Exclusiv
Doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance
Nu vreau să încep cu ,,v-am spus eu”, dar falsul extras de cont depus de City Insurance ca să acopere falimentul este o practică a Autorităţii de Supraveghere Financiară în cel puţin un litigiu în faţa instanţelor de judecată. Pretins ,,păcălită” de un extras de cont falsificat în 2017, la rândul ei, funcţionari ASF au falsificat în perioada 2016-2018 ordine de plată pretinse ale Autorităţii, aşa că, falimentul City a fost acoperit chiar de către ASF (de la Mişu Negriţoiu până la Nicu Marcu),, timp de 5 ani, dar şi într-o complicitate cu Parchetul.
După primul episod publicat în Ziarul BURSA în urmă cu o săptămână, Mişu Negriţoiu a ieşit din lăptăria lui cu caimac pentru a confirma public ceea ce am arătat. Într-o declaraţie pentru hotnews, fostul lucrător din comerţul exterior al Securităţii de dinainte de 1989, Mişu Negriţoiu (şi fost Preşedinte ASF revocat de Parlament în 11 mai 2017), susţine:
,,Pare un faliment acoperit 5 ani (n.r. 2016-2021, din care un an şi jumătate chiar el a fost Preşedinte ASF). City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor (???) (…) După ce am plecat eu conducea ASF-ul primul vicepreşedinte al ASF, Cornel Coca-Constantinescu. Cand au adus extrasul de cont, eu nu mai eram la ASF. (…) Nu ASF a descoperit falsul acum, ci auditorul BIG4, cu ocazia exerciţiului BIG4 solicitat de EIOPA în 2020”.
În esenţă, Negriţoiu încearcă să îi indice ca vinovaţi pe succesori şi în principal pe Nicu Marcu, contabilul de la Ocolul Silvic Calafat şi actualul Preşedinte ASF, care ar fi ştiut încă din 2020 de fals şi a ascuns acest lucru, inclusiv Parchetului, până în 2021.
Dacă auditorul a descoperit falsul în 2020 şi a semnalat ASF-ului (care oricum trebuia să facă propriile verificări), atunci Nicu Marcu trebuie să se ducă fix la puşcărie. Oricum acolo trebuie să se ducă, întrucât până în martie 2021 a promovat modificările legislative privind decontarea directă obligatorie, cu scopul de a oferi de la populaţie şi nu de la acţionari ,,capital” grupului de interese de la City Insurance, astfel încât ei să scumpească asigurările RCA cu până la 20%, iar el să nu fie deranjat. În felul acesta, din banii asiguraţilor păgubiţi, Nicu Marcu direcţiona circa 400 de milioane de lei anual către firma lui Odobescu în care vicepreşedinte era Max Roessler – garantat de Mişu Negriţoiu, doar din aberaţia ,,decontare directă obligatorie”, în loc să oblige City să aducă capital.
Iar din februarie 2021 (ştiind de fals din 2020, cum zice Negriţoiu) şi până în septembrie, Nicu Marcu, cu ştiinţa falsificării extrasului de cont, a permis societăţii infractoare City Insurance să emită poliţe RCA, pe care le estimez la cel puţin 800 de milioane de lei, la care se adăugă asigurări pentru garanţii de bună execuţie, transformate acum în gaură.
Deci frauda de la City Insurance a debutat la ASF-ul condus de Mişu Negriţoiu (Preşedinte ASF din mai 2014 până în 11 mai 2017), ale cărui preocupări acolo erau în principal legate de protejarea fructului infracţional de la Astra Asigurări şi nerecuperarea pierderilor de la buget rezultate din acestă fraudă şi în subsidiar protejarea celorlalţi rău platnici din piaţă – Euroins.
Din martie 2016, Mişu Negriţoiu a devenit parte şi la frauda de la City Insurance (când nu a luat măsurile care se impuneau – respectiv administrator special) şi decisiv din martie 2017, prin aducerea de mânuţă la City Insurance a ,,investitorului” Max Roessler.
Rossler a venit la pachet cu ,,capitalul” din extrasul de cont falsificat şi a vegheat asupra capitalului inexistent certificat de ASF, prin neverificarea extrasului de cont falsificat, în calitate de Vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere City Insurance. El a fost garantat şi împins în City chiar de Mişu Negriţoiu.
Mişu Negriţoiu, City Insurance, Max Roessler şi extrasul de cont falsificat
În intempestiva ieşire de pe Hotnews (generată de articolul din BURSA) şi în care îl sugerează drept vinovat în eşecul de supraveghere pe Nicu Marcu, cel pe care îl acuză că ştia din 2020 de fals şi că nu el a descoperit extrasul de cont falisificat, Mişu Negriţoiu a vorbit, pentru a-şi crea un alibi în privinţa rolului său în frauda de la City Insurance.
Spune Negriţoiu: ,,City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Anterior, declarase pentru o altă publicaţie: ,,A fost o hotărâre a Consiliului ASF care prevedea acoperirea necesarului de capital (…)
Cum a protejat Mişu Negriţoiu frauda de la City Insurance:
1. Mişu Negriţoiu a mângâiat pe creştet City Insurance, companie care în 2015 avea o cotă de piaţă pe asigurările RCA de doar 10,4%. În aprilie 2016, Mişu Negriţoiu constată, prin decizia ASF nr. 901 , că City Insurance nu respectă indicatorii de lichiditate şi capital, aceştia fiind subunitari, măsură care se impunea, fiind numirea unui administrator special şi nu mângâierea pe creştet. Prin decizia 901, Mişu Negriţoiu şi ASF ascund faptul că City Insurance nu respectă cerinţele minime de capital, referindu-se doar la valoarea indicatorului de lichiditate.
2. În decizia 901 (Aprilie 2016), ASF/Mişu Negriţoiu ascund că nu este respectată nici cerinţa de capital, mărginindu-se să constate că City Insurance a comunicat doar indicatorul de lichiditate. Nerespectarea cerinţei de capital încă de atunci este vizibilă, însă, din ,,redresarea pe bază de plan”, în decizie apărând marginal că City nu respectă nici cerinţa de capital. Astfel, în loc de administrator special, Mişu Negriţoiu decide ,,redresare pe bază de plan” – vax-albina, în fapt o invitaţie către City Insurance să continue neregulile financiare.
3. În loc să impună pe loc administrarea prin administrator special la City Insurance, practic Negriţoiu îi mai dă timp încă un an lui City Insurance să mărească gaura deja produsă (dar care atunci era mult mai mică, cota de piaţă a companiei pe piaţa RCA fiind de doar 10%). Cu ştiinţa neregulilor, pe care le-a lăsat amplificate.
4. Sub ochii lui Mişu Negriţoiu, City Insurance, care deja nu mai respecta indicatorii de lichiditate şi capital, deci nu mai trebuia să funcţioneze fără administrare specială, se transformă în samsar de drepturi litigioase. Societatea City Insurance dublu sifonează banii asiguraţilor, astfel:
– printr-un împrumut către societatea afiliată City Invest, ca să cumpere drepturi litigioase de retrocedare, sifonând 83,2 milioane de lei din banii asiguraţilor către sora City Invest;
– printr-o ,,asigurare” (cel mai probabil la o societate controlată tot de grupul de interese City), în cazul în care City Invest nu va încasa de la statul român banii pe drepturile litigioase, asigurare în valoare de 90,1 milioane lei;
– Dacă ar fi existat procurori şi supraveghetori, văzând de la cine a cumpărat City Invest drepturile litigioase din banii asiguraţilor de la City Insurance pe care aceasta din urma i-a sifonat pentru a deveni samsar de drepturi litigioase, acest mecanism şi beneficiarii reali ai fraudei ar fi fost identificaţi de îndată.
5. În declaraţia pentru publicaţia citată, Mişu Negriţoiu să plânge că această limitare dispusă prin Decizia 901/Aprilie 2016, sub ochii lui, nu a fost respectată niciodată – respectiv reducerea asigurărilor RCA în 2016 la 75% din nivelul valorii din 2015.
În mod evident, decizia asta l-a umplut de lacrimi pe Dan Odobescu. Pentru că în 2015 primele încasate din RCA au fost de 323,6 milioane lei, iar reducerea cu 25% înseamna că City nu mai poate emite poliţe decât de 242 milioane lei.
În schimb, sub atenta supraveghere a lui Mişu Negriţoiu şi complicitatea lui, cel care în mod evident a protejat nerespectarea acestei cerinţe, primele încasate s-au majorat până la 650,5 milioane de lei (+408 milioane faţă de ce ,,supraveghea” Mişu Negriţoiu).
Mişu Negriţoiu invit,a astfel, City Insurance prin neimpunerea unui administrator special (ceea ce legea îl obliga în condiţiile nerespectării indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate), să majoreze frauda, ceea ce teoretic nu era posibil în cazul luării frâielor societăţii lui Odobescu, pe care l-a favorizat. Mişu Negriţoiu ,,l-a ameninţat” pe Odobescu cu o amendă de 20.000 de lei, dacă nu îşi reducea expunerea cu 80 de milioane de lei, şi, în mod evident, cu complicitatea supraveghetorului, Odobescu a făcut exact pe dos: a încasat aproape de trei ori mai multe prime (de la 242 la 650 de milioane de lei) decât ,,veghea” Negriţoiu.
Practic, sub mandatul lui Mişu Negriţoiu şi sub protecţia manifestată prin supravegherea pe bază de plan (vax-albina), în 2016 City Insurance a înregistrat cea mai mare performanţă din istoria sa: şi-a crescut cota de piaţă faţă de 2015 (care scăzuse în raport cu anul 2014), cu 60%, respectiv cu 6 puncte procentuale: de la 10,4% la 16,12%. Mişu Negriţoiu a mai oferit, astfel, cel puţin un an companiei City Insurance, pentru a majora frauda şi a lua în plus încă 400 de milioane faţă de anul 2015 din piaţa RCA.
6. Pe toată durata anului 2016 şi până în 11 mai 2017 (când Negriţoiu a fost revocat de Parlament), în loc de capital, Odobescu a oferit ,,rahat” supraveghetorului Negriţoiu, iar acesta, ghiciţi ce a făcut cu el atunci când nu l-a ascuns sub preş? Vă ofer câteva indicii:
Aşa cum am arătat, problema la City era nu numai de lichiditate, ci şi de solvabilitate. Ca să acopere cerinţele de lichiditate şi solvabilitate, Odobescu îi oferă lui Negriţoiu următorul ,,rahat”:
– În data de 22 septembrie 2016 este înfiinţată în Luxemburg societatea Mandarin Fixed Income Sarl, cu capital de 12.500 de Euro. Administrator (potrivit Registrului Comertului din Luxemburg) este Cristian Manea (acelaşi nume apărând şi ca Director Adminsitrativ Linkedin) şi un anume Florea Adrian.
– 7 zile după înfiinţarea Mandarin, în 29 septembrie 2016, şi sub supravegherea lui Mişu Negriţoiu, în loc ca City să aducă lichidităţi, din companie par mai degrabă să iasă lichidităţi (care ajunseseră anterior la Vivendi – Odobescu – acţionar majoritar). 30 de milioane de Euro ar fi fost transferate printr-un împrumut către Mandarin, din care aceasta să cumpere pentru City obligaţiuni. Banii care pleacă de la City către propriul vehicul Mandarin provin dintr-un ,,împrumut” de la Dan Odobescu prin Vivendi (acţionar majoritar), de 30 de milioane de Euro către City Insurance, după cum reiese din datele depuse la Registrul Comerţului din Luxemburg. De alfel, City este şi singurul client al Mandarin din anul 2016, la poziţia ,,Active financiare” figurând doar cele 30 de milioane prin care City s-a angajat să cumpere prin Mandarin obligaţiuni.
– Obligaţiunile sunt doar declarate, nu efective. Tranzacţia nu s-a realizat niciodată, cei 30 de milioane de Euro nu au fost vărsaţi vreodată, aşa cum reiese din raportul Mandarin pe 2017, disponibil oficial la Registrul Comerţului din Luxemburg. În 2017, Mandarin nu a avut nicio activitate.
– În timpul ăsta, Mişu Negriţoiu ,,verifică” dacă obligaţiunile (care nu existau) care ar reprezenta ,,ceva titluri de stat olandeze şi germane” asigură necesarul de cash al City Insurance, permiţând City Insurance să încaseze încă 400 de milioane de lei din RCA şi nu e foarte convins. Parcă ar prefera ceva cash adus într-o bancă elveţiană de mâna a 14-a, împreună cu Max Roessler. El verifica dacă obligaţiunile statului german/olandez (care nu existau şi erau ,,rahat”) pot ţine loc de capital efectiv, în loc să procedeze la verificarea faptului că acei 30 de milioane de euro, de la City către vehiculul lor, nu au ajuns niciodată.
7. În locul celor 30 de milioane de euro care nu au existat niciodată, sub privirea şi cu acceptul lui Mişu Negriţoiu, City insurance pune două lucruri:
– 50 de milioane de Euro care nu au existat niciodată;
– Pe ,,Investitorul” dr. Max Roessler, care vine la pachet cu extrasul de cont falsificat folosit de City ca să ,,păcălească” supraveghetorul ASF şi pe ,,investitorul” ales de Mişu Negriţoiu, devenit vicepreşedinte al City Insurance, conform deciziei şi susţinerii făţişe a lui Mişu Negriţoiu
– În 23 martie 2017, Mişu Negriţoiu se întâlneşte cu ,,investitorul” Dr. Max Roessler (şi transmite clar un mesaj în piaţă că el e ,,alesul” pentru compania ,,solidă” City Insurance), în cadrul participanţii având în buzunar extrasul de cont falsificat prin care Odobescu şi Roessler pretindeau că au depus 50 de milioane de Euro într-o bancă elveţiană, încă din 11 martie 2017. Oficial, extrasul de cont falisifcat îi este transmis lui Mişu Negriţoiu în data de 26 aprilie 2017 (el fiind încă Preşedinte ASF până în 11 mai 2017)
8. Validând banii inexistenţi, Mişu Negriţoiu iese public în 23 martie 2017, într-un mod total neuzual ca să garanteze pentru Max Roessler, pentru a transmite că City Insurance este o companie ,,solidă” şi să îl impună, astfel, ca viitor acţionar pe ,,investitorul” Max Roessler, aşa cum arată comunicatul ASF din 23 martie 2017.
Extrasul de cont prezentat lui Mişu Negriţoiu în 23 martie 2017 i-a fost depus şi oficial, aşa cum am arătat, în 26 Aprilie 2017.
9. Pentru a-şi acoperi complicitatea la validarea lui Roesller şi a extrasului de cont falsificat, Mişu Negriţoiu vine după cinci ani şi spune pentru Hotnews că: ,,La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Negriţoiu efectiv minte în privinţa desemnării unui administrator special (ceea ce trebuia să facă din 2016, dar a preferat să ofere timp pentru majorarea fraudei City). De altfel, decizia prin care pretinde că a hotărât desemnarea unui administrator special (463/4 aprilie 2017) nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Mişu Negriţoiu ,,a uitat”. Tipic, Mişu Negriţoiu, fost Preşedinte ING Bank Romania, bancă din care FBI, în investigarea încălcării embargoului cu Iran-ul, prin investigatori FBI a reţinut deplasarea unui angajat de la ING Bank Romania la Amsterdam şi înregistrarea conform căreia angajatul sugera celor din Amsterdam ,,nimic în scris”.
Putem, însă, să vedem că Negriţoiu minte în privinţa desemnării unui administrator special din comunicatul de presă al ASF din 11 aprilie 2017, întrucât, deşi comunicatul face referire la retragerea autorizaţiei de director general a lui Dan Odobescu, se referă în continuare la ,,conducerea societăţii” – respectiv obligaţia City a desemna un nou director general şi nici vorbă de administrator special ,,FGA” sau ,,auditor”.
Ceea ce se remarcă este, însă, faptul că Mişu Negriţoiu insistă pe preluarea companiei de către Max Roessler, venit la pachet în cursul anului 2017 cu extrasul de cont falsificat (certificat de Roesller, ca vicepreşedinte City, continuu şi până în 2021, certificare pe care chiar ASF o admite în iunie 2021).
Ulterior, conform informaţiilor apărute în presă, Odobescu a beneficiat de ,,împiedicarea” în 2016 în ceea ce priveşte decizia de retragere a autorizaţiei de director general din partea directorului juridic şi a directorului supravegherii din ASF, aduşi de Mişu Negriţoiu, şi a anulat la ICCJ amenda (nesemnificativă) şi retragerea autorizaţiei de director în compania pe care o controla oricum.
Concluziv:
– sub ,,supravegherea” lui Mişu Negriţoiu, societatea/frauda de la City Insurance a devenit şi mai mare, Negriţoiu neurmărind în mod real aplicarea planului de redresare din 2016 şi mângâind pe creştet matrapazlâcurile;
– Mişu Negriţoiu a ştiut (pentru că era treaba lui să verifice) de fraudele de la City Insurance şi a permis amplificarea lor (City Insurance a devenit şi mai mare în mandatul lui);
– Mişu Negriţoiu a dorit să treacă compania pe numele ,,investitorului” Max Roessler, pentru care a făcut şi lobby şi presiuni, astfel încât acţiunile lui Dan Odobescu să îi revină (formal) lui Roessler. Din derularea ulterioară a evenimentelor la City (unde vicepreşedinte a devenit investitorul ,,garantat”de Mişu Negriţoiu – Roessler) rezultă că rolul lui Roessler, garantat de Mişu Negriţoiu şi venit la pachet în 2017 cu extrasul de cont fals de 50 de milioane de euro, a fost în a amplifica gaura de la City Insurance.
– Ca şi Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, şi Mişu Negriţoiu a favorizat frauda de la City Insurance. Negriţoiu trebuia să pună City în administrare specială încă din aprilie 2016 şi să interzică emiterea poliţelor RCA de către societate până la restabilirea cerinţelor de capital/solvabilitate. În schimb, Negriţoiu s-a asigurat că City Insurance nu aduce capital până la sfârşitul mandatului său, dar încasând în continuare mai mult cu 400 de milioane de lei din poliţe RCA decât ,,permitea” ASF (date definitive).
– Similar a procedat Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, care pretinde că, deşi ASF a ştiut despre extrasul de cont falsificat abia în februarie 2021 (fiind contrazis de Mişu Negriţoiu), a lăsat până în septembrie 2021 ca City să emită în continuare poliţe RCA, majorând gaura cu cel puţin 800 de milioane de lei (estimarea mea) – respectiv contravaloarea poliţelor RCA încasate în perioada scursă din momentul în care Marcu pretinde că a ,,ştiut” şi până a retras autorizaţia.
Prin urmare, doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance. Acum, tipul cu caimacul încearcă să îl indice drept vinovat pe tipul de la ocolul silivic. În realitate, frauda City Insurance şi mai ales dimensiunea ei nu ar fi fost posibilă fără complicitatea atât a tipului de la caimac, cât şi a tipului de la ocolul silvic Calafat, Nicu Marcu, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cristina T.)..
Exclusiv
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă –pentru mafioții din instituțiile statului din Prahova
Luni, zi nefastă pentru șmecheri: „protectorii” s-au spălat pe mâini
În Prahova, se anunță cod roșu de dosare penale uitate „din greșeală” prin sertarele IPJ Prahova.
Nu pentru că s-au deșteptat brusc domnii polițiști, procurori și judecători. Nu.
Ci pentru că protectorii lor și-ai șmecherilor locali s-au spălat pe mâini. Au întors spatele. Au scos „bănuții lor” la mal (sau „viceversa”?)….și au lăsat băieții de la butoane să se descurce singuri.
Începând de luni, multe „pile” din:
- Poliția Locală Ploiești,
- Poliția Națională,
- Parchet,
- instanțe,
- Primăria Ploiești,
- Consiliul Județean și administrația județeană Prahova,
au aflat o veste simplă:
„De azi, nu mai ținem nimic în brațe. Ce ați făcut, suportați. V-ați crezut prea șmecheri.”
Sertarele IPJ Prahova, bombă cu ceas: de la grajduri de vite la grajduri de dosare
Ani de zile, sertarele unor polițiști de la IPJ Prahova au fost depozit de dosare penale:
- dosare băgate sub teanc,
- dosare plimbate ca „mapa de serviciu”,
- dosare îngropate pentru politicieni, doctori, directori, șefi de la deconcentrate, funcționari, polițiști locali și naționali.
Acum, când „îngerii păzitori” și nașii din umbră s-au retras și nu mai dau telefonul salvator, toate aceste dosare încep să miște, să foșnească, să se ceară la lumină.
Vor deveni, pe rând:
- hazlii, pentru că unele fapte sunt de cascadorii râsului,
- cutremurătoare, pentru că altele miros a mafie, bani, terenuri, falsuri și abuzuri grosolane.
