Connect with us

Actualitate

Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate” (V)

Publicat

pe

In EDITORIALUL din data de 27.04.2018, „Ne-am nimicnicit !”, am precizat că românii mileniului 3 sunt lași în fața abuzurilor, naivi prin a crede nouă propagandă #proeuropa, indiferenți la necazurile altora, adică din ce în ce mai solitari, nu solidari.

Și, dezamăgiți, deși și-o fac din 4 în 5 ani cu mâna lor, românii nu mai cred în nimeni și nimic. Nici măcar în Dumnezeu!
Am specificat ca, pentru a înțelege și mai clar ce am dorit să spunem „printre rânduri”, va rugăm a citi, în numerele viitoare, un serial – fluviu din opera lui Petre Anghel (nu confundati cu poetul florilor!), despre români și nația noastră.
Paul Anghel : ”Obârșie și perenitate V”
Urmare articolului publicat deunazi cu privire la noi, romanii, va rugam a citi serialul urmator. Materialul, daca il veti intelege, va va aduce un castig spiritual coplesitor mai mare dacat sa cititi aiurea vreo „investigatie” potrivit careia Iohannis a devenit spaima pisicilor cand apare la TV.

EDITORIAL/Ne-am nimicnicit !

Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate„ (I)

Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate„ (II)

Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate„ (III)

Ne-am nimicnicit !/ ”Obârșie și perenitate„ (IV)


