicaţia WhatsApp”, precizează SPM.

”Prefectul Municipiului Bucureşti nu deţinea certificat de acces la informaţii clasificate şi nu a cunoscut situaţia operativă pentru a verifica necesitatea dispunerii intervenţiei în forţă, întrucât documentele care au stat la baza planificării, organizării şi executării de către forţele de ordine a misiunilor din data de 10 august 2018, inclusiv ordinul de intervenţie, erau clasificate secret de serviciu, iar aprobarea dată, în jurul orei 00.20, a fost una formală, urmare presiunilor exercitate de suspect comisar şef de poliţie Chirică Mihai Dan şi nu a vizat evacuarea participanţilor la protestul din Piaţa Victoriei”

Secția Parchetelor Militare

DIICOT: ”Analiza efectuată de SPM a avut în vedere exclusiv condițiile de formă, nu condițiile de fond existente”

Referatul DIICOT transmite, însă, că aceste constatări efectuate de procurorii militari din cadrul Secției Parchetelor Militare (SPM) valorizează ”exclusiv condițiile de formă ale unor acte și fapte circumscrise activităților de planificare și aprobare a ordinului de intervenție în forță, fără însă ca analiza efectuată se aibă în vedere și condițiile de fond existente la momentul executării efective a acestui ordin”.

Procurorii DIICOT susțin că intervenția în forță împotriva manifestanților avea la bază un temei legal, și anume art. 19, alin. 2 din Legea nr. 60/1991 – fusese sustrasă o armă letală (plus muniția aferentă) și, mai mult, fusese depășită ora 23.oo, oră până la care adunarea publică se putea desfășura cu respectarea prevederilor legii.

Raportat la circumstanțele faptice obiective existente la data de 10.08.2018, orele 2308, ordinul de executare a acțiunii de intervenție în forță pentru restabilirea ordinii publice își găsea reflectarea juridică în prevederile art.19 alin.2 din Legea nr.60/1991 (fusese sustrasă o armă letală și muniția aferentă pe fondul exercitării de violențe extreme împotriva forțelor de ordine; fusese depășită ora 23.00 până la care adunarea publică putea să se desfășoare în mod legal, etc)

Extras din referatul DIICOT

Totodată, procurorii DIICOT concluzionează că aprobarea prefectului Capitalei pentru o intervenție în forță, ținând cont de circumstanțe și de ora la care s-a intervenit, NU era necesară.

”Modul efectiv de dispunere și intervenție în teren a efectivelor Jandarmeriei Române, în realizarea acțiunii de restabilire a ordinii publice din data de 10.08.2018, a fost diferit de cel cuprins în Ordinul de Intervenție nr.*** care consemnează ora 23.11 ca moment al realizării intervenției, aspect care confirmă întru totul concluzia enunțată în cauză, și anume că acțiunea de restabilire a ordinii publice din data de 10.08.2018, orele 23.08 întrunea condițiile legale pentru a fi calificată în prevederile art.19 alin.2 din Legea nr.60/1991 și s-a realizat efectiv ținând cont de acest cadru normativ, caz în care aprobarea prefectului nu era necesară”, se menționează în referat.

”În data de 10.08.2018, printre altele, misiunea BSIJ (n.red. – Brigada Speciale de Intervenție a Jandarmeriei) în Piața Victoriei a fost și aceea de a efectua, în caz de necesitate, intervenția antiteroristă pentru reducerea vulnerabilităților factorilor umani specifici/nespecifici și factorilor materiali. Or, în condițiile înregistrării de acțiuni violente împotriva forțelor de ordine, ale sustragerii unei arme de foc și a muniției aferente, starea iminentă de pericol generată de perspectiva utilizării în mulțime a respectivului gen de armă a justificat în mod legal și suficient decizia de realizare a unei intervenții în forță prin implicarea în acțiunea de restabilire a ordinii publice a efectivelor Jandarmeriei Române specializate în operațiuni antiteroriste (BSIJ)”.

Extras din referatul DIICOT

SPM: ”Maiorul Laurențiu Cazan a ordonat, în mod nelegal, intervenția în forță”

Procurorii de la Secția Parchetelor Militare au punctat faptul că maiorul Laurențiu Cazan ar fi ordonat intervenția în forță împotriva manifestanților încălcându-și atribuțiile de serviciu.

S-a dat ordinul de evacuare a pieței – prin folosirea mijloacelor tehnice din dotare -, inclusiv a femeilor, copiilor, persoanelor în vârstă, jurnaliști sau reporteri TV, români sau străini.

”La ora 23.11, fără a dispune anterior măsurile necesare pentru imobilizarea şi îndepărtarea din zonă a persoanelor care săvârşeau fapte contrare legii, (…), suspectul mr. Cazan Laurenţiu, folosindu-se de calitatea pe care o deţinea, a ordonat, în mod nelegal, unităţilor de jandarmi din subordine, intervenţia în forţă şi, implicit, folosirea mijloacelor tehnice din dotare împotriva protestatarilor, acţionând, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, pentru evacuarea tuturor persoanelor aflate în Piaţa Victoriei din mun. Bucureşti, inclusiv femei, copii şi persoane în vârstă, dar şi foarte mulţi jurnalişti şi reporteri TV, români şi străini”, au constatat procurorii SPM.

