Actualitate
Mugur Isărescu, briliantul de hârtie al oamenilor ,,serioși’’
Noul brânci în funcția de guvernator BNR nu a fost atribuit de Isărescu propriilor calități, sieși, ci mai degrabă procesului de a ,,SeReInventa’’ în fața oamenilor ,,serioși’’ cărora le-a mulțumit cu recunoștință pentru șansa de a mai sta 5 ani la BNR, pentru a nu îi păsa de economie. Isărescu admitea asta în mod direct săptămâna trecută: ,,mai există oameni serioși în România’’ referitor la modul în care a ajuns să fie propus parlamentului pentru un nou mandat, în opinia mea, făcând referire la mai vechi colegi, paiațe ale vechii securități, încă nelustrate. Abia acum s-a apucat să dezvolte public legenda: profitul ,,istoric’’ al BNR. Cât este hârtie de împachetat brânza și cât este gestionară ,,briliantă” a rezervei valutare – am detaliat pentru psnews, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.
Mugur Isărescu, briliantul de hârtie al oamenilor ,,serioși’’
Niciodată nu a simțit mai acut glonțul șuierându-i pe lângă urechea dreaptă fostul informator al Securității, Mugur Isărescu, reciclat în guvernator BNR după 1989, așa cum a simțit până la momentul întemnițării lui Liviu Dragnea în mai 2019, care, cel puțin declarativ, direct sau prin Vâlcov s-a pronunțat pentru nerămânarea lui Isărescu la cârma BNR.
Împingerea vechiului colaborator al Securității către un nou mandat de guvernator a fost o surpriză chiar și pentru Isărescu, după ce în urmă cu 2 ani a devenit publică informația că își turna colegii de la Institutul de economie mondială, la Securitate, așa cum făcea și cu ambasadorii statelor membre NATO. De altfel, e remarcabilă că acest nou brânci în funcția de guvernator BNR nu a fost atribuită de Isărescu sieși, ci mai degrabă procesului de a ,,SeReInventa’’ în fața oamenilor ,,serioși’’ cărora le-a mulțumit cu recunoștință pentru șansa de a mai sta 5 ani la BNR, pentru a nu îi păsa de economie. Isărescu admitea asta în mod direct săptămâna trecută: ,,mai există oameni serioși în România’’ referitor la modul în care a ajuns să fie propus parlamentului pentru un nou mandat, în opinia mea, făcând referire la mai vechi colegi, paiațe ale vechii securități, încă nelustrate.
Ca jurnalist, obișnuiesc să îl urmăresc cu atenția cuvenită pe singurul guvernator de bancă centrală din lume dintr-o țară în care este interzisă deținerea de funcții publice a unor foști colaboratori ai securității, falsul în declarații fiind pedepsibil penal. În această ipostază, de felcer în isărescologie (o știință care asemeni Concorde-ologiei se ocupă cu studierea modului cum ,,faima poate dispărea, iar ceea a fost odată atotputernic, poate fi uitat’’) am privit și singurele două intervenții publice ale bătrânului sicofant de după desemnarea pentru un nou mandat: săptămâna trecută, după decizia de politică monetară și astăzi, la prezentarea raportului anual al BNR pentru anul 2018. Urmărirea răbufnirilor guvernatorului mi-a permis să văd două atitudini succesive, la cald, după obținerea unui nou mandat. Prima, a fost dedicată manifestării mulțumirii, recunoștinței și gratitudinii veșnice la adresa ,,oamenilor serioși’’ care l-au ajutat, din nou. În această primă ieșire Isărescu s-a manifestat ca un bătrânel care nu a luptat cu sindromul impostorului (parcă încă se îndoia de cauzele și motivele reale ale realegerii sale trădând o frică internalizată că va fi devoalat ca o fraudă în următorul mandat). În cea de-a doua ieșire, de astăzi, Isărescu a dat dovadă mai degrabă de ignoranță pluralistică: deși se îndoiește de calitățile sale (,,am avut noroc cu inflația în 2018, poate avem noroc și în 2019), crede ferm că este singurul care se îndoiește de calitățile lui, întrucât, niciunul dintre ,,oamenii serioși’’ care l-au trimis spre un nou mandat nu a dat gândului glas. În afara oamenilor serioși, care nu externalizează ci capitalizează vulnerabilitățile lui Isărescu, pentru Isărescu mai există doar felceri și pitpalaci.
