Actualitate
Trădarea lui Călin Popescu Tăriceanu
Sunt simple zvonuri? Asistăm la o nouă campanie de fake news, prin care sunt tulburate apele? Care creează un dublu scenariu? O dată că în frontul anti-PSD Dacian Cioloș ar crește exponențial, având potențialul de a-l surclasa pe pe Klaus Iohannis. Și a doua oară că în frontul PSD intervine o schismă, iar Călin Popescu Tăriceanu este gata ca, la nevoie, să sară în barca peședintelui, pentru ca înainte de alegeri să fie schimbată majoritatea. Ce poate fi adevărat și ce nu poate fi adevărat? Se pregătește Călin Popescu Tăriceanu de marea trădare?
Totul are un preț. Și trădarea are un preț. Mă voi abține să pun în discuție categorii de ordin moral, chiar și categorii mai modeste, ținând de morala politică, atâta timp cât miza o reprezintă exercitarea puterii în statul român în 2019, 2020, dar și în următorii patru-cinci ani. Și, în plus, atâta vreme cât România nu este deloc singură ci, dimpotrivă, se află în ochiul ciclonului. Și este supusă unor influențe teribile, care, inevitabil, îi schimbă direcția. De multe ori, fără controlul forțelor interne. Să luăm în calcul deci, la rece, chiar cu cinism, toate aceste elemente, pentru a răspunde la întrebarea dacă liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu se pregătște sau nu de o mare trădare.
Înainte de a analiza evenimentele în dinamica lor, să facem pur și simplu un instantaneu fotografic al momentului. E clar că toți candidații prezidențiali, cei valizi și cei mai puțin valizi, cei creditați cu șanse maxime, dar și cei creditați cu șanse mai mici, cei cunoscuți, dar și candidații surpriză se pregătesc intens pentru alegerile prezidențiale. Înaintea acestora au însă loc europarlamentarele. Europarlamentarele vor măsura capacitatea principalelor partide, care vor fi și locomotive prezidențiale, de a se mobiliza și de a mobiliza la rândul lor cetățenii. Dacă la vot se vor prezenta 50% dintre cetățeni, atunci actuala opoziție are o șansă de a se afirma sau cel puțin de a obține rezultate cât de cât onorabile în alegerile pentru noul Parlament European. Evident că de aceste rezultate sunt extrem de interesate și marile familii europene, unde cotele de parlamentari români vor conta. Aici, pentru a deschide și închide repede o paranteză, jocul este mult mai subtil decât de arată aparențele. Un exemplu concludent: evident că socialiștii europeni sunt interesați ca cel mai mare partid de Stânga din Europa aflat la putere, respectiv PSD, să vină în viitorul Parlamnt European cu cât mai multe voturi. În același timp însă, în jocurile interne pentru putere, pentru structurile de conducere ale socialiștilor europeni, există interese majore pentru ca socialiștii din România să fie cât se poate de mult și de temeinic ținuți în colț.
Prin urmare, primele jocuri politice concludente care se vor face, vor fi legate de prezența la urne la europarlamentare. Șansa frontului anti-PSD este fie să creeze un val puternic de emoție, care ar putea fi eventual dat de către inițierea unui referendum pe teme de anticorupție, simultan cu europarlamentarele, fie să creeze în frontul advers o breșă atât de puternică, încât să-i motiveze pe oameni să iasă într-un număr mai mare la vot. Evident, în laboratoarele de strategie ale frontului anti-PSD sunt avute în vedere ambele scenarii.
În cel de-al doilea scenariu este preconizată o facturare a frontului PSD. Prin plecarea ALDE de la guvernare și mutarea acestui partid, cu arme și bagaje și cu Călin Popescu Tăriceanu la vârf, în tabăra adversarilor lui Dragnea. Astfel ca un nou Guvern al unei noi majorități să poate fi instalat în primăvara acestui an, până la europarlamentare. Este cel mai frumos vis, pe care ar putea să-l aibă și îl au liderii politici din pestrițul front anti-PSD.
Dar cum ar fi oare posibilă dislocarea ALDE și determinarea lui Călin Popescu Tăriceanu să facă o mișcare politică atât de dramatică?
