(PRELUARE INPOLITICS.RO):

Scandalul momentului ține de posibila implicare a americanilor de la Deveselu în traficul de carne vie din Caracal, în special după ce ”Libertatea” a publicat un articol pe această temă. Comentatorii din presă ori din mediile virtuale sunt împărțiți: unii cred că informația, vehiculată încă de la izbucnirea evenimentelor, e reală, alții că e o intoxicare, cu posibilul amestec al rușilor.
În opinia noastră, există două aspecte mari și late: primul, că nu există, deocamdată, nici cea mai mică dovadă care să susțină conexiunea dintre americani și rețelele de prostituție din zona Caracal. Al doilea, că, din păcate, asta nu contează deloc, iar scandalul poate atinge cote nebănuite în prezent.
Din motive pe care le vom expune în continuare.

Fanii serialului MASH își amintesc cu certitudine ce făceau militarii de sex masculin de la unitatea medicală mobilă atunci cînd primeau permisii: o zbugheau în bordelurile din Seul ori Tokyo, în funcție de lungimea permisiei. În restul timpului, visau cu ochii deschiși la deliciile furnizate de prostituatele orientale. Numai că permisiile erau rare, iar nevoile multe. Așa că pe lîngă unitatea militară funcționa o mică rețea de prostituate, coordonate de celebra Rosie, deținătoare și a unui bar la gardul unității.

Rosie și fetele sale, la controlul medical

Cînd spitalul își schimba locul, prostituatele o urmau. Mobil spitalul, mobil și bordelul. Periodic, ele erau verificate chiar de clienții-medici, pentru a se evita neplăcerile; ba chiar exista o filieră neagră prin care soldați americani se însurau pe bani grei cu prostituate doar pentru a le facilita intrarea pe piața din SUA.
Nu e fantezie de scenarist.
Iar lucrurile nu au stat altfel nici în Vietnam, ba chiar nici în Irak ori Afganistan, țări mult mai stricte în privința conduitei femeilor.

În războiul din Coreea, industria prostituției a fost atît de înfloritoare grație americanilor încît era gestionată chiar de către guvernul sud-coreean. În 2014, au existat  procese colective declanșate de foste prostituate coreene care au cerut despăgubiri imense pentru că propriul guvern le transformase în mărfuri, pe baza unor înțelegeri cu guvernul american și cu proxeneți locali.
O industrie care s-a perpetuat și după război, pînă în zilele noastre.
Pînă într-atît încît, sub presiunea opiniei publice, a ONG-urilor, a presei, a politicienilor șamd, în 2004 guvernul sud-coreean a interzis prostitutia, iar în 2005, George W.Bush a emis un ordin prin care soldații americani care apelau la prostituate erau deferiți Curții Marțiale. Nu li se tăia capul, dar erau excluși fără drepturi din armată și riscau un an de închisoare.

S-a declanșat din acel moment o supraveghere extrem de riguroasă din partea comandanților de unități militare a barurilor și cluburilor din apropierea respectivelor facilități. În țări ca Filipine, militarilor li s-a interzis pînă și ”să le ofere un suc” fetelor locale, așa-zisele ”juicy girls”, știut fiind că asta masca tot aventuri sexuale. Pe teritoriul Coreei de Sud, militarilor americani li s-au impus după 2014 restricții încă și mai mari, vizînd conduita în baruri, cluburi și restaurante pentru a elimina ispitele. Exploatarea femeilor de către militarii americani din bazele externe trebuie stopată prin orice mijloace, se clama la nivelul congresului SUA.

Asta, pentru că, din 2012-2014, rapoartele anuale ale Departamentului de Stat relevă cifre tot mai îngrijorătoare privind traficul de carne vie la nivel mondial, iar unele țări în care americanii au baze militare se plasează în top.

Și acum să luăm o pauză de la problemele de sex și să amintim un alt eveniment.
Acum cîțiva ani, mult înaintea scutului de la Deveselu, a apărut proiectul unui penitenciar modern la Caracal. Tergiversat o perioadă, el părea să intre în linie dreaptă acum 2-3 ani, cînd a apărut, brusc, o problemă: MApN nu a mai permis construcția, pentru că americanii se opuneau unei facilități de risc în preajma unității lor militare.

În noiembrie 2017, ministrul Justiției, Tudorel Toader, informa Parlamentul României în plen:

”O discuţie pe care o ştiţi – şi nu vreau să o ocolesc – posibila construcţie a unui penitenciar la Caracal. Eu am preluat acest obiectiv, cu dorinţa şi obligaţia de a continua, numai că, de la Statul Major al Armatei, am primit un aviz negativ, care a spus, printre altele, că „vecinătatea unui penitenciar, vecinătate de unitatea de la Deveselu, este de natură să afecteze, să perturbe…” şi aşa mai departe.
S-a făcut revenire la Armată, care a dat un aviz, de data aceasta, interpretabil – interpretabil! -, motiv pentru care am revenit pentru a treia oară, solicitând clarificări – putem sau nu putem să punem în vecinătatea lui Deveselu un penitenciar? În funcţie de răspunsul primit, vom proceda ca atare”.

Răspunsul favorabil nu a mai venit, închisoarea nu s-a mai făcut.

Un penitenciar, reamintim, este o facilitate a statului, administrată riguros și cu un rol social benefic și bine determinat.
Și totuși, o asemenea instituție a fost considerată o vulnerabilitate de către americani.

De aici, marea întrebare: dacă în dosarul Caracal se scot la lumină rețele de trafic de carne vie, cu eventuale ”ingrediente” adiacente, adică droguri șamd, cam ce amploare ar putea lua scandalul în presa internațională, mai ales cea americană?
Nici nu e nevoie să apară vreo dovadă cît de mică privind servicii asigurate de respectivele rețele americanilor de la Deveselu.

Faptul că infracțiunile se comiteau aproape lîngă zidul marii unități e suficient. Ca și faptul că ofițerii aflați la comandă nu au putut identifica și semnala respectivele probleme, deși aveau această sarcină din partea Pentagonului și aveau parte de concursul serviciilor secrete de la noi, ale Poliției și autorităților locale. (Care servicii s-ar putea trezi, ele însele, cu mari dureri de cap: au informat ori ba?)

În plus, americanii de la Deveselu interacționau pe baze regulate cu tinerele fete din Caracal, nu în sens negativ.
Fotografiile și informațiile postate pe contul oficial de Facebook al unității arată că soldații americani vin sistematic în liceele din Caracal, inclusiv cel al Alexandrei Măceșanu, pentru diverse activități, de la prelegeri pe felurite teme, la muncă voluntară în beneficiul elevilor. Tinere fete participă, de asemenea, la activități din interiorul unității de la Deveselu, muzica, mîncarea, băutura dansul ori spectacolele populare fiind ceva obișnuit, desigur, decent și în limitele permise de regulamente.

Toate aceste lucruri ar putea căpăta, din nefericire, cu totul alte conotații în cazul în care s-ar dovedi că la Caracal, sub nasul americanilor, s-a practicat intens prostituția, cu sau fără minore, cu sau fără acordul fetelor exploatate. A fost destul de greu de mușamalizat un scandal, anul trecut, cînd mai mulți militari americani beți de la Deveselu au devastat un bar din Craiova, refuzînd să plătească și s-a lăsat cu arestări.
Un scandal implicînd trafic de carne vie în coasta unității americane ar fi devastator de-a dreptul, în planul imaginii și ar putea alimenta anti-americanismul și așa în creștere, în estul Europei.
Marea unitate americană care a blocat, din precauție, un ditamai resortul Ministerului român al Justiției, pur și simplu nu ar putea fi decupată dintr-un asemenea scandal chiar în absența oricărei vinovății.

Iar asta ar putea afecta zdravăn relația noastră cu partenerul strategic, care s-ar simți trădat de statul român aliat, incapabil să țină sub control infracționalitatea din zonă. O impotență pe care o va deconta, vrînd-nevrînd, și armata SUA.

Cum la fel ar putea afecta planurile de viitor ale americanilor în regiune, incluzînd o relocare în țara noastră a trupelor din Turcia ori Germania.

Să te mai miri că, între presiunea opiniei publice de la noi și nevoia ocrotirii imaginii armatei americane, statul român acționează la modul cel mai bezmetic cu putință în cazul Caracal, depășind cu mult năstrușniciile din sitcomul MASH sus invocat?