Așa s-a gândit Isărescu încă de săptămâna trecută că în noul mandat e bine să își reia practica decenală, de a prezenta negrul drept alb și de a servi lecții de înțelepciune post-factum. Întâi a făcut paradă de mediocritatea sa, prezentând-o drept ,,excelență’’. A folosit și un cuvânt pentru asta: ,,briliant’’ făcând referire încă de săptămâna trecută la ,,profitul record’’ al BNR din anul 2018, din administrarea rezervei valutare. ,,Profitul’’ a fost obținut de către ,,brilianții’’ 30 de lucrători ai BNR care administrează rezerva valutară, încercând astfel să transfere strălucirea otrăvită a profitului BNR, asupra sa. Dacă dânsul a adunat ,,brilianți’’, nu cumva domnia sa este mai briliant decât toți? Aparent au căzut în capcana lui Isărescu și agenții de presă străine, în esență, ele oferind doar o știre pentru a îi mai face să râdă pe adevărații brilianți, chiar dacă efectul temporar a fost ca Isărescu să se umfle în pene și, să se expună public, ca și când el însuși nu ar fi altceva decât un briliant de hârtie: cum să te lauzi ca guvernator de bancă centrală cu deprecierea monedei naționale?. Să explic:
Profitul istoric de care face paradă Mugur Isărescu este în suma de 1,18 miliarde de lei ,,de șase ori mai mare decât profitul anului trecut’’. Asta înseamnă un profit de 253 de milioane de Euro. Isărescu atribuie profitul ,,brilianților de la BNR’’ care au știut cum să administreze rezerva valutară. Dacă ne uităm în bilanț, într-adevăr profitul vine din poziția ,,administrarea activelor și pasivelor în valută’’, care a adus un plus de 2,08 miliarde de lei, sumă diminuată prin cele circa 455 de milioane de lei (costurile cu funcționarea BNR), cheltuieli de politică monetară (96 milioane de lei) și cheltuieli cu diferențe nefavorabile din reevaluare (313 milioane de lei). Isărescu ar vrea să ne oprim aici, dar eu nu mă opresc.
De unde sunt de fapt ,,profiturile’’ din administrarea activelor și pasivelor în valută? Pe scurt, veniturile din administrarea rezervei internaționale (valută plus aur). Și, sintetic profitul record se datorează deprecierii leului, care a generat cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, având ca efect diminuarea puterii de cumpărare a populației și companiilor. Cu alte cuvinte, Isărescu se laudă cu profit pentru motivul pentru care ar fi trebuit demis: ratarea țintei de inflație în 2018 și perspectiva unei noi ratări în 2019, în condițiile în care ținta este și anul acesta de 2,5%, iar inflația după primele 6 luni ale anului a ajuns deja la 2,98%. Această depășire a țintei după numai 6 luni Isărescu o consideră laconic ,,bună’’ mutând discuția spre falsa ,,brilianță’’ a administrării rezervei valutare, Aici, Isărescu a fost însă la fel de briliant ca o piatră fără valoare. Uitându-ne de unde provine, vedem și de ce:
La sfârșitul anului trecut, rezerva de aur s-a menținut ca și în 2017 la 104 tone. Dar scumpirea aurului pe plan internațional (nu Isărescu a generat-o și nici nu a făcut operațiuni de majorare a rezervei), s-a datorat exclusiv evoluției prețului internațional al aurului (scumpire cu 3% în Euro), iar aceasta valora la 31 decembrie 2018 cu 123 de milioane de Euro mai mult decât la finalul anului 2017 (+573,65 milioane de lei). Mai rămân astfel 1,5 miliarde de lei din ,,performanța’’ briliantului.