E clar că liderul ALDE, creditat de toate cercetările de piață mult mai puternic decât partidul și având un profil care se suprapune bine portretului robot al unui viitor președinte, este interesat – și nici măcar nu ascunde acest lucru – de o candidatură de succes la prezidențialele care au loc spre sfârșitul acestui an. Succesul însă nu poate fi asigurat decât de către PSD. Cea mai sigură cale ar fi, în vizunea ALDE, ca PSD să renunțe la un candidat propriu și să-l susțină încă din primul tur pe Tăriceanu. Această opțiune i-ar garanta lui Tăriceanu intrarea în a doilea tur de scrutin și o eventuală victorie împotriva lui Iohannis. Asta dacă nu-l luăm în calcul și pe Cioloș. Dar este greu, dacă nu cumva imposibil de presupus că PSD va renunța la un candidat propriu. Depinde însă foarte mult și de identitatea unui asemenea candidat.
Dacă Liviu Dragnea va fi candidatul PSD, atunci se confirmă existența unui blat între Dragnea și Iohannis, care într-o parte are drept miză libertatea liderului PSD și posibiltatea acestuia de a rămâne încă mult și bine la butoanele partidului, iar pe de altă parte victoria în alegeri a liderului frontului anti-PSD. Sunt indicii temeinice că asistăm la un blat. Și, în curând, vom mai avea poate un asemenea indiciu. Dacă PSD dorește să mai facă vreo remaniere în perioada imediat următoare sau dacă dorește cu adevărat să-și completeze locurile în Guvern fără a se mai încurca în vreun fel cu Klaus Iohannis, atunci majoritatea are la îndemână o soluție simplă. Să se ducă în Parlament cu un Guvern restructurat. În sensul integrării Ministerului Tineretului în Ministerul Învățământului. Și cu asta basta. Klaus Iohannis nu mai are niciun cuvânt de spus în ceea ce privește componența noului Guvern. Dacă nu se întâmplă astfel, atunci asta înseamnă că blatul se confirmă, se adâncește, iar Liviu Dragnea va candida la prezidențiale, dar în postură de simplu iepuraș al lui Klaus Iohannis, pentru a-i asigura acestuia un succes fără emoții.
Ei bine, un asemenea scenariu l-ar deranja în cel mai înalt grad pe președintele ALDE. I-ar strica pur și simplu toate jocurile. Și ar pune partidul său, care se află în creștere, în situația ingrată de a credita vânzarea de meci pentru care în acest scenariu s-ar pregăti Liviu Dragnea. Ar avea Tăriceanu deci toate motivele să se supere. Și să încerce să-i dea cu tifla partenerului său.
Trebuie observat însă că într-o asemenea situație dramatică, indiferent ce ar face, nici Călin Popescu Tăriceanu nu are nimic de câștigat din pespectiva obectivului său de a participa la prezidențiale. Rupt de PSD, în relații de ostilitate cu acest partid, sub umbrela căruia a funcționat până în prezent, cu răni reciproce încă deschise legat de frontul anti-PSD, ALDE nu va avea mari șanse în viitoarele alegeri. Va obține voturi din Dreapta, dar probabil nu va mai obține deloc voturi din Stânga.
Ce ar trebui să primească la schimb Călin Popescu Tăriceanu pentru a face pasul decisiv al unei despărțiri de Liviu Dragnea? Doar funcția de prim-ministru. Dar dacă-și dorește atât de mult funcția de prim-ministru, la fel de adevărat este că ar putea-o negocia încă de pe acum cu PSD și ar putea-o primi după sau chiar înaite de alegerile prezidențiale, în schimbul acceptării jocului de iepuraș electoral făcut de Liviu Dragnea.
Evident, mai există și alte scenarii, pe care însă le-am lăsat în mod deliberat în umbră, pentru că ele au șanse mai mici de reușită. Este greu de presupus, de pildă, că frontul antui-PSD, din perspectiva prezidențialelor, va fi atât de fragmentat încât să nu dea niciun finalist în turul doi și, în același timp, în același tur doi să se poată confrunta Călin Popescu Tăriceanu cu Liviu Dragnea sau cu un alt candidat PSD. La fel de greu de presupus este că, în ciuda unui previzibil eșec la europarlamentare și a sondajelor de opinie, care indică un trend descrescător, Klaus Iohannis ar abandona chiar atât de ușor intenția de a candida pentru un al doilea mandat.
Alte scenarii sunt și mai puțin credibile.
Factorul extern va acționa în forță la europarlamentare și evident în pregătirea alegerilor prezidențiale. În geneal, factorul extern – acest lucru trebuie luat în calcul – îl va susține pe Klaus Iohannis. Sau orice alt candidat al frontului anti-PSD. Iar acest „detaliu” poate și el influența opțiunea lui Călin Popescu Tăriceanu.
Sorin Rosca Stanescu
Actualitate
Casa Albă îl propune pe Christopher LaNeve la conducerea Statului Major al Armatei SUA
Generalul, care a ocupat temporar atât funcția de viceșef, cât și pe cea de șef al Statului Major, este nominalizat oficial pentru conducerea armatei. Pentru postul de viceșef a fost propus generalul-locotenent Marcus Evans.
Casa Albă l-a nominalizat oficial pe generalul Christopher LaNeve pentru funcția de șef al Statului Major al Armatei SUA, potrivit unei notificări transmise recent Congresului. LaNeve conduce de facto armata de mai multe luni, după ce a exercitat atât atribuțiile de viceșef, cât și pe cele de șef interimar.
Președintele Donald Trump l-a nominalizat, de asemenea, pe generalul-locotenent Marcus Evans pentru funcția de viceșef al Statului Major, în locul lui LaNeve.
LaNeve a preluat conducerea după plecarea lui Randy George
LaNeve a devenit principalul lider militar al armatei după ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, l-a înlăturat în aprilie pe fostul șef al Statului Major, generalul Randy George. LaNeve, care a comandat anterior Divizia 82 Aeropurtată, a preluat funcția după retragerea generalului James Mingus, viceșeful de atunci, cu doi ani înainte de termenul așteptat.
Înainte de a ajunge în actuala poziție, LaNeve a fost consilier militar al lui Hegseth. Deși a deținut până acum funcția de șef doar cu titlu interimar, el a inițiat deja schimbări importante în cadrul armatei.
Schimbări de doctrină și restructurări
Printre măsurile asociate conducerii sale se numără publicarea îndrumarului „How the Army Fights”, privind modul în care armata se pregătește pentru conflicte, înființarea unei funcții de conducere pentru achiziții în domeniul sistemelor autonome și transformarea Comandamentului pentru Viitor și Concepte în Comandamentul pentru Viitor și Sisteme Autonome al Armatei.
Nominalizarea vine într-un moment delicat pentru calendarul politic. Congresul, controlat de republicani, se apropie de încheierea perioadei sale de lucru programate pentru luna ianuarie. Dacă procedura de confirmare se prelungește până la instalarea noului Congres, parcursul lui LaNeve ar putea deveni mai complicat. Situația pune presiune asupra actualilor legislatori pentru a acționa înainte de încheierea sesiunii.
LaNeve a declarat că servește în armata americană de 36 de ani și că este în prezent viceșef al Statului Major. El și-a exprimat recunoștința pentru încrederea acordată prin nominalizare și a spus că, dacă va fi confirmat, dorește să continue să îi servească pe militari, familiile acestora și țara.
Evans aduce experiență în Pacific și operațiuni speciale
Marcus Evans a ocupat cel mai recent funcția de asistent special al comandantului Comandamentului Armatei SUA din Pacific. Anterior, a comandat Divizia 25 Infanterie și a fost șef de stat major la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA. De-a lungul carierei, a participat la operațiuni de luptă în Afganistan și Irak.
Armata nu are, în prezent, o conducere permanentă confirmată nici la nivel militar, nici la nivel civil. Dan Driscoll a demisionat din funcția de secretar al Armatei în septembrie, iar Adam Telle ocupă postul cu titlu interimar. Casa Albă nu a anunțat încă o nominalizare pentru succesiunea sa.
Actualitate
Cât de pregătită e o familie din Prahova pentru un cutremur? Ce poate face fiecare, fără să aștepte statul
Știm de zeci de ani că Prahova stă cu un picior pe falia Vrancei. Știm că mulți locuim în blocuri ridicate înainte de normele seismice actuale, că exercițiile de evacuare se fac rar acasă și că sirenele de miercuri au ajuns, pentru mulți, un zgomot de fond. Ce știm mai puțin este cât de pregătite sunt, concret, familiile. Iar răspunsul cinstit este: în majoritatea cazurilor, deloc.
Statul vine, dar nu în primele ore
Nu e o acuzație, e o constatare logistică. După un cutremur major, echipele ISU, SMURD și voluntarii merg întâi acolo unde sunt clădiri prăbușite și oameni prinși. Un bloc care a rezistat, dar a rămas fără apă, gaz și curent, nu este prioritatea zero. Familiile din el sunt pe cont propriu ore, poate zile.
