Politica externa
Situația Mării Negre e „albastră“
În mai multe rânduri până acum, Parlamentul European a avertizat țările riverane Mării Negre, printre care și România, în legătură cu dezastrul ecologic datorat poluării acestei vaste întinderi de apă. Dintre cauzele principale care au dus la îngrijorătoarea situație au fost remarcate industrializarea excesivă a orașelor de coastă, deversarea de substanțe toxice și radioactive în mare. La care se adaugă birocrația și nepăsarea autorităților.
Birocrație pavată cu bune intenții
Cu toate că, încă din 1992, a fost creată Convenția privind protejarea Mării Negre, această entitate nu și-a atins nici pe departe scopul. La fel cum s-a întâmplat și cu Global Enviroment Facility, înființată în 1993, care era de fapt un program de reabilitare a Mării Negre. Fluviul Dunărea a fost identificat atunci ca fiind cel mai mare poluator din regiune, elaborându-se „Planul Strategic pentru salvarea Mării Negre“. A trebuit să mai treacă trei ani, ca acesta să fie aprobat la Istambul, la data de 31 octombrie 1996. Singurul rezultat notabil al acestor eforturi a fost că, de atunci, la această dată se sărbătorește Ziua Internațională a Mării Negre. Și-atât. Deocamdată, statele riverane sunt încurajate călduros de europarlamentari să își intensifice cooperarea în sensul protejării mediului, de parcă asta ar interesa pe cineva.
Date tehnice privind dezastrul ecologic
Marea Neagră totalizează 4.020 km de țărm, are o suprafață de 413.490 km pătrați, statele riverane fiind Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. În această mare întindere de apă se varsă fluviile Dunărea, Nistrul, Bugul, Niprul și Kizilul. Datorită acestui fapt, salinitatea este redusă între 19 și 22% în funcție de adâncime. Efectivele multora dintre cele 1.500 de specii de vertebrate și nevertebrate, inventariate în Marea Neagră s-au diminuat considerabil în ultimii ani, unele fiind chiar pe cale de dispariție, din cauza poluării industriale. Foca de Marea Neagră, o subspecie a focii călugăr, a dispărut cu desăvârșire, iar de la un milion de delfini, astăzi mai sunt doar câteva mii. Totodată, speciile precum scrumbia, calcanul, hamsiile, stavridul și sturionii ajung tot mai rar în plasele de pescuit, spre disperarea pescarilor care trăiesc din această meserie. Specialiștii au ajuns la concluzia că, anual, în Marea Neagră se deversează 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom, 50.000 de tone de hidrocarburi, la care se adaugă alte importante cantități de petrol, cupru, azot, siliciu, nitrați, fosfați, pesticide și alte substanțe organoclorurate. Încă din anul 2000, potrivit datelor statistice înregistrate la Constanța, scădea simțitor stocul de fosfor mineral, dar acest fapt n-a deranjat pe nimeni. La fel cum nimănui nu i-a păsat că oxigenul la mari adâncimi s-a redus aproape de zero, distrugând în masă viețuitoarele marine și o parte a vegetației
Bucureștiul otrăvește Marea Neagra
Pe relația sectorului românesc, cei mai mari poluatori ai Mării Negre sunt Platforma Industrială Petromidia-Năvodari, orașele Constanța, Mangalia, Capitala și transportatorii maritimi, care își spală tancurile petroliere, chimice sau transportoare de gaze lichefiate, înainte de intrarea în port.
Pe de altă parte, râul Dâmbovița poluează necontrolat Argeșul, Argeșul poluează necontrolat Dunărea, iar Dunărea se varsă în Marea Neagră, prin Deltă. După părerea specialiștilor, chiar și după recenta dare în folosință a unei stații de epurare moderne ce deservește Bucureștiul, vor trebui să treacă 25 – 50 de ani până când ecosistemele poluate de reziduurile deversate în Dâmbovița – și de aici mai departe – se vor reface. În același timp, urmare a deficitului de aluviuni, dar și evacuării directe de ape uzate, insuficient epurate, provenind din Constanța și Mangalia, plajele Mării Negre suferă un rapid proces de erodare.
Dana Barbu
Featured
Ucraina își consolidează apărarea aeriană: Intenție majoră de achiziție a avioanelor de luptă Gripen E din Suedia
Featured
Armata SUA ia problema în propriile mâini: va începe să producă piese 3D pentru a evita dependența de proprietatea intelectuală a furnizorilor
Generalul Mohan avertizează industria să nu fie surprinsă dacă armata va începe să își producă propriile piese de schimb prin imprimare 3D, din cauza dificultăților de a obține datele tehnice și aprobările necesare.
Armata SUA nu deține proprietatea intelectuală pentru multe dintre piesele care intră în componența armelor și platformelor sale, ceea ce face dificilă sau costisitoare realizarea de inginerie inversă și imprimarea 3D a unor astfel de piese atunci când trebuie înlocuite, a declarat directorul interimar al Army Materiel Command pentru Breaking Defense.
Prin urmare, generalul-locotenent Christopher Mohan, care ocupă funcția de comandant general adjunct și comandant interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să „fie surprinsă” dacă serviciul începe să facă demersuri pentru a produce mai multe dintre propriile piese prin imprimare 3D, fără a se baza pe proprietatea intelectuală a furnizorului, astfel încât să poată repune în funcțiune mai repede tancurile, elicopterele și alte platforme. El a recunoscut că acest lucru face ca industria să fie „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii în legătură cu dificultățile serviciului.
„Nu ne putem permite să așteptăm”
„Am fost foarte sinceri cu ei, și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie: nu fiți surprinși dacă ne veți vedea pur și simplu făcând lucruri, pentru că nu ne putem permite să așteptăm. Nu ne putem permite să așteptăm”, a spus Mohan într-un interviu acordat săptămâna trecută, la conferința anuală AUSA.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne pare rău că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune sortită eșecului.”
Probleme cu lanțul de aprovizionare
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele serviciului nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o supapă mică din pneu, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă a supapei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece acestea aparțineau celui care a fabricat supapa cu aproximativ două sau trei niveluri mai jos de furnizorul principal, astfel încât a durat și mai mult timp pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem pur și simplu să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând că „trebuie să existe un fel de model care să spună: „Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”‘”
Progrese în producția aditivă
Deși lipsa de proprietate intelectuală a furnizorilor rămâne o problemă pentru serviciu, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea producției aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă. În plus, serviciul a creat un depozit digital care conține piese „simpliste” pe care soldații de pe câmpul de luptă le pot imprima cu ușurință, cum ar fi grile de ventilator, mânere de ușă și altele.
Reparații pe câmpul de luptă
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dori, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi la AUSA o aripioară pentru rezervorul extern de combustibil al unui Black Hawk, pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
Economii semnificative
„Poate că sună banal, dar simplul fapt de a putea face sau repara propriile noastre piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său principal la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validare structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând în mână piesa.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată a fost „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autonomie pentru soldați
În plus, în septembrie, Driscoll a acordat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în anumite linii directoare pe care armata le-a creat.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic superior pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces lung de aprobare. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” în ceea ce privește obținerea aprobării pentru a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „cu risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa?” a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Featured
Singapore lansează nave de război multi-rol, baze plutitoare pentru sisteme fără pilot
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 23 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 13 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