În referatul întocmit de DIICOT se precizează că urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că – pe parcursul evenimentelor din data de 10.08.2018 – ”au fost extrase din mulțime și sancționate contravențional un număr de 62 de persoane din care 36 au fost conduse la secțiile de poliție. Totodată, pentru un număr de 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârșirea de infracțiuni pe parcursul adunării publice de protest”. Iar ”încălcarea atribuțiilor de serviciu” este, potrivit referatului DIICOT ”neîntemeiată”.

”Reținând și faptul că: motivată de evenimentele critice descrise mai sus; efectuată după ora 2300 până la care legea permite desfășurarea legală a unei adunări publice; întemeiată pe dispozițiile Legii nr.60/1991 care asociază acțiunii de intervenție în forță expresii de genul ”dispersie”, ”împrăștiera participanților”, ”părăsirea zonei”, ”degajarea spațiilor”, aprecierea actiunii de ”evacuare a tuturor persoanelor aflate în Piața Victoriei” ca a fi fost efectuată cu ”încălcarea atribuțiilor de serviciu” se recomandă ca neîntemeiată.

Și pentru că în mod repetat, copiii au fost invocați ca factori de potențare subiectivă a victimizării persoanelor evacuate din piață, în cauză reținem că niciun copil nu a fost victimă a vreunui act de violență și nu a suferit vreo vătămare certificată medical sau medico-legal ca urmare a intervenției în forță a jandarmilor”.

Extras din referatul DIICOT

SPM: ”Scopul intervenţiei în forţă a vizat îngrădirea libertăţii cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură”

Secția Parchetelor Militare a considerat că ordinul de intervenție în forță a creat doar… aparența unei acțiuni legale, numai că folosirea mijloacelor din dotare nu s-a făcut gradual și a depășit ”nevoile reale” pentru imobilizarea persoanelor care provocau tulburări.

Este important de reținut că SPM a constatt și că libertatea de exprimare a cetățenilor a fost încălcată prin intervenția în forță, ceea ce s-a materializat și printr-un număr mare de persoane vătămate psihic și fizic.

”Ordinul dat de suspect mr. Cazan Laurenţiu a creat aparenţa unei acţiuni legale de restabilire a ordinii publice şi a legitimat folosirea forţei şi a mijloacelor din dotare de către unităţile de jandarmi aflate în dispozitivul din Piaţa Victoriei. Folosirea mijloacelor din dotarea forţelor de ordine nu s-a făcut însă gradual, a depăşit nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau care se manifestau agresiv şi nu a încetat de îndată ce acţiunile acestor persoane au fost neutralizate, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 33 – 37 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române”, au constatat procurorii SPM.

”În acest fel, scopul intervenţiei în forţă care trebuia să vizeze restabilirea caracterului paşnic al acţiunii de protest a fost deturnat şi a vizat, în fapt, îngrădirea libertăţii cetăţenilor de a-şi exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea, drepturi garantate de Constituţia României, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu consecinţa vătămării fizice şi psihice a unui număr mare de participanţi la protest”.

Secția Parchetelor Militare

DIICOT: ”Depășirea orei 23.00 plasează orice formă de manifestare publică în zona ilicitului contravențional”

Forțele de ordine au fost acuzate că au încălcat dreptul la liberă întrunire și exprimare, numai că procurorii DIICOT insistă asupra depășirii oreai 23.00. Or, dacă până atunci manifestația avea un temei legal, depășirea orei respective a impus intervenția în forță.

Conform referatului DIICOT, aprecirea SPM conform căreia au fost încălcată libertatea de exprimare și alte drepturi cetățenești ”se recomandă ca neîntemeiată”.

”Exercitarea dreptului la liberă întrunire și exprimare prin participarea la manifestații, mitinguri, demonstrații, etc. este condiționată de cerința desfășurării activității în mod pașnic și civilizat, fără niciun fel de armă și este limitată în timp de ora 23.00 (atât prin legea cadru cât și prin cererile de declarare a adunării publice), oră a cărei depășire plasează orice formă de manifestare publică, desfășurată în conformitate cu Legea nr.60/1991, în zona ilicitului contravențional”, consideră procurorii DIICOT.

”În condițiile în care intervenția în forță s-a realizat după ora 23.00, aprecierile privitoare la ”îngrădirea libertății cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură, de a organiza mitinguri, demonstarații, manifestații, procesiuni și orice alte întruniri și de a participa la acestea, drepturi garantate de Constituția României, Legea nr.60/1991 și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale” se recomandă ca neîntemeiate în condițiile în care, așa cum am mai arătat, o concesie făcută în aplicarea unei legi nu atrage caducitatea normei de reglementare și nu poate fi folosită ca precedent pentru formularea de acuzații penale în cazurile de aplicare”.

Extras din referatul DIICOT