Comisia Europeană a pus recent pe hârtie ceea ce protecția civilă spune de mult. Prin orientările prezentate pe 3 noiembrie 2026, Bruxelles-ul recomandă ca fiecare gospodărie să se poată descurca singură cel puțin 72 de ore: apă, mâncare care nu trebuie gătită, medicamente, lanternă, radio, baterii, bani cash, documente, un rucsac de evacuare și un plan al familiei. Recomandarea nu este obligatorie. Tocmai de aceea depinde de fiecare dintre noi.
Testul de cinci întrebări
Înainte de orice cumpărătură, merită un test simplu. Răspundeți sincer:
- Aveți în casă apă de băut pentru trei zile, pentru fiecare membru al familiei? Nu „ceva sticle prin cămară”, ci o cantitate numărată.
- Știe fiecare adult unde este robinetul de gaz și cum se închide?
- Dacă cutremurul vă prinde la serviciu, iar copiii sunt la școală, unde vă întâlniți? Cine îi ia?
- Aveți o lanternă care funcționează acum, nu una cu bateriile oxidate din 2019?
- Dacă rețeaua de telefonie cade, cum aflați ce se întâmplă?
Dacă ați răspuns „nu” la mai mult de două întrebări, sunteți în majoritate. Vestea bună este că fiecare dintre aceste goluri se poate acoperi într-o după-amiază și cu bani puțini.
Ce poate face o familie, fără să aștepte pe nimeni
Apa. Cel mai important și cel mai ușor de rezolvat. Câteva baxuri de apă plată, rotite periodic, rezolvă problema de bază. Specialiștii în protecție civilă calculează în general minimum doi litri de băut pe persoană pe zi, plus apă pentru igienă.
Mobila. Dulapurile înalte și bibliotecile prinse în perete costă câteva dibluri și o oră de muncă. Un dulap căzut peste un pat este unul dintre cele mai frecvente motive de rănire în cutremure.
Planul. Locul de întâlnire, persoana de contact din alt oraș (după un seism, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale), cine ia copiii, cine se ocupă de bunici.
Informația. Aici intervine o problemă reală: în primele ore după un seism, internetul mobil e fie căzut, fie sufocat. Ce nu ai salvat pe telefon înainte, nu mai ai.
Un ghid care rămâne pe telefon
De curând a apărut o resursă românească gratuită care încearcă să rezolve exact această problemă: GhidSOS, o aplicație românească, adună peste 1.000 de articole practice, organizate în 28 de cărți tematice, plus 22 de fișe pentru pași urgenți – de la resuscitare la scurgerea de gaz. Secțiunea dedicată cutremurului are peste 240 de articole.
Partea utilă pentru scenariul prahovean este că tot acest conținut, plus o hartă a României cu peste 13.000 de localități și zona seismică Vrancea marcată, se poate salva pe telefon și consulta fără internet. Aplicația are și un chestionar de șase întrebări care calculează necesarul de provizii pentru familie, un inventar al stocului cu termene de expirare și unelte precum trimiterea coordonatelor GPS prin SMS.
Ca orice instrument de acest tip, are limite clare, pe care chiar dezvoltatorii le spun: nu înlocuiește RO-ALERT, nu înlocuiește instrucțiunile autorităților și nu prezice cutremure. Este un ghid, nu un sistem de avertizare.
Responsabilitatea care nu se deleagă
Putem – și trebuie – să cerem autorităților blocuri expertizate, exerciții reale și sisteme de alertă care funcționează. Dar o parte din pregătire nu se poate delega nimănui. Apa din cămară, dulapul prins în perete și planul familiei depind doar de noi. Iar într-un județ ca Prahova, întrebarea nu este dacă va veni următorul cutremur mare, ci dacă ne va găsi pregătiți.
Actualitate
Ce se întâmplă după rambursarea integrală a unei linii de credit IFN
Rambursarea integrală a unui împrumut acordat de o instituție financiară nebancară nu înseamnă întotdeauna și închiderea contractului de credit. În cazul liniilor de credit revolving, consumatorul poate ajunge să nu mai aibă nicio datorie, însă contractul să rămână activ, iar suma rambursată să poată fi utilizată din nou.
Această diferență a fost documentată în urma unor teste în care au fost contractate și rambursate efectiv credite de la mai multe instituții financiare nebancare din România.
