Actualitate
Stirea care bate prezidentialele: vin chinezii!
(Preluare Inpolitics):
O știre de-a dreptul discretă apărută azi în presă ar putea bate ca importanță alegerile prezidențiale în derulare: de la 1 decembrie, își începe activitatea în România a patra bancă a lumii, ca mărime și va fi urmată curînd de a treia bancă a lumii. Ambele chineze. Două operațiuni cu impact uriaș asupra viitorului economic și politic al României, derulate, foarte interesant, într-o discreție neuzuală, chiar dubioasă.
Să o luăm metodic.
În decembrie 2011, Liu Qiwei, consilier economic si comercial al Ambasadei R. P. Chineze la Bucuresti anunța public faptul ca Bank of China va deschide anul viitor o filială în țara noastră.
Acesta spunea: „Dupa trei zile de intalniri profesionale in Romania, delegatia Bank of China, condusa de vicepresedintele sucursalei din Budapesta, Zhang Gang, a apreciat ca a fost o vizita reusita. In intalnirile avute la Bucuresti, Bank of China si-a exprimat dorinta de a deschide o sucursala sau chiar o reprezentanta in Romania pentru a sprijini dezvoltarea si diversificarea relatiilor bilaterale comerciale, in beneficiul investitorilor chinezi si al companiilor romanesti care au interese de afaceri in China”.
Nu s-a întîmplat nimic, însă.
Mulți ani după aceea.
În februarie anul acesta, spațiul public era ocupat de un scandal vizînd BNR, mai exact celebra operațiune de aducere în țară a aurului din Anglia, de discuțiile aprinse din jurul ordonanței 114 ori despre manipularea ROBOR. În orice caz, a fost o perioadă de săptămîni bune, în februarie-martie, cînd BNR și guvernatorul Mugur Isărescu au ținut afișul în media, cu atît mai mult cu cît în luna mai urma să-i expire mandatul la cîrma băncii.
Și totuși, nu s-a dezbătut aproape deloc un eveniment cu bătaie lungă, iar cînd s-a vorbit, totuși, a fost o vorbire mai seacă decît Sahara.
Pe 7 martie, a venit un anunț al BNR, prea puțin interesant: ”Guvernatorul Mugur Isărescu a efectuat, în perioada 28 februarie-5 martie, o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia guvernatorului Băncii Centrale a RPC, Gang Yi. În cursul vizitei, delegaţia BNR a avut întâlniri cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuţiile au vizat promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe”.
Apoi s-a așternut liniștea.
În august, o altă știre enervant de banală și de nebăgată în seamă, a traversat presa economică:
”Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din lume deţinute de statul chinez, îşi deschide sediu în România, în ultima perioadă iniţiind un proces de recrutare de personal. Banca îşi caută noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar”.
Iar de la BNR aflam, concomitent, că ”Bank of China nu a făcut până acum nicio solicitare de acreditare pentru a desfăşura activitate de bancă comercială”.
Apoi s-a așternut iar liniștea.
Spre jumătatea lunii septembrie, presa economică livrează o nouă știre banală, care nu generează nici brumă de discuții în spațiul public:
”Agricultural Bank of China, una dintre cele mai mari bănci din China, cu active de peste 3.000 miliarde de dolari (locul 3 în lume), s-a înregistrat fiscal în România. La acest moment, banca, cu sediul în Beijing și controlată de stat, are sucursale în Londra, Tokyo, New York și Sydney, fiind una dintre cele mai mari 10 companii din lume. Banca asigură finanțare pentru micii fermieri și marile companii agricole en-gros, dar și pentru unele companii non-agricole”.
Azi, Mugur Isărescu lansează bomba.
Mai corect spus, nu azi, ci vinerea trecută, în cadrul unui discurs rostit cu ocazia aniversării a 70 de ani de relații bilaterale România – Republica Populară Chineză la BNR.
Dar abia azi știrea transpare în presă. Și e acoperită de agitația electorală.
Ce spune Isărescu:
”În acest context, doresc să exprim satisfacția deplină pentru rezultatele vizitei oficiale la Beijing a delegației BNR, efectuate în luna martie a acestui an, la invitația omologului meu, domnul Guvernator Yi Gang.
Cu această ocazie, au avut loc discuții cu conducerea Băncii Populare a Republicii Populare Chineze, cu conducerea Bank of China și cu cea a Asian International Infrastructure Bank. Discuțiile au vizat subiecte de importanță deosebită, dintre care doresc să menționez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluțiile economice și financiare globale, precum și alte teme conexe.
Înființarea pe teritoriul României de către Bank of China a unei sucursale, ce preconizează să desfășoare operațiuni din luna decembrie a acestui an este rezultatul firesc al acestor evoluții pozitive. Doresc să remarc prezența în sală a domnului Guo Lixin, director general al acestei sucursale, căruia îi urez succes în activitate”.
Bank of China și Agricultural Bank of China ocupă locurile 3 și 4 în topul celor mai mari bănci ale lumii, ”The Big Four” cum li se spune pe piețele internaționale.
Americanii de la JPMorgan Chase & Co. și de la Bank of America sunt pe 6 și 8. Giganții europeni Deutsche Bank și Societe Generale sunt pe 17 și 18. Credit Suisse pe 43. ABN Amro pe 63.
Asta, ca să ne facem o idee despre cine ne sunt ”oaspeții”.
Intrarea și operaționalizarea a două dintre cele 4 mari bănci ale lumii în țara noastră este un eveniment de o importanță greu de estimat. Pentru că băncile respective vor finanța masiv afaceri și achiziții pe teritoriu românesc, cel mai adesea ale propriilor compatrioți. Mai ales că Isărescu vorbește despre o sucursală, nu de o filială, diferența între ele fiind că ultima are autonomie comercială, în timp ce prima acționează strict conform indicațiilor venite de la banca-mamă, din China.
Adică de la statul chinez, care o deține.
În România începe invazia financiară chineză.
Poate nu de la 1 decembrie, poate nu de la 1 ianuarie. Dar primul mare pas a fost făcut, iar companii de asemenea dimensiuni nu intră pe o piață nouă pînă nu își fac lecțiile temeinic. Bank of China, trebuie spus, are peste o mie de filiale și birouri în afara granițelor, dar numai cîteva în Europa (Olanda, Germania, Franța, Marea Britanie, Luxemburg, Polonia ca să numim unele dintre acestea), pentru că statele bătrînului continent au simțit pericolul și s-au apărat cu îndîrjire.
Și în România s-a intervenit în anumite momente, de-a lungul ultimilor ani, pentru descurajarea unor investiții chineze concepute să fie de anvergură, vezi China Town sau Red Dragon, chiar dacă la inaugurarea primeia participase însuși premierul Emil Boc. Dar au venit reacții nervoase de la varii cancelarii străine și guvernele românești au bătut în retragere.
Discursul rostit vineri de Mugur Isărescu dă semnalul că reduta românească începe să cedeze în fața presiunii economice chineze.
La fel cum cedează și cele ale altor state europene.
Care vor fi consecințele acestor demersuri atît de puțin comentate în media și ce afaceri și achiziții vizează cu prioritate chinezii vom vedea relativ curînd, în opinia noastră.
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 2 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 2 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 2 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte




