Actualitate
Soviani, ipoteză-bombă. Care ar fi adevăratul scop pentru care se cere desființarea ASF
Recent înaintat proiectul de desființare a Autorității de Supraveghere Financiară – ASF, de către trei reprezentanți ai ALDE, a ridicat multe sprâncene în rândul piețelor reglementate de autoritatea în cauză. Mirarea este cu atît mai mare, cu cât inițiativa legislativă prevede revenirea la autorități de reglementare separate pentru piața de capital, a asigurărilor și a fondurilor de pensii, așa cum erau Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, înainte de înglobarea activității lor sub umbrela ASF.
Pentru cu comentariu avizat în legătură cu acest proiect legislativ, PSNews a luat legătura cu analistul economic Radu Soviani.
”Cred că recenta inițiativă de desființare a Autorității de Supraveghere Financiară, transformată într-un proiect de lege de trei deputați ALDE, are mai degrabă legătură cu ”pierderea’’ arhivei ASF decât cu vreo logică economică”, a declarat Radu Soviani, în exclusivitate pentru PSNews.
”La prima vedere niște politicieni din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu doresc să fie mai multe autorități cu salarii grase astfel încât să poate fi adăugate pile noi, într-un număr mai mare, și bine bonificate, peste cele vechi”, a adăugat el.
Date inventate
”Inclusiv datele din fundamentarea proiectului de lege sunt inventate, cel puțin la nivelul anului 2014, costurile cu ASF fiind net inferioare costurilor însumate celor foste 3 autorități de supraveghere pentru piețe dedicate – piața de capital, piața asigurărilor și pensiile private.
În fapt ceea ce deranjează acum la ASF, în opinia mea, sunt urmale adânc lăsate de administrarea ASF-ului de către fostul Președinte – Mișu Negrițoiu, în special pe două paliere: arhiva ASF în ceea ce privește Astra, Carpatic Asig și Euroins și cel de-al doilea palier, cele 12 salarii compensatorii acordate ca ”parașute de aur’’ de către Mișu Negrițoiu pentru aproape 100 de angajați care au plecat de bunăvoie din ASF”, mai spune Soviani.
Necesitatea unei investigații a Curții de Conturi
”Precizez că, dacă înainte de această inițiativă, costurile de disponibilizare în urma restructurării erau prin contractul de muncă de numai 3 salarii compensatorii, brusc, Mișu Negrițoiu, a majorat nejustificat cuantumul acestora la 12. O investigație atentă a Curții de Conturi ar fi în măsură să îi pună în sarcină recuperarea celor 9 salarii compensatorii introduse în plus, pentru 100 de angajați, de la fostul Președinte ASF.
Mai importantă decât această găinărie este însă arhiva ASF, în special în ceea ce privește asigurările. Nu am cunoștință ca organele de cercetare penală să fi concluzionat modul suspect în care, în toamna anului 2016, când Parlamentul declanșase procedura de revocarea a lui Mișu Negrițoiu, ”s-ar fi pierdut’’ o parte semnificativă din arhiva ASF din sistemul informatic, parte din arhiva relevantă atât pentru supravegherea societăților Astra, Carpatica și Euroins, dar și pentru ”restructurarea’’ ASF”, arată analistul economic.
O arhivă pierdută
”Incidentul a fost urmat în mai 2017 și de incendierea suspectă a unui depozit aparținând Global Archive Management, în care deasemenea se aflau documente din arhiva ASF transmise companiei care avea și ”un serviciu profesionist de distrus arhive’’. Firma ne asigura pe propriul site că ”prin serviciul de distrugere, documentele sunt distruse cu ajutorul unui echipament dedicat acestei operațiuni, pentru a nu mai putea fi constituite ulterior. La final primești un certificat care atestă distrugerea în condiții de confidențialitate a documentelor’’ .
Prin urmare, incidentele ”dispariției’’ (în fapt, doar un pretext, întrucât datele privind Astra, Carpatica și chiar Euroins pot fi reconstituite), în opinia mea au apărut în momente cheie pentru finalul carierei lui Mișu Negrițoiu, respectiv în octombrie 2016 – moment al declanșării procedurii de revocare și în mai 2017, când procedura de revocare s-a finalizat”, apreciază Radu Soviani.
Convorbirea telefonică
”Nu pot să nu leg actuala inițiativă de desființare a ASF făcută de 3 deputați ALDE, de o convorbire mai veche apărută din stenograme în spațiul public, care reliefa discuția între un fost vicepreședinte ASF în sectorul asigurărilor și sublinia că Mișu Negrițoiu, la acea vreme fără să aibă vreo legătură cu ASF și încă fiind la ING Bank, îi cerea date fostului vicepreședinte despre situația Euroins, așa cum spunea acesta: ”M-a sunat Tăriceanu, m-a sunat toată lumea că diverse fonduri… De fapt… m-a sunat Mișu Negrițoiu (…) Călin m-a sunat să mă roage să vorbesc cu Mișu Negrițoiu. Că nu știu ce fond grecesc care e acționar e panicat. (…) Mișu Negrițoiu a înțeles și a zis: Da bă, înțeleg. Omul a întrebat că ăla zice: băi, m-au sunat ăia și eu lucrez cu ei și vroiam să știu care e situația. Și am zis: da, domnule, uite asta e situația. Dar de unde până unde? Că ăștia (n.r. Euroins) au sunat și au zis: noi am lucrat toată noaptea și am reglementat toate problemele. Domn: Au reglementat pe aia mă-sii’’.
Concluziv, faptul că DNA a eșuat în a recupera banii sifonați de la Astra și Carpatica, nefăcând verificări sub mandatul Laurei Kovesi în privința modului în care Mișu Negrițoiu a gestionat supravegherea Astra și Carpatica (în fapt, o anumită protecție, care a dispărut acum prin plecarea doamnei Kovesi), mie îmi confirmă că s-a creat o anumită nevroză în rândul celor care se știau protejați. După încercări succesive de distrugere a arhivelor, cu știința că acestea pot fi reconstituite, probabil că aceasta este cea mai nouă versiune pentru pierderea arhivei – după modelul pierderii contractului cu Bechtel: desfințarea, fără alt sens, a ASF”, precizează el.
Misiune îndeplinită?
”Brusc apare inițiativa a trei deputați ALDE de desființare a Autorității de Supraveghere Financiară, cea mai nouă instituție mare din România, prin prisma rolului ei. Este important atât că ALDE a venit cu această propunere, cât și faptul în sine că este incoerent explicată desființarea prin reînființare a fostelor autorități de supraveghere dedicate piețe de capital, pieței pensiilor private și pieței asigurărilor.
În 2017, cât la DNA a fost Laura Kovesi, Mișu Negrițoiu, beneficiarul imediat al arestării abuzive și forțării demisiei lui Dan Radu Rușanu, s-a simțit în siguranță pentru că, așa cum a declarat ”și-a îndeplinit misiunea’’.
Dar mai în siguranță s-au simțit beneficiarii reali ai fraudării bugetului de stat prin furturile comise la Astra Asigurări și Carpatica Asig. Am exprimat în mai multe rânduri opinia că misiunea lui Mișu Negrițoiu a fost de a se asigura că nu se va merge după beneficiarii reali ai furturilor de la Astra. DNA a întârziat nepermis de mult în a merge pe firul banilor extrași din ASTRA, iar prin nerecuperarea sumelor asigurații au fost de două ori prejudiciați: fondul de garantare al asiguraților a plătit în cele din urmă banii care nu au mai fost de găsit la Astra”, spune, în concluzie, Radu Soviani pentru psnews.ro . (Paul D.).
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 19 oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 19 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 19 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