Experiențele prezentate de site-ul debitorul.ro arată că închiderea unei linii de credit poate necesita o procedură separată, chiar dacă împrumutul a fost achitat integral și soldul datorat a ajuns la zero.
Rambursarea datoriei nu închide întotdeauna contractul
Un exemplu documentat este cel al unei linii de credit în valoare de 4.500 de lei, din care au fost utilizați efectiv numai 500 de lei.
După rambursarea împrumutului, creditorul a transmis inițial un document care confirma închiderea tranșei de 500 de lei. Documentul nu atesta însă și încetarea contractului aferent liniei de credit de 4.500 de lei.
Pentru închiderea definitivă, a fost necesară o solicitare suplimentară, în urma căreia instituția financiară a emis o a doua confirmare, referitoare explicit la linia de credit.
O situație similară a fost întâlnită în cazul unui împrumut de 700 de lei, rambursat integral a doua zi după acordare. Deși creditorul confirmase restituirea banilor, linia de credit nu fusese închisă definitiv.
Solicitarea de încetare a contractului a fost transmisă ulterior, iar creditorul a confirmat închiderea pe 2 noiembrie 2026. A doua zi, actualizarea a putut fi verificată și în evidențele Biroului de Credit.
De ce rămâne activă o linie de credit după rambursare
Spre deosebire de un împrumut clasic, acordat pentru o perioadă determinată și cu o scadență stabilită, o linie de credit revolving permite, în condițiile contractului, reutilizarea sumelor rambursate.
Prin urmare, achitarea datoriei poate avea ca efect refacerea limitei disponibile, fără ca relația contractuală să înceteze automat.
Într-un alt test, după rambursarea integrală a celor 500 de lei utilizați, aceeași sumă a redevenit disponibilă pentru o nouă retragere. Linia de credit a rămas activă până când a fost solicitată separat închiderea acesteia.
Acest mecanism nu reprezintă, în sine, o neregulă. El face parte din funcționarea produsului financiar, însă poate crea confuzii atunci când consumatorul consideră că efectuarea ultimei plăți echivalează cu încetarea contractului.
Ce documente trebuie verificate
Experiențele documentate evidențiază importanța diferenței dintre confirmarea unei plăți, adeverința de achitare integrală și documentul care atestă închiderea definitivă a liniei de credit.
Un sold zero confirmă că nu mai există o sumă de rambursat la acel moment, dar nu dovedește neapărat încetarea contractului.
Consumatorii care nu mai doresc să utilizeze o linie de credit trebuie să verifice procedura de închidere prevăzută în contract și să solicite, atunci când este necesar, confirmarea scrisă a încetării acestuia.
Verificarea ulterioară a informațiilor raportate în Biroul de Credit poate oferi date suplimentare despre situația împrumutului, fără să înlocuiască însă documentul emis de creditor.
Testele arată că administrarea unui credit nu se încheie întotdeauna în momentul ultimei plăți. Pentru o închidere definitivă, este important ca atât obligațiile de plată, cât și situația contractuală să fie clarificate.
-
Exclusivacum 3 zileAvocatul din Cătina: pistol la brâu, toga pe umeri. Fabrica de bani și bolnavi «pe 4 ore» a lui Alexandru Fulgeanu, fost primar la Cătina (Buzău) – (I)
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova și „Cartierul General Plopeni”: republica șpăgii cu poliție de decor și primărie de familie
-
Exclusivacum 2 zileCroitorii orbi din fruntea pușcăriilor: Cum vrea statul să reformeze penitenciarele înainte să afle câte paturi are în ele
-
Exclusivacum 3 zile„MAESTRUL BOROBOAȚELOR” LOVEȘTE DIN NOU! Cum s-a prăbușit în instanță încă o capodoperă „cusută cu ață albă” a procurorului Eduard Stasie și cum un judecător cu coloană vertebrală i-a predat o lecție usturătoare de Drept!
-
Exclusivacum 2 zileSpiritism constituțional pe 197,33 lei: Cum au așteptat șapte polițiști șase ani jumate ca să afle că muncesc pe bază de voluntariat, iar CCR folosește Internet Explorer
-
Featuredacum 4 zileLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – Weekendul, premiu pentru sănătoși. Bolnavii, la colț! Cronica unui șef cu stetoscop imaginar
-
Exclusivacum 2 zilePoliția sub acoperire… de ridicol: Cum a ajuns șeful Poliției Municipiului Arad „secret de stat” apărat cu minciuni și GDPR