Tot la sfârșitul anului trecut, rezerva valutară (euro, dolar, alte valute) plasată în principal în obligațiuni guvernamentale (o treime fiind fără randament), a scăzut la 33,06 miliarde de Euro. Din această sumă, după estimările mele, 19 miliarde de Euro erau plasamente în Euro (circa 2 treimi), echivalentul a 7,73 de miliarde de Euro erau plasamente în dolari (aproape un sfert), iar restul în alte valute. Prin urmare, profitul din administrarea acestor rezerve provine EXCLUSIV din deprecierea leului atât față de Euro cât mai ales față de dolar, fiind un profit pe hârtie, așa cum și Isărescu se dovedește un briliant de hârtie. Leul s-a depreciat față de Euro în 2018 de la 4,6597 lei până la 4,6639 lei și doar din deprecierea leului față de Euro a adus un ,,profit’’ pe hârtie de 79 de milioane de lei. Pentru că banii au stat, fără vreo brilianță, mai rămân circa 1,4 miliarde de lei din rezultate ,,briliante’’. Iar surpriza vine față de dolar.
Pe fondul întăririi dolarului și prin aplicarea unei politici monetare păguboase, Isărescu privind și în 2018 în oglinda retrovizoare și nu în față, spre perspectivele inflaționiste și modificând dobânda la leu prea târziu și prea puțin, leul s-a depreciat față de dolar în 2018 de la 3,8915 la 31 decembrie 2017 până la 4,0738 lei (dolarul fiind mai scump, într-un singur an, cu 4,75%).
Corespunzător deținerilor de dolari, deprecierea leului față de dolar (și lipsă de performanță în raport cu diminuarea presiunilor inflaționiste dinspre energie, deci subminarea obiectivului fundamental al BNR), deținerile în dolari echivalent a 7,7 miliarde de Euro, au adus, dintr-o simplă conversie, o ,,performanță’’ de 1,4 miliarde de lei, e drept, tot pe hârtie, nefiind rezultatul unor super-plasamente și acestă performanță pe hârtie are ca și contraparte energie mai scumpă deci inflație pentru populație și companii.
Diminuând profitul ,,briliantului’’ și cu cele 1,4 miliarde de lei din deprecierea leului față de dolar, vedem adevărata performanță a lui Isărescu în 2018: zero lei din administrarea rezervelor internaționale ale BNR și presiuni inflaționiste aruncate în sarcina populației și companiilor, în timp ce alte bănci centrale și-au mărit atât expunerea pe dolari cât și pe aur și au avut profituri REALE. Nu ca BNR.
Prin urmare, profitul ,,istoric’’ al BNR nu reprezintă decât un simplul calcul contabil: cât reprezenta rezerva internațională la cursul din 31 decembrie 2017 și cât reprezenta un an mai târziu, Isărescu greșind și la calcule, așa cum voi arăta.
Prin urmare apare întrebarea: dacă profitul BNR este mânat de deprecierea leului față de Euro și dolar (în dauna stabilității prețurilor – obiectivul fundamental al BNR), de ce ține Mugur Isărescu să prezinte drept ,,briliantă’’ administrarea rezervei valutare, care denotă în fapt politica sa deliberată de depreciere a leului și politica sa monetară păguboasă care a consolidat România pe primul loc al celor mai mari inflații din Uniunea Europeană. Doar ca să mai prindă un nou mandat? E mai mult decât atât și nu pot fi decât trei răspunsuri sau variațiuni ale acestora pentru care Isărescu, care se dovedește în plus o pietricică a politicii monetare, se vopsește în briliant.
În primul rând, după ce a obținut garanțiile ,,oamenilor serioși’’ pentru încă 5 ani la BNR, Isărescu nu mai dă doi bani pe realitate, deformând-o prin omisiune. Al doilea motiv decurge din cel anterior: parazitează prin lăudarea unor false performanțe activitatea unei bănci centrale independente pentru a menține starea de fapt, indiferent dacă este productivă sau nu și face paradă de propria mediocritate prezentând-o drept ,,excelență’’, ,,briliantism’’. El simulează performanța chiar dacă în mod paradoxal performanța simulată de el înseamnă chiar inflație, pe care ar trebui să o stăpânească.
Iar al treilea motiv ar putea fi unul contrainformativ. Țineți minte când în ajunul dezvăluirilor că Mugur Isărescu a turnat la Securitate sub numele ,,Manole’’ că a ieșit într-un interviu în Jurnalul Național, contrainformativ, sugerând că și-a mai turnat în scris colegii, dar doar în pauzele de masă. Ceea ce mă face să cred că, foarte curând, pe lângă analiza autorilor morali ai pierderii de către România a dreptului de poansona aurul, va fi făcut un audit serios și al administrării rezervelor internaționale. Contrainformativ, Isărescu anunță ,,brilianța’’ administrării, pentru a compensa lipsa de performanță din trecut. Mugur Isărescu nu a înțeles nici acum că rolul băncii centrale este să mențină stabilitatea prețurilor și nu să raporteze profituri, pe hârtie.