Doctori de vaci, boi cu epoleți și funcționari cu suflet de tabel Excel
Pregătiți-vă: în perioada următoare se ridică cortina peste:
- doctori din instituțiile deconcentrate ale județului Prahova care au ținut în mână soarta fermelor de boi, vaci și bani,
- funcționari din Primăria Ploiești care au semnat cu ochii închiși și mâna întinsă,
- băieți de la Consiliul Județean care au confundat bugetul public cu portofelul personal,
- polițiști locali și naționali care au făcut din uniformă scut pentru clanuri, falsuri si uz de fals, etc,
- procurori și judecători care au jucat reflexul clasic: „nu vedem, nu auzim, nu se poate”.
Dosare cu:
- fals și uz de fals sub semnătură privată,
- combinații la ferme, la terenuri, la „autorizări”,
- „doctori” în animăluțe, dar rezidenți permanenți în grajdul combinațiilor cu bani publici.
Popcorn, cola toxică și spectacol de sirene: noi ne așezăm în față, voi tremurați în culise
Noi ne-am luat deja:
- popcorn,
- o sticlă de Coca-Cola toxică (așa cum am tot scris în dezvăluirile anterioare),
- și ne-am pus pe scaunele din primul rând.
Pentru că ce urmează în Prahova va arăta așa:
- scene de lumini la DNA, Parchet și IPJ,
- șefi cu privirea în pământ,
- funcționari cu mâinile transpirate,
- doamne și domni de prin birouri care nu mai știu dacă să-și șteargă transpiratia sau să-și șteargă conturile.
Cine a râs de „presa de investigații” va râde mai puțin când o să-și vadă numărul de dosar trecut pe citație.
Mafioții care au jucat la dublu-triplu: când te crezi prea deștept pentru propriii tăi protectori
Mesaj pentru cunoscători: de ce s-au deblocat dosarele?
Nu pentru că sistemul s-a trezit moral. Ci pentru că unii dintre protejați au încercat să joace la dublu-triplu:
- au mințit și protectorii,
- au mușcat mâna care i-a ținut în brațe,
- au crezut că pot face combinații și cu un grup, și cu altul, și cu a treia tabără,
- au confundat tăcerea sistemului cu prostia.
Când te crezi prea șmecher și îți bați joc și de cei care te-au salvat de dosare ani la rând, vine ziua în care ți se spune:
„Descurcă-te singur, băiat deștept/fata desteapta. Noi nu mai suntem aici.”
Și atunci se întâmplă ce urmează să vedem:
sertarele se deschid, dosarele ies la aer, iar numele încep să curgă.
Stați aproape. Cine doarme pierde episodul în care Prahova își vede mafia la lumină
Pentru mafioții din poliție, din Parchet, din instanțe, din administrația locală și județeană Prahova:
- vremurile cu „las’ că vorbesc eu la X, la Y, la Z” s-au cam dus,
- cine are dosar „adormit” să-și pregătească perna de beton,
- cine a crezut că „nu i se poate întâmpla tocmai lui” să-și verifice telefonul – nu mai sună nimeni să-l scoată.
Pentru cititori:
- stați aproape,
- ce urmează e important,
- „nici nu știți ce pierdeți” dacă nu urmăriți fiecare episod.
Noi suntem aici, cu pixul, documentele și popcornul.
Ei sunt acolo, cu dosarele care încep, unul câte unul, să explodeze.
Zilele astea, într-o marți – probabil marțea neagră pentru aceste vipere – unele dintre ele au fost văzute pe la biserici, dând acatiste, sperând că, dacă pilele de până acum nu le mai pot salva, măcar bunul Dumnezeu le va scoate basma curată. În zadar: când sufletul nu mai poate fi salvat, ce pretenții să mai ai la libertate?
Exclusiv
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman, continuăm serialul «Grădinița de cadre» IPJ Prahova cu un nou tablou: de la aerul condiționat de castă la abonamentul de lux pe bani publici.
Familia „abonată” la banul public: Popescu de la Drajna și doamna de la Bătrâni
În prim‑planul noului episod intră comisarul‑șef de poliție Popescu Valentin, șeful Secției de Poliție Rurală nr. 11 Drajna din cadrul IPJ Prahova, și soția sa, Popescu Magdalena, până de curând secretar general al comunei Bătrâni.
Conform informațiilor obținute la nivelul Primăriei Bătrâni și datelor analizate de redacție, schema ar arăta așa:
- Doamna Popescu beneficia de abonament lunar de transport pe ruta Vălenii de Munte – Bătrâni, emis de S.C. Chivaran S.R.L.
- Preț plătit efectiv: doar 50% din valoarea reală a abonamentului.
- Restul de 50% era „rezolvat” la buget: decontat integral din banii comunei Bătrâni, ca și cum ar fi fost plătit 100%.
Altfel spus: jumătate plătea doamna, cealaltă jumătate o plătea prostul colectiv numit „buget local”.
Trafic de influență pe patru roți: când funcția de șef de secție ține loc de portofel
Potrivit surselor din zonă, facilitatea de a plăti doar jumătate din abonament nu a picat din cer pe ruta Vălenii de Munte – Bătrâni.