Nu ne va reţine, în continuare, momentul iluminismului românesc, când conştiinţa originii e afirmată moralizator şi pedagogic, vom nota doar că acest moment, reprezentat prin şcoala latinistă, pune premisa viitoarei teorii a sincronismului, anticipată de romanticii secolului al XlX-lea şi dezvoltată la sfârşitul aceluiaşi secol, fără a fi numită astfel. Românii trăiesc în acest moment o adevărată febră a afirmării, ei ajung a fi ceea ce Grigore Ureche scria că erau cărturarii străini din veacul său, „carii au fost fierbinţi şi râvnitori“. Se abandonează deci modelul tragicului senin, hrănit din lamentaţia eclesiastică, şi se impune un altul, modelul titanismului, a cărui desăvârşită întrupare o realizează Eliade Rădulescu şi B. P. Haşdeu. Se presimte în aer o demiurgie pe care românii ar fi putut-o generaliza – ca ruşii în acelaşi secol, dacă numărul de eminenţe disponibile ar fi fost hotărât mare, dacă eminenţele existente s-ar fi putut concentra exclusiv în câmpul culturii, ca la ruşi, nefiind acaparate de multiplele solicitări ale unei renaşteri naţionale bruşte şi năvalnice. Privind ideal această epocă, dacă am aduna în cadrul ei pe toţi bărbaţii care realizează titanescul în cuprinsul literaturii române, deci dacă lângă Eliade şi Haşdeu i-am alătura pe Cantemir, Pârvan, lorga, Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, împreună cu Eminescu, Caragiale, Creangă ce se grupează de la sine, am obţine oare strălucirea secolului al XVII-lea francez sau grandoarea secolului al XVI-lea la britanici sau spanioli? Dar generalizarea demiurgiei nu s-a produs, poate, şi dintr-un alt motiv: viciul funciar al teoriei sincronismului. Construcţia adoptată e fără orizont maximal, ea nu reprezintă altceva decât o încercare de compensare, în planul practicii, a deficitului teoriei anterioare, prin ambiţia de a ridica fenomenul excentric la nivelul fenomenului central, deci prin admiterea centrului de prestigiu ca exponent stimulator. Nu un revers al obedienţei, ci o afirmare în cadrul ei, în cadrul universalului existent, deci nu o reuniversalizare, ci o includere în categoriile date, o recuperare pozitivă a categoriilor care conduc obiectiv la flnstrăinare. Cât de fals este drumul, oricât de amplă a fost deschiderea preconizată de „sincronişti“, nu mai e nevoie să insistăm. Partizanii sincronismului (definit şi numit ca atare de Eugen Lovinescu) invită la grăbirea procesului de adoptare a modelelor exterioare, prin aducerea acestora în interior, prin copiere şi asimilare. Reducând teoria la absurd, în planul verbului a fi, sincroniştii cer sud-americanilor: să fie cât mai repede hispanici, orientalilor – să fie cât mai repede europeni, românilor – să fie cât mai repede italieni, francezi, germani, anglo-saxoni, ceea ce înseamnă pentru toţi cei citaţi, ca şi pentru alţii, aşezarea în confortul universalului existent, considerat ca singurul posibil. (Eugen lonescu o spune limpede în al său drastic „Nu“, îndemnând cultura română să fie franceză, germană, engleză, rusă, abisiniană, numai să fie; el însuşi isprăvind prin a fi scriitor francez.) Sincronismul refuză examenul ontologic, el e logic şi pragmatic, – fără acces la o axiologie. Junimiştii, în frunte cu Eminescu şi Maiorescu, l-au respins de plano, chiar sub forma incipientă, din considerente care azi par justificate, opunând „formelor fără fond“ organicitatea formelor, iar prin aceasta ei au deschis teoretic perspectiva descifrării sinelui, deci al mesajului intrinsec al culturii, al fiecărei culturi în parte.
Cum e o cultură raportată la sine însăşi, sustrasă accidentalului, adică vecinătăţilor şi simpatiilor de tot felul, ce virtualităţi are ea de a-şi formula un mesaj propriu şi de a şi-l impune? Corifeii ultimei jumătăţi a secolului al XlX-lea nu ne-au răspuns direct, ne-au răspuns prin operă, ceea ce ne-ar putea împinge să credem că răspunsul se află, dincolo de speculaţii, în creativitate şi creaţie. Vom nota ca atare creaţia, ca pe un posibil răspuns fără teorie sau cu o teorie implicită. Aceasta răspunde unei epoci de debordare, de afirmare apogeică – deci barocă – a unei culturi, în care tot ceea ce contează e afirmarea în sine. Toate culturile, mai puţin cunoscute sau necunoscute, jinduiesc să atingă acest prag de afirmare, iar unele din ele reuşesc, printr-un act de teribilă revoltă care le proiectează universal. Exemplul Rusiei post-gogoliene, în care geniile curg în cascadă, în care opere de mari dimensiuni apar torenţial, abundă, răvăşind echilibrul universal constituit, ni se impune din nou ca un precedent uriaş. în literatura română, ca şi în literatura altor naţiuni mai mici, o asemenea epocă nu se înfăţişează compact. Ea trebuie recompusă, aşa cum am arătat mai sus, cu valori şi nume din diferite stadii de dezvoltare, deci din mesaje diferite ce se articulează greu ca un singur mesaj. Numai o ruptură de proporţii, de proporţia unei avalanşe de genii, poate face ca, ulterior, după reaşezarea raporturilor universale, să se recupereze în universal şi valorile excentrice, laterale, de a doua şi a treia mărime, pe care le antrenează fatal şuvoiul, derivându-le forţa şi prestigiul său. După Dostoievski încape şi Andreev, după Eminescu ar fi loc şi de Dimitrie Anghel. Lipsa rupturii, adică a iruperii, face ca pătrunderea culturii române în universal să întârzie, să se amâne, să se rezume la tentative, unele izbutite, fără ca fenomenul ca atare să producă breşa. Dar breşa în universal, odată produsă, mai funcţionează oare vechea dilemă, şi mai are vreun sens problema definirii? Românii discută această problemă de trei veacuri, numai rar având prilejul să-şi dea răspunsul practic. Denotă oare aceasta un trac antropologic în faţa creaţiei, cum au pretins unii? Sau se explică, aşa cum se şi explică, printr-o specială condiţie istorică? Este cert că numai creaţia, stocul de valori defineşte o cultură, punând-o în condiţii de raporturi cu alte culturi, inclusiv cu universalul. Este de asemenea cert că universalul, existent ca o sumă de raporturi constituite, nu se poate raporta la o inexistenţă, la un spaţiu vid. Dar ce perspectivă de emancipare universală are o cultură ale cărei începuturi sunt mereu şi mereu reluate, într-un „adamism“ fără sfârşit (diferit de cel hispanic), cum spunea unul dintre nihiliştii vremii, Emil Cioran? Şi ce şanse de afirmare optimă se întrevăd, când perspectiva dezvoltării apogeice se amână mereu şi mereu, cum constata, în eseul citat, Constantin Noica? Dacă, prin absurd, o asemenea cultură ar dispare de pe hartă, întocmai ca Bithynia din antichitate, s-ar rupe oare măcar o clipă o filă întreagă din istoria culturii europene, se întreabă acelaşi eseist. Întrebări ca acestea sunt tot atâtea variante ale teoriei „unicităţii tragice“, afirmată în secolul al XVII-lea şi reluată modern, din dorinţa arzătoare de a provoca riposta, de a asigura culturii române un climat de irupţie, saltul de la treapta unei culturi intermediare la cultura mare.
E limpede că apariţia “unei noi culturi” creează o altă pondere, descentrează raporturile existente, impune revizuirea universalului, prin însuşi faptul că o asemenea cultură se instalează în universal ca o obsesie. Negarea teoriei „unicităţii tragice“ prin „teoria sincronismului“ nu rezolvase problema decât pe superficia ei. O negaţie e importantă doar în măsura în care interzice accesul la o falsă raportare universală. „Teoria sincronismului”trebuia, la rându-i, negată, tocmai datorită viciului funciar pe care-l deţinea. Şi a fost negată. (Col (R) Florin Gulianu.

