Actualitate
EXCLUSIV/REFORMAREA SRI SUB MANDATUL LUI GEORGE MAIOR SI “CARACATITA” ACESTUIA/MAE PENETRATA DE SRI

Nicolae Sergiu Ciobanu, arestat pentru trafic de influență în dosarul decontărilor ilegale de la CASMB, s-ar fi lăudat în fața denunţătoarei sale la DNA cu sforile pe care acesta le-ar fi tras pentru ca un constructor de spitale să ajungă profesor la Academia Națională de Informații, care, ulterior, ar fi participat la o licitație pentru o lucrare la un hotel al SRI în valoare de 5 milioane de euro.
Sergiu Nicolae Ciobanu fin al lui George Cristian Maior, a fost aghiotantul acestuia in perioada cand era secretar de stat la MApN, in anii 2000, guvernarea PSD/Nastase. A fost numit consilier al lui Maior cand acesta a ajuns director al SRI alaturi de Grosu, Sava si alte persoane aduse toate din MApN in anul 2006 generand astfel animozitati in randul ofiterilor de informatii fata de militarizarea de tip armata asupra SRI o structura de intelligence si nu de factura militara/cazona. Ciobanu este un profitor in fapt si el are o problema de caracter si anume imprumuta bani de la ofiteri sau alte persoane si nu mai restituie sumele solicitate si acordate. De multe ori solicita sume de bani si in numele unor sefi de ai sai ca sa rezolve unele probleme, ciudat mod de lucru al unui ofiter consilier al lui Maior, spun surse de incredere din interiorul unor institutii pe unde s-a plimbat Ciobanu. Interesant este ca alaturi de Ciobanu, Maior l-a mai adus consilier al sau si pe un ziarist Remus Stefureac, omul lui Geoana, care acum este consilier la Ambasada Romaniei in USA, alaturi de Maior. Cum o fi ajuns Stefureac la ambasada din cadru SRI si ce examen a dat pentru a ocupa un astfel de post? Stefureac facea diverse materiale sau sinteze pe care Ciobanu le agrea si apoi le furniza lui Maior pentru decizii functionale in SRI. Multi ofiteri erau solicitati de Ciobanu si Stefureac in numele lui Maior sa faca diverse activitati interne, sens in care poate Helvig va demara unele controale pe subiectele trecute in legatura cu consilierul Ciobanu si Stefureac. De altfel, sotia lui Ciobanu l-a interventia sotului si fostului sef de cabinet al lui Maior, gral. bg, Adrian Popescu a fost adusa ca asistent medical in SRI, dar acum dupa trecerea in rezerva alui Ciobanu a fost transferata in cadrul MApN. Semnificativ este faptul ca sotia lui Maior are o firma in domeniul asigurarilor sociale Just Life, sotia lui Helvig este medic si Ciobanu facea discutii telefonice din care reiese legaturi cu medicul Burcea de la CNAS. Interesant lantul de legaturi si poate ca DNA va descoperi si alte increngaturi intre Maior – Helvig- Ciobanu – Coldea. (Cerasela N.).
https://din-cuget-si-simtiri.blogspot.ro/?view=classic Remus Ioan Stefureac consilier Ambasada Romaniei în Statele Unite ale Americiieste doctorand al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul“ (din subordinea SRI), membru al colegiului editorial al „Revistei Române de Studii de Intelligence“ (care funcţionează sub autoritatea Academiei Naţionale de Informaţii) şi fost consilier al directorului SRI, George Maior, fost director INSCOP…
„…doar nu era sa il lase acasa, l-a trimis la MAE, facut diplomat, luat bilet avion Washington…”
„De la Geoana am invatat meserie…”
http://adevarul.ro/blogs/remus.stefureac
http://zodiascorpionului.dela0.ro/serviciile-de-informatii
Politologul Remus Ştefureac, fost consilier al lui George Maior şi fost membru în consiliul editorial al Revistei Române de Studii de Intelligence, publicație editată sub egida SRI, îşi aduce aminte de surpriza pe care a avut-o la alegerea lui Maior pentru cârma serviciului.
După opt ani de mandat, Ștefureac vede un serviciu reformat, cu “o poveste de succes recunoscută de partenerii din principalele state democratice”. Evoluţia SRI, conchide politologul, este datorată și lui George Maior, un om pe care îl caractizează ca fiind “integru şi credibil”.
În martie 2009, la bilanţul SRI pe anul anterior, nici Traian Băsescu nu făcea economie de felicitări la adresa lui George Maior pentru reformarea instituţiei. Președintele lăuda atunci schimbările din SRI, de la cele de personal la cele de colectare şi livrare a informaţiei, de tehnică şi de cooperare cu alte instituţii şi structuri.
“Relaţia lui Traian Băsescu cu serviciile a fost constituţională, iar detaliile se trec sub tăcere în intelligence”, Vasile Dâncu, sociolog
„Faptul că serviciile de informaţii sunt mai eficiente este confirmat şi de îmbunătăţirea imaginii acestor instituţii, evaluată pozitiv de opinia publică. În 10 ani, încrederea românilor în servicii s-a triplat. În SRI, de exemplu, încrederea a crescut de la 15% -17%, în urma cu 10 ani, la peste 50% în prezent”, Remus Ştefureac, politolog
“Mai există o problemă în România, noi avem destul de multe servicii în raport cu alte ţări şi se mai întâmplă suprapuneri, există paralelisme şi, de ce să nu o recunoaştem, chiar şi competiţie între ele”, Ion Stan, parlamentar
“Ca om de interior al sistemului, preşedintele a știut că nu există putere reală fără servicii secrete. Nu era el omul destinat să fie înfrânt de servicii, el fiind reprezentantul sistemului în mai multe operaţiuni înainte și după ‘89. Și așa a fost: toate mandatele sale au fost sprijinite de establishmentul agenţiilor de informaţii, care servicii secrete au fost aduse la dimensiunea cea mai mare din Europa și pe locul II în lume ca angajaţi și colaboratori ai serviciilor secrete la suta de mii de locuitori”, Liviu Mihaiu, jurnalist şi activist.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 22 de ore
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 3 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!
-
Exclusivacum 4 zile
ÎCCJ clarifică drepturile funcționarilor publici în cazul sancțiunilor disciplinare: Cercetare prealabilă și audiere obligatorii chiar și pentru „mustrarea scrisă”