Există indicii că „reducerea” ar fi venit în considerarea funcției deținute de soț, comisar‑șef Popescu Valentin:
- Șeful SPR 11 Drajna are competență teritorială inclusiv asupra comunei Bătrâni;
- Are atribuții de control asupra operatorilor de transport din zonă, inclusiv asupra S.C. Chivaran S.R.L.
Într‑o țară normală, asta se cheamă conflict de interese și ridică suspiciuni de trafic de influență: operatorul de transport „înțelege” că e sănătos pentru afacere să fie generos cu soția celui care îl controlează.
În Prahova, însă, pare doar încă o zi la serviciu în „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”.
Imprimanta magică: cum se umflă abonamentul la xerox și se subțiază bugetul local
Partea cu adevărat „artistică” începe la imprimantă.
Conform informațiilor analizate, Popescu Magdalena ar fi procedat astfel:
- Primea abonamentul lunar emis de S.C. Chivaran S.R.L., pe care era trecut prețul real de 100%;
- În fapt, achita doar 50% din valoare;
- Ar fi modificat, cu ajutorul unei imprimante, valoarea înscrisă pe abonament, astfel încât documentul să pară că a fost plătit integral;
- Abonamentele astfel „corectate” erau depuse la compartimentul financiar‑contabil al Primăriei Bătrâni pentru decontare integrală;
- În realitate, doamna Popescu plătise doar jumătate, dar încasa de la buget 100%.
Cu alte cuvinte, un mic laborator de fals în înscrisuri și delapidare la nivel de abonament de transport. Nu e mare afacere ca sumă lunară, dar e perfectă ca schemă:
– ban public,
– document modificat,
– „decont” umflat,
– prejudiciu la buget,
– avantaj personal.
Și, mai ales, funcție publică + soț polițist cu competență în zonă – combinația clasică pentru slăit banul comunal.
Delapidarea la porția mică: puțin câte puțin, lună de lună
Schema nu ar fi fost o întâmplare izolată, ci un mecanism repetat lunar.
Prin acest procedeu, există suspiciunea că:
- au fost încasate fără drept sume de bani din bugetul comunei Bătrâni;
- s‑a creat, prin înscrisuri modificate, aparența unei cheltuieli mai mari decât cea suportată în realitate;
- s‑a produs un prejudiciu constant bugetului local.
Nu vorbim doar de câțiva lei „neînsemnați”. Vorbim de principiu: dacă pentru un simplu funcționar sau cetățean așa ceva înseamnă dosar de fals, uz de fals și delapidare, pentru șefimea de cuplu polițist‑secretar pare să fie tratat ca „facilitate”.
Aici, „abonamentul” nu e doar la transport. Este un posibil abonament la banul public.
Primarul sună trezirea: „Alo, doamna Popescu, ceva nu e în regulă…”
Potrivit informațiilor de la nivelul Primăriei Bătrâni, săptămâna trecută primarul comunei i‑ar fi adus la cunoștință doamnei Popescu Magdalena:
- neregulile constatate cu privire la decontarea abonamentelor de transport,
- diferențele între suma real plătită și suma decontată din buget,
- suspiciunile privind modificarea documentelor.
Reacția doamnei Popescu nu a fost să explice public, să clarifice, să ceară control.
Ci, la scurt timp după discuție, și‑a prezentat demisia din funcția de secretar general al comunei Bătrâni.
Demisia, în acest context, nu e doar un gest administrativ. Este un element cheie pentru înțelegerea situației:
- fie recunoaștere tacită că povestea „abonamentului” nu e tocmai curată,
- fie încercare de evitare a unei proceduri disciplinare sau a unei analize prea adânci în hârtii,
- fie, clasic pentru Prahova, primul pas spre „mutarea” discretă în altă parte.
Indiferent de motiv, momentul demisiei – imediat după confruntarea cu neregulile – nu este o întâmplare. Este un indiciu.
SPR 11 Drajna: când șeful de secție plutește deasupra comunei Bătrâni
Toată această poveste nu poate fi separată de funcția lui Popescu Valentin, șeful Secției de Poliție Rurală nr. 11 Drajna.
Secția are:
- competență teritorială pe mai multe comune, inclusiv Bătrâni,
- atribuții de control și verificare a operatorilor de transport,
- putere de sancționare, de avizare, de „recomandare” și „atenționare”.
În acest context, „abonamentul redus” al soției, oferit de un operator care funcționează pe teritoriul aflat sub umbrela de competență a soțului polițist, nu mai e o simplă reducere.
Devine:
- fie o formă de trafic de influență mascată sub aparența unei „facilități comerciale”,
- fie o complicitate între operator și puterea locală de control,
- fie pur și simplu un troc: liniște și protecție contra favoruri financiare.
Indiferent de varianta exactă, miroase a abuz de funcție.
„Grădinița de cadre” lovește din nou: de la mici pe DN1 la abonamente la xerox
După episodul cu:
- pensionarul de 130 de milioane alergat după micii de pe DN1,
- Năsulea de la Logistic, cu mașinile zombie, folia neagră și aerul condiționat de castă,
IPJ Prahova ne livrează acum, în stil propriu:
- un șef de secție cu soție într‑o poziție cheie în administrația locală,
- un operator de transport „inspirat”,
- un abonament care, la imprimantă, valorează dublu,
- un buget local transformat în pușculiță pentru „reduceri”.
În „Grădinița de cadre” IPJ Prahova, lecțiile par similare:
- la unii – pensii speciale, mic, bere și DN1,
- la alții – abonament, imprimantă și ban public.
Numitorul comun: funcția nu e responsabilitate, e privilegiu.
Concluzie: IPJ Prahova, „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”, ediția cu abonament
Puse cap la cap, elementele acestui episod:
- soție de șef de secție, secretar general al comunei Bătrâni;
- abonament de transport la S.C. Chivaran S.R.L., plătit doar 50%;
- modificarea valorii abonamentului cu ajutorul unei imprimante, pentru a părea plătit integral;
- decontarea integrală din bugetul local, deși în realitate era suportată doar jumătate din sumă;
- mecanism repetat lunar, cu suspiciuni de fals în înscrisuri și delapidare;
- primar care semnalează neregulile;
- demisia imediată a doamnei Popescu Magdalena după discuția cu primarul;
- funcția lui Popescu Valentin, cu competență de control asupra operatorului de transport și asupra comunei unde se produce „magia”,
conturează încă un tablou perfect pentru ceea ce Incisiv de Prahova a numit deja: Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean.
În timp ce:
- cetățeanul de rând e călcat în picioare pentru un bec ars ori o întârziere la taxă,
- funcționarul mărunt tremură pentru orice greșeală birocratică,
prin birouri se joacă, cu imprimanta în brațe, ruleta banului public.
Serialul «Grădinița de cadre» IPJ Prahova continuă.
Episodul XVI e despre abonamentul la șmecherie. Următoarele episoade, din păcate pentru contribuabil, au material din belșug. (Cristina T.).
Exclusiv
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde”
Scena de la Penitenciarul Tulcea din 2 decembrie 2025 arată mai puțin a „sistem de siguranță”, mai mult a scenetă de comedie neagră cu tentă de manual „AȘA NU”.
Doi deținuți agresivi, trei ofițeri în uniformă. După logica instituțională, balanța de forțe ar fi trebuit să fie clară. În realitate, ceea ce au consemnat documentele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a fost altceva: doi deținuți au alergat trei ofițeri. La propriu.
Și, ca să nu rămânem doar la episodul „fuga rușinoasă, dar sănătoasă”, ANP a completat tabloul cu un detaliu esențial: niciunul dintre cei trei nu și-a activat camera video portabilă (bodycam), deși obligativitatea folosirii acestor dispozitive era negru pe alb în proceduri.
Singurul care nu a fugit – nici de deținuți, nici de responsabilitate – a fost agentul care a închis poarta și a oprit extinderea incidentului. Adică omul care a dovedit că, într-o instituție care se vrea de forță, mai există, din fericire, și coloană vertebrală.
Când procedurile stau în sertar, iar uniforma devine simplu costum de figurant
Documentele întocmite la nivelul ANP arată clar: modul în care unii ofițeri au gestionat situația operativă de la Penitenciarul Tulcea nu doar că a lăsat de dorit, dar a pus sub semnul întrebării însăși noțiunea de „autoritate” în penitenciar.
În momentul în care doi deținuți cu comportament agresiv au declanșat scandalul în secția de detenție, toate manualele, procedurile și regulamentele spuneau același lucru: se folosesc bodycam-urile, se documentează intervenția, se protejează personalul și se descurajează violența.
În teren, însă, s-a aplicat varianta „personalizată”:
- bodycam-urile au rămas doar ca accesoriu decorativ;
- intervenția a fost gestionată defectuos;
- incidentul a fost lăsat să se amplifice.
Concluzia ANP, consemnată în documentele oficiale, e tăioasă: neutilizarea camerelor video portabile a lăsat intervenția fără un instrument esențial pentru:
- documentarea faptelor;
- protejarea personalului;
- descurajarea manifestărilor agresive.
Cu alte cuvinte, exact ce trebuia să prevină escaladarea situației a fost ignorat cu seninătate.
„AȘA NU” – capitolul special dedicat celor trei ofițeri în documentele ANP
Dacă ar exista un manual ilustrat cu „așa nu se face”, cazul celor trei ofițeri de la Tulcea ar fi capitolul de deschidere.
Potrivit documentelor oficiale analizate, cei trei s-au remarcat prin:
- neutilizarea camerelor video portabile din dotare;
- gestionarea defectuoasă a relocării unuia dintre deținuți;
- permiterea escaladării unei situații tensionate;
- „performanța” de a deveni obiectul unor măsuri de consiliere și pregătire profesională dispuse de ANP.
După verificări, Administrația Națională a Penitenciarelor a decis includerea lor într-un program individual de pregătire și consiliere profesională desfășurat la Penitenciarul Giurgiu.
Tradus din limbaj birocratic: instituția a constatat deficiențe profesionale atât de evidente, încât a fost nevoie de măsuri de corectare și monitorizare. Când trei ofițeri de penitenciare ajung să fie trimiși, practic, „la reparații”, mesajul este limpede: ceva s-a rupt grav între uniformă și responsabilitate.
Un om, o poartă, o diferență: agentul care n-a fugit
În contrast violent cu prestația celor trei ofițeri, același set de documente oficiale scoate în evidență figura unui agent supraveghetor care a făcut exact opusul: n-a fugit.
Când a observat că trei ofițeri sunt urmăriți de doi deținuți agresivi, agentul:
- a intervenit imediat;
- s-a deplasat rapid către zona incidentului;
- a închis grilajul de tronsonare;
- a reușit să izoleze conflictul, împiedicând răspândirea acestuia în alte zone ale penitenciarului.
În condițiile unui risc real pentru personalul aflat în apropiere, reacția sa promptă și fermă este remarcată explicit în documentele ANP. A demonstrat:
- stăpânire de sine;
- asumarea responsabilității;
- respectarea misiunii.
În loc de „cursă de urmărire cu deținuți pe post de vânători”, am avut, datorită lui, un incident limitat. Adică exact ce ar trebui să fie normalitatea într-un penitenciar, dar ce în acest caz a devenit excepția.
Manual practic de contrast: cum arată curajul, cum arată deruta
Diferența dintre atitudinea agentului și conduita celor trei ofițeri nu mai are nevoie de comentarii. Vorbesc faptele.
- Agentul:
- a mers spre pericol,
- a închis poarta,
- a izolat incidentul,
- a protejat personalul și instituția.
- Cei trei ofițeri:
- au ajuns să fie urmăriți de doi deținuți,
- nu au respectat obligația utilizării bodycam-urilor,
- au permis escaladarea situației,
- au devenit subiectul unor măsuri de consiliere și pregătire profesională dispuse de ANP.
Unul a făcut ce scrie în fișa postului. Ceilalți trei au bifat tot ce nu trebuie făcut, iar acum figurează în documente nu la capitolul „bune practici”, ci la „exemple de corectat urgent”.
Acest contrast nu e doar o diferență de reacție. Este radiografia unei probleme de fond: într-o instituție în care reacția fiecărui om din sistem poate însemna diferența dintre incident controlat și dezastru, nu toți cei în uniformă înțeleg ce poartă pe umeri.
Imaginea sistemului penitenciar, făcută țăndări de o fugă penibilă
Poate cea mai gravă consecință a acestui episod nu este fuga în sine, ci ce lasă ea în urmă: imaginea unui sistem penitenciar în care:
- disciplina e opțională;
- procedurile sunt negociabile;
- bodycam-urile sunt decorative;
- ofițerii pot fi urmăriți de deținuți, în loc să fie invers.
Într-un domeniu în care:
- autoritatea,
- disciplina,
- respectarea strictă a procedurilor
ar trebui să fie fundamentul oricărei intervenții, faptul că trei ofițeri au ajuns să fie vânați de doi deținuți și nu au respectat obligația utilizării camerelor video portabile ridică întrebări legitime despre:
- pregătirea lor reală;
- capacitatea de reacție;
- seriozitatea cu care sunt aplicate regulile în situații de criză.
Camerele video portabile nu sunt jucării și nu sunt nici brelocuri de uniformă. Sunt:
- instrumente de protecție pentru personal;
- garanții pentru deținuți;
- scut juridic și de imagine pentru instituție.
Când procedurile privind utilizarea lor sunt ignorate, nu mai vorbim doar de o breșă tehnică. Vorbim de:
- intervenții nedocumentate;
- încredere publică erodată;
- impresia că în spatele zidurilor, regulile se aplică după chef, nu după lege.
Ce urmează: de la documente la nume
Acest material are la bază concluziile consemnate în documentele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor referitoare la incidentul produs la Penitenciarul Tulcea la 2 decembrie 2025.
Într-un material viitor va fi prezentată identitatea celor trei ofițeri vizați de măsurile administrative dispuse de ANP. Pentru că, atunci când autoritatea se transformă în spectacol penibil de fugă, publicul are dreptul să știe cine poartă uniforma și cum o onorează.
Concluzie: când un singur om salvează ce trei ofițeri fac praf
Incidentul de la Penitenciarul Tulcea expune, fără menajamente, două modele opuse de reacție sub aceeași stemă:
- Pe de o parte, un agent:
- curajos,
- lucid,
- capabil să intervină ferm într-un moment critic,
- care a limitat incidentul și a protejat instituția.
- Pe de altă parte, trei ofițeri:
- a căror conduită profesională a fost criticată în documentele oficiale,
- care nu au respectat procedurile privind utilizarea bodycam-urilor,
- care au permis escaladarea situației,
- care au fost incluși de ANP într-un program de consiliere și pregătire profesională.
Într-o instituție în care siguranța personalului depinde de reacția fiecărui membru al echipei, profesionalismul nu este o opțiune, nu este un moft și nu este o bifă formală la evaluare. Este o obligație.
Iar când diferența dintre un incident controlat și unul scăpat de sub control este făcută de un singur om care închide la timp o poartă, în timp ce alții aleargă în sens invers, concluziile nu mai au nevoie de explicații suplimentare. Vorbește realitatea, consemnată chiar de Administrația Națională a Penitenciarelor. (Cerasela N.).
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...
Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)
Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...
Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...
Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi
Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...
Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă
Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...
Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...
Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu
Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...
Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI
“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...
Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...
Când sare o scânteie pe DJ 709, sare și polițistul cu stingătorul
Nu doar amenzi și permise: și câte un foc stins la nevoie „Când fiecare secundă contează, polițiștii fac diferența!”, transmite...
Fier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ
„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea Știați că un accident feroviar cu zeci de...
Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate
Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa? Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval...
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...
-
Exclusivacum 18 ore
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 18 ore
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 18 ore
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zile
Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zile
Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”