Actualitate

Shield AI cumpără Echodyne într-o tranzacție de 5,3 miliarde de dolari și își consolidează capabilitățile anti-drone

Publicat

pe

De

Shield AI, companie specializată în tehnologie de apărare, va achiziționa Echodyne, producător de radare pentru detectarea și contracararea dronelor, într-o tranzacție evaluată la 5,3 miliarde de dolari. Acordul, anunțat de cele două companii, este așteptat să se încheie la începutul anului 2027.

Achiziția îi va oferi Shield AI o ofertă proprie de sisteme anti-drone. Echodyne afirmă că produsele sale sunt utilizate de clienți din domeniul apărării, instituții guvernamentale și companii din peste 40 de țări. În septembrie, sistemul radar MESA — o matrice de scanare electronică bazată pe metamateriale — a fost selectat de grupul operativ interinstituțional al Pentagonului pentru combaterea dronelor, Joint Interagency Task Force 401, pentru livrări către armata americană.

Radarele completează portofoliul Shield AI

Echodyne adaugă o nouă componentă unui portofoliu Shield AI care cuprinde software de autonomie, utilizat în mai multe proiecte ale Pentagonului, precum și aeronave fără pilot. Printre acestea se numără drona de mari dimensiuni X-Bat, pe care compania intenționează să o promoveze pe piețele internaționale.

Extinderea prin achiziții face parte din strategia Shield AI. Drona V-Bat și dezvoltarea ulterioară a X-Bat au urmat achiziției companiei Martin UAV, în 2021. La începutul acestui an, Shield AI a finalizat și preluarea Aechelon Technologies, firmă specializată în software de simulare.

Directorul general al Shield AI, Gary Steele, a declarat că achiziția Echodyne va accelera eforturile companiei de a răspunde cererii pentru capabilități cu utilizări multiple, îi va deschide accesul către industria anti-drone și îi va diversifica veniturile. Steele a descris structura companiei ca fiind organizată în trei direcții: software de autonomie, sisteme autonome și sisteme de misiune.

Echodyne va funcționa ca unitate de business

Echodyne va deveni o unitate în cadrul diviziei de sisteme de misiune a Shield AI. Directorul său general, Eben Frankenberg, va rămâne în companie și va face parte din echipa executivă, raportându-i lui Steele.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Shield AI, nu sunt prevăzute reduceri de personal, iar angajaților Echodyne nu li se va cere să se mute. În timp, produsele radar ale companiei ar putea fi integrate mai amplu în portofoliul Shield AI, însă nu au fost anunțate deocamdată integrări concrete cu anumite aeronave.