Ar mai putea fi și un al patrulea motiv: compromiterea lui Isărescu. A falsificat bilanțul BNR? Doar un răuvoitor poate spune acest lucru, însă eu pot afirmă ca academicianul are probleme la adunare și la scădere în bilanțul pe care îl certifică. Iată de ce: potrivit cifrelor oficiale ale BNR, prezentate astăzi de Isărescu, în 2017, rezultatul operațional al BNR era de 946,889 milioane lei și diminuat cu cheltuieli cu diferențe nefavorabile de reevaluare (760,174 milioane lei) conducea la profitul exercițiului financiar din 2017 de 186,715 milioane lei. Ieșea totalul. În 2018, calculul similar arată că rezultatul operațional al BNR (1495,698 milioane lei) din care se scade poziția de cheltuieli cu diferențe nefavorabile de reevaluare (313,795 milioane lei) ar trebui să conducă la profitul exercițiului financiar din 2018, de 1181,903 milioane lei. Doar că, lui Isărescu, în bilanț, i-a dat 1183,363 milioane lei, înregistrând o eroare în bilanțul oficial de 1,46 milioane de lei. Desigur, brilianții mai fac în acte oficiale și erori și mai și răspund pentru ele, dar nu mă pot abține să nu îl întreb pe Isărescu: de ce a simțit nevoia să umfle profitul BNR?
Răspunsul nu poate fi despărțit de motivul pentru care Isărescu a simțit nevoia să prezinte drept ,,brilianță’’ deprecierea leului față de Euro și dolar (în fapt o lipsă de performanță a sa cu efect în confiscarea prin inflație mai mare a unei părți din puterea de cumpărare a populației) și mai ales de faptul că, Isărescu, având susținerea ,,oamenilor serioși’’ îl doare în cot dacă vreunul s-au altul relevă că academicianul briliant are probleme de aritmetică, atâta timp cât domnia sa își consolidează statutul de cel mai longeviv guvernator de bancă centrală dintr-o țară NATO în care este interzisă ocuparea acestei funcții de către turnători ai securității. (Paul D.).
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
Actualitate
Ce îi face pe clienți să perceapă un spațiu ca fiind curat? 8 pași pentru spații comerciale și instituționale
Percepția curățeniei influențează direct încrederea, satisfacția și comportamentul clienților într-un restaurant, o clinică, un hotel sau o clădire de birouri. Un spațiu poate respecta proceduri corecte de igienizare, însă dacă nu transmite vizual ordine și control, clientul va rămâne cu îndoieli. În schimb, un mediu organizat, bine întreținut și ușor de „citit” din prima clipă consolidează imaginea de profesionalism.
Pentru managerii de facilități, administratorii de clădiri sau responsabilii de achiziții, percepția curățeniei nu ține doar de estetică. Ea susține reputația brandului, fidelizarea și conformitatea cu normele sanitare.
Urmați cei 8 pași care influențează modul în care clienții evaluează curățenia într-un spațiu comercial sau instituțional.
1. Controlează primul impact vizual
Primele 5–10 secunde după intrare cântăresc decisiv. Clientul analizează rapid podeaua, recepția, iluminatul și ordinea generală. Creierul procesează informația vizuală înainte de a evalua detalii tehnice.
În majoritatea cazurilor, podelele curate și zonele de acces libere transmit control și disciplină. Dacă în holul principal apar cutii de livrare, cabluri sau echipamente lăsate temporar, impresia de neglijență apare imediat. Chiar și obiectele „lăsate pentru câteva minute” pot afecta percepția.
Recomandare practică: definiți o regulă internă prin care zonele de intrare și recepție se verifică la intervale fixe pe parcursul zilei. Nu așteptați finalul programului. Un spațiu resetat constant inspiră încredere fără explicații suplimentare.
2. Separă clar ordinea de igienizare
Curățenia și igiena nu sunt sinonime, deși publicul le confundă frecvent. Curățenia presupune îndepărtarea murdăriei vizibile. Igiena vizează reducerea microorganismelor la un nivel sigur, prin proceduri de dezinfectare adaptate domeniului de activitate. Stabiliți locuri clare pentru fiecare categorie de obiecte. În restaurante, delimitați zona de livrări de spațiul destinat clienților. În clinici, evitați depozitarea consumabilelor la vedere. În birouri, reduceți obiectele personale expuse în zonele comune. Ordinea constantă susține percepția de igienă.
3. Menține băile la standard impecabil
Pentru mulți clienți, baia reprezintă testul final al curățeniei. Dacă aici apar probleme, percepția asupra întregii organizații scade imediat.
Elemente pe care utilizatorii le observă rapid:
- miros neutru, fără parfum excesiv;
- chiuvete fără depuneri de calcar;
- baterii și accesorii fără urme de apă;
- podea uscată;
- consumabile disponibile și corect amplasate.
Integrarea unor dispensere pentru prosoape de hârtie contribuie la menținerea ordinii și la reducerea risipei. Hârtia distribuită controlat nu ajunge pe jos sau pe chiuvete, iar zona rămâne organizată pe parcursul zilei.
4. Gestionează mirosul prin eliminarea sursei
Mirosul influențează emoțional percepția de curat. Un parfum intens nu convinge; uneori ridică suspiciuni. Majoritatea clienților asociază aerul neutru și proaspăt cu un spațiu bine întreținut.
În loc să mascați mirosurile, identificați cauza și eliminați-o. Stabiliți frecvențe clare pentru golirea coșurilor și igienizarea recipientelor. În zonele cu trafic intens, verificați la fiecare 2–3 ore. Pentru mochete și tapițerii, programați intervenții profesionale periodice.
5. Folosește lumina pentru a susține percepția de curat
Iluminatul influențează direct modul în care oamenii evaluează spațiul. Zonele slab luminate par neglijate, chiar dacă sunt curate. Lumina uniformă scoate în evidență suprafețele curate și oferă senzația de spațiu aerisit.
În recepții și zone de așteptare, combinați lumina naturală cu iluminat artificial echilibrat. În băi, evitați umbrele puternice care pot ascunde murdăria. În depozite sau spații tehnice, lumina adecvată ajută personalul să identifice rapid zonele ce necesită intervenție.
Revizuiți periodic corpurile de iluminat și înlocuiți sursele defecte rapid.
6. Standardizează procedurile de curățenie și igienă
Percepția pozitivă nu apare din acțiuni ocazionale, ci din consecvență. De aceea, procedurile clare fac diferența.
În mediul medical sau alimentar, respectați normele impuse de autoritățile sanitare din România și adaptați procedurile interne la specificul activității. Dacă aveți nevoie de optimizare, consultați specialiști în igienă ocupațională sau furnizori de soluții profesionale.
Comunicați intern standardele. Personalul instruit reacționează mai rapid și menține uniformitatea în execuție.
7. Acordă atenție detaliilor mici
Clienții nu analizează fiecare obiect, însă percep ansamblul. Scaunele aliniate, materialele informative aranjate drept, cablurile mascate și echipamentele poziționate discret transmit organizare.
Implementați regula „fotografiei mentale”: dacă ați face o poză încăperii în orice moment al zilei, ar arăta organizată? Dacă răspunsul este incert, ajustați aranjarea mobilierului și fluxul de utilizare.
8. Comunică transparent măsurile adoptate
Clienții apreciază claritatea. Afișarea discretă a programului de igienizare sau a frecvenței verificărilor transmite responsabilitate. În restaurante, puteți comunica procedurile de igienă prin mesaje scurte în meniu sau la recepție. În clădiri de birouri, administratorii pot informa chiriașii despre standardele aplicate în spațiile comune.
Percepția de curățenie rezultă din coerență, disciplină și atenție constantă la detalii. Dacă doriți să îmbunătățiți standardele din spațiul pe care îl administrați, analizați procesele existente, evaluați echipamentele utilizate și explorați soluții profesionale adaptate mediului business. O abordare structurată vă ajută să mențineți încrederea clienților și să susțineți sănătatea ocupațională în mod responsabil.
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”
Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum o zi
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum o ziDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 3 zile
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”