Actualitate
Stirea care bate prezidentialele: vin chinezii!
(Preluare Inpolitics):
O știre de-a dreptul discretă apărută azi în presă ar putea bate ca importanță alegerile prezidențiale în derulare: de la 1 decembrie, își începe activitatea în România a patra bancă a lumii, ca mărime și va fi urmată curînd de a treia bancă a lumii. Ambele chineze. Două operațiuni cu impact uriaș asupra viitorului economic și politic al României, derulate, foarte interesant, într-o discreție neuzuală, chiar dubioasă.
Să o luăm metodic.
În decembrie 2011, Liu Qiwei, consilier economic si comercial al Ambasadei R. P. Chineze la Bucuresti anunța public faptul ca Bank of China va deschide anul viitor o filială în țara noastră.
Acesta spunea: „Dupa trei zile de intalniri profesionale in Romania, delegatia Bank of China, condusa de vicepresedintele sucursalei din Budapesta, Zhang Gang, a apreciat ca a fost o vizita reusita. In intalnirile avute la Bucuresti, Bank of China si-a exprimat dorinta de a deschide o sucursala sau chiar o reprezentanta in Romania pentru a sprijini dezvoltarea si diversificarea relatiilor bilaterale comerciale, in beneficiul investitorilor chinezi si al companiilor romanesti care au interese de afaceri in China”.
Nu s-a întîmplat nimic, însă.
Mulți ani după aceea.
În februarie anul acesta, spațiul public era ocupat de un scandal vizînd BNR, mai exact celebra operațiune de aducere în țară a aurului din Anglia, de discuțiile aprinse din jurul ordonanței 114 ori despre manipularea ROBOR. În orice caz, a fost o perioadă de săptămîni bune, în februarie-martie, cînd BNR și guvernatorul Mugur Isărescu au ținut afișul în media, cu atît mai mult cu cît în luna mai urma să-i expire mandatul la cîrma băncii.
Și totuși, nu s-a dezbătut aproape deloc un eveniment cu bătaie lungă, iar cînd s-a vorbit, totuși, a fost o vorbire mai seacă decît Sahara.
Pe 7 martie, a venit un anunț al BNR, prea puțin interesant: ”Guvernatorul Mugur Isărescu a efectuat, în perioada 28 februarie-5 martie, o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia guvernatorului Băncii Centrale a RPC, Gang Yi. În cursul vizitei, delegaţia BNR a avut întâlniri cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuţiile au vizat promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe”.
Apoi s-a așternut liniștea.
În august, o altă știre enervant de banală și de nebăgată în seamă, a traversat presa economică:
”Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din lume deţinute de statul chinez, îşi deschide sediu în România, în ultima perioadă iniţiind un proces de recrutare de personal. Banca îşi caută noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar”.
Iar de la BNR aflam, concomitent, că ”Bank of China nu a făcut până acum nicio solicitare de acreditare pentru a desfăşura activitate de bancă comercială”.
Apoi s-a așternut iar liniștea.
Spre jumătatea lunii septembrie, presa economică livrează o nouă știre banală, care nu generează nici brumă de discuții în spațiul public:
”Agricultural Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din China, cu active de peste 3.000 miliarde de dolari (locul 3 în lume), s-a înregistrat fiscal în România. La acest moment, banca, cu sediul în Beijing și controlată de stat, are sucursale în Londra, Tokyo, New York și Sydney, fiind una dintre cele mai mari 10 companii din lume. Banca asigură finanțare pentru micii fermieri și marile companii agricole en-gros, dar și pentru unele companii non-agricole”.
Azi, Mugur Isărescu lansează bomba.
Mai corect spus, nu azi, ci vinerea trecută, în cadrul unui discurs rostit cu ocazia aniversării a 70 de ani de relații bilaterale România – Republica Populară Chineză la BNR.
Dar abia azi știrea transpare în presă. Și e acoperită de agitația electorală.
Ce spune Isărescu:
”În acest context, doresc să exprim satisfacția deplină pentru rezultatele vizitei oficiale la Beijing a delegației BNR, efectuate în luna martie a acestui an, la invitația omologului meu, domnul Guvernator Yi Gang.
Cu această ocazie, au avut loc discuții cu conducerea Băncii Populare a Republicii Populare Chineze, cu conducerea Bank of China și cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuțiile au vizat subiecte de importanță deosebită, dintre care doresc să menționez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluțiile economice și financiare globale, precum și alte teme conexe.
Înființarea pe teritoriul României de către Bank of China a unei sucursale, ce preconizează să desfășoare operațiuni din luna decembrie a acestui an este rezultatul firesc al acestor evoluții pozitive. Doresc să remarc prezența în sală a domnului Guo Lixin, director general al acestei sucursale, căruia îi urez succes în activitate”.
Bank of China și Agricultural Bank of China ocupă locurile 3 și 4 în topul celor mai mari bănci ale lumii, ”The Big Four” cum li se spune pe piețele internaționale.
Americanii de la JPMorgan Chase & Co. și de la Bank of America sunt pe 6 și 8. Giganții europeni Deutsche Bank și Societe Generale sunt pe 17 și 18. Credit Suisse pe 43. ABN Amro pe 63.
Asta, ca să ne facem o idee despre cine ne sunt ”oaspeții”.
Intrarea și operaționalizarea a două dintre cele 4 mari bănci ale lumii în țara noastră este un eveniment de o importanță greu de estimat. Pentru că băncile respective vor finanța masiv afaceri și achiziții pe teritoriu românesc, cel mai adesea ale propriilor compatrioți. Mai ales că Isărescu vorbește despre o sucursală, nu de o filială, diferența între ele fiind că ultima are autonomie comercială, în timp ce prima acționează strict conform indicațiilor venite de la banca-mamă, din China.
Adică de la statul chinez, care o deține.
În România începe invazia financiară chineză.
Poate nu de la 1 decembrie, poate nu de la 1 ianuarie. Dar primul mare pas a fost făcut, iar companii de asemenea dimensiuni nu intră pe o piață nouă pînă nu își fac lecțiile temeinic. Bank of China, trebuie spus, are peste o mie de filiale și birouri în afara granițelor, dar numai cîteva în Europa (Olanda, Germania, Franța, Marea Britanie, Luxemburg, Polonia ca să numim unele dintre acestea), pentru că statele bătrînului continent au simțit pericolul și s-au apărat cu îndîrjire.
Și în România s-a intervenit în anumite momente, de-a lungul ultimilor ani, pentru descurajarea unor investiții chineze concepute să fie de anvergură, vezi China Town sau Red Dragon, chiar dacă la inaugurarea primeia participase însuși premierul Emil Boc. Dar au venit reacții nervoase de la varii cancelarii străine și guvernele românești au bătut în retragere.
Discursul rostit vineri de Mugur Isărescu dă semnalul că reduta românească începe să cedeze în fața presiunii economice chineze.
La fel cum cedează și cele ale altor state europene.
Care vor fi consecințele acestor demersuri atît de puțin comentate în media și ce afaceri și achiziții vizează cu prioritate chinezii vom vedea relativ curînd, în opinia noastră.
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 12 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 12 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