Reprezentantul Shield AI a precizat că achiziția nu modifică separatul acord cu RTX privind radarul destinat aeronavei X-Bat. Cele două inițiative, a spus acesta, nu sunt legate între ele.

4,8 miliarde de dolari la încheierea tranzacției

Din valoarea totală a acordului, 4,8 miliarde de dolari urmează să fie plătite la finalizarea tranzacției. Alte 500 de milioane de dolari vor fi achitate dacă Echodyne atinge anumite obiective de performanță.

Anunțul vine în contextul în care Shield AI a atras 2,5 miliarde de dolari printr-o rundă de finanțare Series H și investiții din partea Blackstone și JPMorgan Chase. Compania a transmis că va continua să analizeze achiziții ca parte a strategiei sale de dezvoltare.

Citeste in continuare

Actualitate

Congresmenii americani cer explicații privind reducerea activității unui institut specializat în China

Publicat

pe

De

Membrii Comisiei speciale pentru China din Camera Reprezentanților îi solicită Forțelor Aeriene ale SUA să clarifice planurile de reducere a personalului unui institut care analizează strategia militară și aerospațială a Beijingului. Legislatorii avertizează că diminuarea activității instituției ar putea afecta securitatea națională a Statelor Unite.

Avertisment privind pierderea expertizei

Într-o scrisoare adresată secretarului Forțelor Aeriene, Troy Meink, președintele republican al comisiei, John Moolenaar, și liderul democrat al minorității, Ro Khanna, cer o informare până la 20 noiembrie privind deciziile referitoare la resursele și personalul Institutului pentru Studii Aerospațiale Chineze (CASI).

Legislatorii susțin că finanțarea și personalul insuficiente ar putea slăbi capacitatea comandanților militari și a factorilor de decizie civili de a înțelege strategia aerospațială și capabilitățile militare ale Chinei. Ei consideră deosebit de îngrijorătoare orice pierdere a expertizei institutului, în contextul dezvoltării rapide a forțelor aerospațiale chineze și al activităților Beijingului în regiunea Indo-Pacifică.

Potrivit scrisorii, înlocuirea competențelor interne ale CASI cu servicii externe ar putea obliga Forțele Aeriene și alte instituții guvernamentale să cheltuiască sume considerabile pentru contractarea unor specialiști.

Taiwanul, în centrul preocupărilor

Membrii comisiei avertizează că reducerea analizelor despre capabilitățile aeriene și spațiale ale Armatei Populare de Eliberare ar putea afecta capacitatea SUA de descurajare. Îngrijorările sunt amplificate de posibilitatea unei confruntări legate de Taiwan.

„Pe măsură ce Armata Populară de Eliberare își extinde capabilitățile aerospațiale, nevoia de a înțelege aceste evoluții va continua să crească”, se arată în scrisoare.

Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene a declarat că instituția va răspunde direct comisiei.

Reducerea personalului civil, sursa disputei

În septembrie s-a aflat că Forțele Aeriene intenționează să elimine cele zece posturi civile ale CASI. Serviciul a precizat că institutul va rămâne deschis și va continua să funcționeze cu personal militar. Directorul său, Brendan Mulvaney, a avertizat însă că dispariția angajaților civili ar însemna, în practică, închiderea instituției.

Posturile civile urmează să treacă într-un statut fără finanțare. Angajații vor continua să lucreze până când vor fi repartizați în alte funcții din cadrul Departamentului Forțelor Aeriene, însă posturile lor nu vor putea fi ocupate din nou după plecare. Angajamentele actuale ale institutului se întind, în mare parte, până în jurul lunii martie; ce se va întâmpla ulterior rămâne neclar.

Cercetări bazate pe surse deschise

Înființat de Mulvaney în urmă cu aproximativ zece ani, CASI publică analize despre forțele aeriene și spațiale ale Beijingului, inclusiv pe baza traducerii unor materiale în limba mandarină disponibile din surse deschise. Institutul oferă, de asemenea, cursuri de instruire folosite pentru a familiariza comunitatea de apărare și politici publice cu puterea aerospațială a Chinei.

Mulvaney a susținut anterior că cercetările și traducerile realizate de institut nu pot fi reproduse în mod credibil fără specialiști civili.

Anunțul privind reducerile a ridicat întrebări și despre programele similare ale Armatei, Marinei și Corpului Pușcașilor Marini. Reprezentanții acestor servicii au declarat anterior că nu sunt planificate schimbări pentru propriile inițiative axate pe China.

Citeste in continuare

Actualitate

Forțele Aeriene americane renunță la cele trei avioane A-29 Super Tucano

Publicat

pe

De

Testele nu au confirmat utilitatea aeronavelor

Forțele Aeriene ale Statelor Unite nu mai intenționează să folosească cele trei avioane A-29 Super Tucano pentru teste de zbor. În schimb, serviciul a decis să renunțe la singurele exemplare Embraer aflate în dotarea sa.

Aeronavele au fost evaluate pentru a stabili dacă pot răspunde cerințelor Școlii de Piloți de Încercare de la baza Edwards, însă nu s-au dovedit potrivite pentru scopul urmărit. Avioanele au fost deja retrase din inventar, iar oficialii caută acum o soluție pe termen lung pentru instruirea în zboruri cu evoluții acrobatice și testarea sistemelor de misiune.

Trei aeronave, transferate de la operațiuni speciale la instruire

Cele trei A-29 au fost achiziționate inițial de Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al Forțelor Aeriene. Acesta le-a cedat după modificarea cerințelor operaționale, iar Școala de Piloți de Încercare de la Edwards le-a preluat pentru a evalua dacă pot acoperi diverse nevoi de instruire și testare.

Retragerea lor a fost anticipată într-un anunț publicat de Forțele Aeriene pe 29 octombrie. Potrivit documentului, serviciul intenționează să atribuie direct companiei SNC un contract pentru depozitarea în condiții de siguranță a aeronavelor. Contractul ar urma să aibă un an de bază, cu posibilitatea prelungirii pentru încă doi ani.

„Nu se preconizează ca aceste aeronave să revină în serviciu pentru a fi folosite de Forțele Aeriene”, se arată în anunț.

Viitor incert pentru linia de asamblare din Florida

A-29 Super Tucano este produs de compania braziliană Embraer. Aeronavele destinate pieței americane sunt asamblate la Jacksonville, Florida, iar SNC instalează ulterior echipamentele de misiune pentru Statele Unite și pentru anumiți clienți externi prin programe de vânzări militare.

Embraer a avertizat că activitatea liniei din Jacksonville ar putea fi amenințată dacă nu va exista suficientă cerere. Compania păstrează însă o unitate separată de producție a modelului Super Tucano în Brazilia.

SNC și Embraer nu au transmis comentarii înainte de publicarea informațiilor.

Avionul, promovat și ca soluție împotriva dronelor

Forțele Aeriene americane nu au achiziționat A-29 în număr semnificativ pentru uz propriu, deși au cumpărat aeronave de acest tip pentru aliați, inclusiv pentru forțele armate afgane, înainte de revenirea talibanilor la putere.

În ultimii ani, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de amenințarea dronelor, Embraer și SNC au promovat Super Tucano drept o opțiune mai accesibilă pentru interceptarea și neutralizarea sistemelor fără pilot.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Guvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură

Când legea tace, vorbește Hotărârea de Guvern În România anului 2025, polițistul nu răspunde disciplinar după lege, ci după o...

Exclusiv14 ore ago

Două luni fără șef. La I.P.J. Cluj, poliția a funcționat pe „las’ că „merge și-așa”

Funcția de conducere a Poliției Municipiului Cluj-Napoca a rămas vacantă de la 1 septembrie până la 2 noiembrie 2026. Sindicatul...

Exclusiv14 ore ago

Permisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații

Un condamnat pentru tentativă de viol nu a revenit la Penitenciarul Craiova-Pelendava după o ieșire temporară, la 3 noiembrie 2026....

Exclusivo zi ago

Legea e pentru săraci! Soțul secretarei UAT Boldești-Scăeni, dosar penal după ce a forțat bariera și a condus cu permisul suspendat, în timp ce familia doarme pe 321.000 de euro

Cu piciorul pe accelerație, direct în Codul Penal: cum sfidează bariera, poliția și sărăcia românilor un „expert superior” cu peste...

Exclusiv2 zile ago

Jumătate de apartament, pretext întreg: cum a inventat Poliția „casa fantomă” ca să taie naveta

Naveta polițiștilor, executată la sertar pentru o jumătate de apartament moștenit. Asta dezvăluie Sindicatul „Diamantul”, într-un caz în care Inspectoratul...

Exclusiv2 zile ago

Cine e de vină? Șoferul, bancheta sau bunul-simț juridic? IGPR pune frână unei mustrări inventate la IPJ Caraș-Severin

Când „disciplina” se scrie cu pixul şefului, nu cu legea La IPJ Caraș-Severin, disciplina părea să se facă nu după...

Exclusiv3 zile ago

OPERAȚIUNEA PREDATORUL: Cum a transformat IPJ Prahova amprentarea, girofarul în șanț și sigiliile false pe gaze într-o doctrină de hărțuire de stat

De la WhatsApp-ul cu buletine și dosare penale, la amprentări pe normă, sigilii false pe gaze și răfuieli amoroase cu...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – Chestorul cu vilă și Duster de la stat: cum arată „naveta de lux” pe banii fraierilor în uniformă

Navetă cu girofar în buzunar: Dusterul instituției, taxi personal de la vilă la birou Unul dintre cei mai bine plătiți...

Exclusiv3 zile ago

POLIȚIA PENITENCIARĂ DE LA TÂRGȘOR, ÎN PRIMĂ LINIE FĂRĂ TRUPE: LIDERUL ADRIAN GRIGOROIU CERE GRUPĂ DE INTERVENȚIE ACUM

TÂRGȘOR SE FACE MARE, DAR STATUL DE FUNCȚII RĂMÂNE MIC. ȘI LAȘ. Liderul sindical Adrian Grigoroiu strigă „alarmă!”, Ministerul Justiției...

Exclusiv3 zile ago

Guvernul României – campion mondial la „temporar pe viață”. Povestea unui interimat din MAI care sfidează legea din 2017

Imaginați-vă următoarea scenă: Intră cineva într-un birou de stat și întreabă: – Bună ziua, cine e secretar general adjunct la...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova & „Structuri SRL”: de la girofar în șanț la amprentare abuzivă și sigiliu fals pe gaze

Cronica unui stat borfaș, în care uniforma nu mai apără cetățeanul, ci îl hărțuiește „cu acte în regulă” Când articolele...

Exclusiv4 zile ago

Statul vrea „pensia la retur”: cum îi aleargă MAI pe pensionari după banii plătiți legal

Statul face oferta vieții: plătești, te pensionezi, apoi dai totul înapoi Aproximativ 700 de foști polițiști, jandarmi, pompieri și polițiști...

Exclusiv4 zile ago

Poliția Penitenciară, trădată la vârf: 18 luni de mandat Burcu și o încredere făcută praf

Burcu, directorul-general-în-rate: 18 luni de mandat, zero loialitate, maxim tupeu! Sindicatele i-au ținut spatele, el a băgat cuțitul. Reforma Poliției...

Exclusiv4 zile ago

Regele Rex s-a mutat la MAI. Lon L. Fuller își dă cu jurisprudența de pământ în România

Regele Rex, reîncarnat în uniformă albastră În manualele de drept, povestea regelui Rex e ficțiune. În România, Ministerul Afacerilor Interne...

Exclusiv5 zile ago

Ministerul Afacerilor Interne, SRL Feudal: Legea e secretă, șefii sunt veșnici, iar plângerile se spală „în familie”

Ministerul Afacerilor Interne, manual de medievalism administrativ Sindicatul Polițiștilor S.P.R. „Diamantul” deschide ușa unui muzeu viu al despotismului administrativ: Ministerul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv