Exclusiv
PLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
Incisiv de Prahova, din nou cu un pas înainte: „teoria conspirației” s-a transformat în executare silită
Ceea ce unii încercau să prezinte drept „panică de presă” sau „exagerări jurnalistice” se confirmă, negru pe alb, prin acte oficiale: operatorii din spatele ruletelor tarifare la gunoi sunt înglodați în datorii.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a scris, a avertizat, a documentat cu Strategii de Contractare, rapoarte de audit și contracte publice că avem de-a face cu un sistem de salubritate construit pe nisipuri mișcătoare – tarife umflate, bunuri de retur dispărute, contracte cusute cu ață groasă.
Astăzi, tabloul se completează cu o nouă piesă: un document de executare silită, emis de Biroul Executorilor Judecătorești Gont, Panait & Asociații, care confirmă ceea ce noi spuneam de luni de zile: firmelor din „ecosistemul” gunoaielor li se clatină temelia financiară, în timp ce ploieșteanul e muls la leu pe persoană.
Gunoi de lux, pe datorie: ploieșteanul plătește cash, operatorul joacă la „rate și popriri”
În timp ce ploieștenii plătesc la zi 23,73 lei, 24,51 lei sau 25,95 lei/persoană pentru același gunoi, documentul de executare silită arată un adevăr incomod:
în spatele tarifului creativ, operatorii din zona de salubritate se luptă cu datorii, popriri și măsuri de executare.
Pe scurt, scenariul este grotesc:
- cetățeanul plătește „la sânge” un serviciu care nu funcționează;
- tarifele, după cum am arătat din facturi și liste de întreținere, sunt „personalizate” la bloc, la casă, la noroc;
- între timp, firme implicate în acest lanț al gunoaielor intră în proceduri de executare silită, potrivit documentului emis de executor judecătoresc.
Deci, cetățeanul este bun de plată, orașul este bun de gunoi, iar operatorul este bun de… datorii.
Un triunghi „perfect”: gunoi, bani publici și insolvență morală.
Primarul Polițeanu, „îmbrățișarea” politică a unui operator pe butoiul cu datorii
Întrebarea de bun-simț, pe care orice om normal și-o pune, este următoarea:
Cum este posibil ca Primarul Municipiului Ploiești să țină în brațe, politic și administrativ, un operator care apare cu datorii și executări, în timp ce orașul se îneacă în gunoaie și tarife aberante?
Mihai Polițeanu a urlat, în opoziție, despre „cel mai mare jaf din istoria orașului”.
Astăzi, în plină criză a salubrității și cu acte de executare silită la dosar, primarul are o prestație demnă de film mut:
- nu explică de ce Ploieștiul rămâne captiv la un operator cu probleme financiare;
- nu explică de ce nu se caută soluții alternative serioase, sigure financiar și funcționale logistic;
- nu explică de ce ploieșteanul trebuie să plătească facturi „personalizate” către un sistem care stă pe un maldăr de datorii.
De ce își asumă primarul Polițeanu riscul de a lega numele orașului de un operator cu asemenea probleme financiare?
Sau, mai corect spus: pentru cine joacă, de fapt, administrația locală? Pentru ploieștean sau pentru Bin Go & Co.?
Ruleta Bin Go: trei tarife pentru același gunoi, un singur adevăr – fraierul plătește tot
Din documentele analizate de Incisiv de Prahova – liste de întreținere, facturi, Strategia de Contractare ADI Prahova, raportul LEXEXPERT AUDIT și, acum, actul de executare silită – se conturează clar un tablou:
- tarifele practicate în teren nu mai coincid cu lista „curată” afișată de ADI Prahova;
- aceeași firmă care încasează diferențele „fine” de câțiva lei/persoană are probleme financiare reflectate în executări silite;
- Primăria Ploiești nu doar că nu lovește cu pumnul în masă, ba pare că întinde perna sub capul operatorului.
Ce rezultă?
- gunoiul este comun, la toți;
- factura este personalizată, pentru fiecare;
- datoriile sunt ale firmei, dar riscul de colaps al serviciului cade în spatele ploieșteanului.
Când construiești salubritatea unui oraș pe un operator înfrânt de datorii, tot orașul devine captiv la ruleta financiară a acestuia.
Incisiv de Prahova a avut din nou dreptate: cine își cere scuze ploieștenilor?
Când Incisiv de Prahova a scris despre:
- bunuri de retur dispărute;
- tarife dubioase între bloc și bloc, între casă și bloc;
- conexiuni „sensibile” din spatele operatorului de salubritate;
ni s-a spus că exagerăm, că inflăm tonul, că facem „pamflet”.
Astăzi avem:
- confirmări din rapoarte de audit;
- confirmări din Strategia ADI Prahova;
- confirmări dintr-un document de executare silită emis de un birou de executori judecătorești.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a avut, din nou, dreptate.
Nu la „impresii”. La acte. La cifre. La documente.
Rămân însă câteva întrebări, pe care nimeni din Primăria Ploiești nu pare dornic să le audă:
- Cine răspunde în fața ploieștenilor pentru faptul că orașul este lăsat la mâna unui operator cu probleme financiare?
- De ce se acceptă ca Ploieștiul să fie ostaticul unui sistem de salubritate construit pe datorii și improvizații?
- De ce tarifele nu sunt transparente, unice pentru situații identice, ci „croite” de parcă ar fi oferte promoționale la supermarket?
- Și, mai ales: de ce primarul Mihai Polițeanu continuă să țină în brațe acest model de „business pe gunoi și pe datorie”?
Concluzie: Ploiești, orașul în care gunoiul se ridică greu, dar datoriile se execută repede
În timp ce executorul judecătoresc își face treaba și emite acte de executare împotriva firmelor cu datorii, în Ploiești:
- gunoaiele se ridică la program „artistic”;
- tarifele cresc „fin”, cu lei care devin sume mari la nivel de oraș;
- primarul tace;
- ADI privește în altă parte;
- operatorul, înglodat în datorii, continuă să fie ținut la suprafață cu banii ploieștenilor.
Plătiți, că poate își plătesc ei datoriile, pare să fie noul slogan neoficial al salubrității din Ploiești.
Incisiv de Prahova va continua să publice documente, nume, sume și conexiuni.
Până atunci, întrebarea rămâne:
Cât gunoi – financiar, contractual și politic – mai poate înghiți Ploieștiul, doar pentru ca un operator îngropat în datorii să fie ținut în brațe de administrația locală?
Vom reveni. Și, ca de obicei, cu acte. (Cristina T.).
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se lustruiește pentru discursuri și se încuie imediat ce apare cineva cu o întrebare.
Pe portiere scrie „Siguranță și încredere”. În relatarea Sindicatului „Diamantul”, circuitul administrativ ar cere o completare: siguranța că vei primi un răspuns și încrederea că, pentru a-l înțelege, îți va trebui un avocat.
Instituțiile serioase își apără reputația prin fapte. Cele îndrăgostite de propria fotografie o apără prin comunicate. Iar când fotografia începe să se dezlipească, nu verifică peretele: cercetează disciplinar curentul de aer.
Pregătirea există. Cu evidența mai vedem
Primul episod prezentat de „Diamantul” privește pregătirea membrilor consiliilor de disciplină. Adică a celor care pot participa la decizii cu urmări devastatoare pentru cariera unui polițist.
Sindicatul susține că IGPR a oferit asigurări generale privind pregătirea acestora, deși a comunicat că nu deține un registru centralizat al celor instruiți.
O formulă administrativă de mare rafinament: știm sigur că totul este în regulă, doar că nu avem la îndemână instrumentul prin care să vă arătăm cât de sigur știm.
Absența registrului centralizat nu dovedește, singură, că instruirile nu au existat. Dar lasă o întrebare cât se poate de incomodă: pe ce verificări se sprijină garanția absolută? Pe documente sau pe buna dispoziție a antetului?
La IPJ Arad, potrivit articolului, Tribunalul București a obligat inspectoratul să comunice datele programelor de pregătire pentru anii 2022–2025. Prima reacție ar fi acoperit patru ani prin indicarea a două zile din mai 2025.
Performanță remarcabilă: calendarul administrativ comprimat până încape într-un weekend.
Ulterior, inspectoratul ar fi precizat că membrii colectivului fuseseră desemnați în septembrie 2021, iar sesiunile indicate erau cele din 7 și 8 mai 2025. Sindicatul reclamă astfel un interval de trei ani și șapte luni fără instruire documentată în răspunsurile primite.
Nu înseamnă automat că toate procedurile sunt nule. Înseamnă însă că, înainte să dai lecții despre rigoare altora, ar fi elegant să-ți găsești propriile cataloage.
Timpul verbal, ultima redută a disciplinei
În cazul președintelui sindicatului, articolul indică un consiliu constituit la 24 martie 2025 și o instruire consemnată la 27 martie.
Sindicatul susține că pregătirea trebuia să preceadă numirea. IGPR ar fi răspuns că aceasta a avut loc înaintea activităților specifice.
Iată o dispută în care trei zile pot încăpea într-o singură expresie bine aleasă.
Legalitatea acestei succesiuni trebuie stabilită în raport cu normele aplicabile, nu prin aplauzele pamfletului. Dar, ca spectacol birocratic, scena este generoasă: instituția și contestatarul se uită la același calendar, numai că fiecare intră în el pe altă ușă.
Tot aici apare și disputa despre dovada pregătirii. Într-un context se invocă evidențele drept garanție; în altul se arată că documentele nu trebuie incluse în dosarul disciplinar.
Cele două afirmații nu sunt obligatoriu incompatibile. A nu fi obligatoriu la dosar nu înseamnă a nu trebui să existe nicăieri. Tocmai de aceea, cea mai simplă ieșire din controversă ar fi prezentarea clară a documentelor relevante.
Dar simplitatea are un mare defect: scurtează corespondența.
Competența nu era necesară. Acum se are în vedere
Potrivit sursei, MAI a comunicat că legislația nu impune anchetatorilor disciplinari anumite standarde ocupaționale ori competențe certificate. Ulterior, ministerul a anunțat că are în vedere organizarea unui program de dezvoltare a competențelor în domeniu.
Nu este, în sine, o contradicție juridică. Poți organiza formare și când legea nu te obligă.
Este însă un contrast administrativ delicios: ieri explicam de ce nu trebuie; astăzi analizăm cât de bine ar fi să avem.
Între timp, omul cercetat trebuie să fie impecabil. Sistemul care îl cercetează poate fi, deocamdată, „în vedere”.
Libertatea de exprimare, cu program la Control Intern
Sindicatul critică o adresă din septembrie 2024, semnată de inspectorul general Benone-Marian Matei, privind manifestările publice ale unor polițiști care invocă statutul de lider sindical ori avertizor de integritate.
În lectura „Diamantul”, documentul transformă protecțiile legale în motive de suspiciune și încurajează declanșarea cercetărilor împotriva criticilor.
Desigur, calitatea sindicală nu oferă imunitate pentru orice conduită. Dar nici uniforma nu trebuie să funcționeze ca dop pentru gură.
O instituție matură face diferența între abatere și critică. Una susceptibilă aude în orice întrebare un început de destabilizare.
În această logică, reputația nu este afectată de problemă. Este afectată de colegul care a observat-o fără aprobarea șefului.
Apărarea are dreptul să intre. Dacă deține autorizație
Unul dintre cele mai grave episoade relatate privește utilizarea unor documente clasificate în procedurile referitoare la liderul sindical.
Articolul susține că la originea cercetării s-a aflat inclusiv o notă DGPI clasificată „strict secret” și că accesul apărării la documentele relevante a fost restricționat. Sunt descrise inclusiv dificultăți privind participarea avocatului ales.
Clasificarea nu dovedește prin ea însăși un abuz, iar existența informațiilor protejate poate impune proceduri speciale. Dar întrebarea rămâne esențială: cum se asigură o apărare efectivă atunci când cel cercetat nu poate cunoaște ori combate adecvat materialul folosit împotriva lui?
În varianta satirică a administrației perfecte, cetățeanul este invitat să se apere temeinic împotriva unor lucruri pe care nu i le putem arăta.
Să nu spună, totuși, că nu i s-a oferit ocazia. Ușa există. Clanța are certificat.
Controlul Intern și oglinda care nu constată nimic
„Diamantul” afirmă că a inventariat douăzeci de răspunsuri ale Direcției Control Intern, fără să-i fie comunicată angajarea răspunderii disciplinare în cazurile respective. În unele răspunsuri ar fi fost recunoscute deficiențe, dar nu abateri sancționabile.
O eroare nu constituie automat abatere disciplinară. Nici fiecare reclamație nu trebuie să se termine cu o sancțiune.
Problema ridicată de sindicat este însă predictibilitatea rezultatului și aparența de imparțialitate, mai ales când răspunsurile sunt semnate de persoane aflate și în litigiu cu organizația reclamantă.
Instituțional, ar fi sănătos ca verificarea să inspire încredere și celui verificat, și celui care reclamă. Nu doar celui care semnează.
Altfel, controlul riscă să semene cu o oglindă de serviciu: te uiți în ea, îți aranjezi gulerul și constați că totul este regulamentar.
Corespondența medicală: disputa nu ține loc de verdict
Articolul descrie și solicitarea unor informații către un spital în legătură cu concediile medicale ale liderului sindical. Autorul acuză diferențe între explicațiile oferite persoanei vizate și cele transmise procurorului.
Aici, precizia contează: a nega solicitarea informațiilor despre diagnostic și tratament nu este identic cu a nega orice corespondență cu spitalul. Conținutul exact al adreselor și temeiul prelucrării datelor sunt decisive.
Sursa precizează că parchetul a clasat cauza și că structura de control a MAI nu a identificat motive de sancționare. Sindicatul spune că a sesizat CEDO; sesizarea nu echivalează cu o hotărâre favorabilă.
Rămâne însă întrebarea de bun-simț despre verificarea unei reclamații care privește chiar activitatea structurii ce răspunde. Când instituția își examinează singură pulsul, cetățeanul are motive să ceară și o a doua opinie.
Sindicatul deranjează. Argumentele lui salariale, mai puțin
Partea cu adevărat savuroasă a articolului privește procesele pentru recalcularea majorării de „excelență”.
„Diamantul” susține că a deschis această cale juridică și că mai mulți ofițeri ai Controlului Intern au obținut, la rândul lor, hotărâri favorabile pe același subiect.
Să fie limpede: orice polițist are dreptul să-și revendice drepturile salariale. Inclusiv cel care se află în conflict cu un sindicat.
Dar ironia nu are nevoie de mandat de executare: organizația poate fi foarte incomodă când formulează sesizări și foarte inspirată când găsește argumente pentru recuperat bani.
Pe scurt, sindicatul să vorbească mai încet, dar să lase modelul de acțiune pe masă.
Mătura, colegul fără număr de identificare
În litigiul despre curățenia din posturile comunale, sursa descrie răspunsuri divergente privind sesizările polițiștilor și numărul posturilor de îngrijitor.
La cele 78 de posturi comunale invocate în articol nu ar exista nici îngrijitori, nici servicii externalizate, dar materialele de curățenie ar fi livrate lunar.
Aici administrația intră pe terenul paranormalului gospodăresc.
Detergentul ajunge. Podeaua se spală. Autorul operațiunii rămâne o enigmă managerială.
Poate că mopul se autosesizează.
Într-o instituție care cere precizie până la ultimul minut din raport, ar trebui să fie posibil să aflăm cine curăță toaleta și în baza cărei obligații. Fără trei termene de judecată și o expertiză asupra găleții.
Transparența: imposibilă până devine obligatorie
Sindicatul relatează că solicitarea unei liste de dispoziții normative a fost respinsă pe motiv că evidența nu permite selecția cerută, iar întocmirea listei ar reprezenta o „prestare de servicii”.
Potrivit hotărârilor citate în articol, instanțele au obligat ulterior IGPR să comunice informațiile.
O frumoasă poveste despre progres: ceea ce administrația considera imposibil a devenit realizabil după intervenția judecătorului.
Nu s-a schimbat tehnologia. S-a schimbat caracterul obligatoriu al răspunsului.
Conferința de presă: concluzia a ajuns înaintea vizionării
Potrivit transcrierii reproduse de autor, chestorul Georgian Drăgan a criticat modul în care Recorder ar fi prezentat răspunsul ministrului, iar jurnalistul a indicat locul din material unde acesta apărea. Chestorul ar fi explicat că urmărise vizual doar o parte a investigației, continuând apoi să o asculte în timp ce pregătea conferința.
Comunicare de criză în regim expres: materialul încă rulează, concluzia este deja la pupitru.
Mai sensibile sunt expresiile citate despre „calibrarea” activităților criticilor și posibila lor vulnerabilitate viitoare. În contextul descris, asemenea formulări pot fi percepute ca intimidante, chiar dacă instituția le-ar explica altfel.
Un pupitru oficial nu este locul potrivit pentru avertismente cu subînțeles. Autoritatea are obligația să fie mai limpede decât interlocutorul, nu mai amenințătoare decât metafora.
Onoarea nu se comunică din oficiu. Se practică
Textul lui Vitalie Josanu este rechizitoriul public al unei părți aflate în conflict cu instituțiile pe care le critică. Tocmai de aceea, documentele integrale, pozițiile celor vizați și soluțiile instanțelor contează mai mult decât indignarea, oricât de justificată ar părea.
Dar întrebările ridicate nu dispar fiindcă autorul este incomod.
Cine verifică pregătirea celor care judecă disciplinar? Cine garantează imparțialitatea controlului? Cum se protejează efectiv apărarea? De ce informațiile publice trebuie uneori recuperate prin proces? Și de ce critica pare să provoace mai multă mobilizare decât problema criticată?
Aceste întrebări nu îi pun sub acuzare pe toți polițiștii. Dimpotrivă: polițiștii care își fac meseria corect au primii de câștigat din răspunsuri credibile.
Onoarea nu este un spor de imagine acordat automat funcției. Nu ține loc de document, nu repară o procedură și nu transformă un răspuns evaziv în adevăr.
Până la lămurirea controverselor, sloganul de pe portieră rămâne frumos.
Doar că încrederea nu se lipește pe tablă. Se câștigă, inclusiv atunci când instituția trebuie să spună: „Am greșit.”
Pentru această propoziție nu este necesar certificat ORNISS. (Cerasela N.).
Pamflet jurnalistic bazat pe articolul semnat de dr. Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor „Diamantul”. Acuzațiile și descrierile documentelor îi aparțin sursei; ele nu reprezintă constatări independente ale redacției acestui text.
Exclusiv
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi
În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri Coldea-Kovesi, unde, sub pretextul că se discută sobru despre Justiție, s-au adunat personaje nostalgice după vechile vremuri, cu tot cu decorul lor de sistem.
Printre participanți: judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto), membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Nu la o dezbatere anostă, nu la o conferință oarecare, ci la o reuniune unde, potrivit relatărilor din Lumea Justiției, ocazia a fost folosită din plin pentru a „arde” în declarații actualii șefi din Justiție și din CSM. Sub acoperirea „discuțiilor despre Justiție”, firește.
Program oficial: întâlnire de lucru. Realitatea: și un mic „festival” anti-CSM
Fix în aceeași zi, 21 septembrie 2026, în programul oficial al judecătoarei Ramona-Grațiela Milu, figurau frumos și regulamentar următoarele:
„Participarea doamnei judecător Ramona-Grațiela MILU, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, la o întâlnire de lucru cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Timișoara, Tribunalului Timiș și Judecătoriei Timișoara” (conform facsimilului 2, menționat de Lumea Justiției).
Pe scurt, pe hârtie totul arată impecabil: întâlnire de lucru, discuții profesionale, vizită în interes de serviciu. Numai că, în aceeași zi, în același oraș, are loc și șezătoarea de la Timișoara, unde – ce să vezi – se „discută” despre Justiție în varianta ei cu replici acide la adresa actualilor conducători din Justiție și CSM.
Întrebarea care se ridică, așa cum o sugerează și Lumea Justiției: și-a programat judecătoarea Milu întâlnirea de lucru cu judecătorii din Timișoara știind foarte bine că, în aceeași zi, va participa și la șezătoarea cu nostalgici ai epocii Coldea-Kovesi? Coincidență fericită de calendar sau organizare „la dublu” pe aceeași deplasare?
Pe banii cui? Pe banii CSM, pentru a critica CSM
Un lucru reiese însă clar din context: deplasarea la Timișoara a fost făcută în interes de serviciu, pe banii Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât astfel de deplasări sunt achitate de CSM. Deci drumul, cazarea, tot pachetul aferent vizitei oficiale intră la rubrica „serviciu”.
Iar după partea oficială, potrivit relatărilor Lumea Justiției, judecătoarea Ramona Grațiela Milu participă la conferința de la Timișoara, unde o parte dintre participanți profită de prilej pentru a „înțepa”, critica și „în judecata lor” actualii șefi din Justiție și din CSM.
Tradus în limbaj direct: Milu din CSM se duce la conferința unde se „înfierează” CSM, folosind ca suport deplasarea plătită de CSM. Adică instituția plătește ca membrul ei să participe la o întâlnire unde instituția este pusă la zid.
Șmecherie de manual: „în interes de serviciu” la conferința de „înțepat” instituția
Formula finală, prezentată plastic de Lumea Justiției, sună așa: judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră CSM, se duce la conferința de „înțepat” CSM pe banii CSM.
Este greu de găsit o ironie mai mare decât aceasta: banii instituției finanțează participarea la un eveniment unde aceeași instituție este criticată din plin.
Dacă ar fi să rezumăm în stil de pamflet:
- Deplasare: „interes de serviciu”.
- Program oficial: „întâlnire de lucru cu judecătorii din Timișoara”.
- Bonus neoficial: conferință cu nostalgici după perioada Coldea-Kovesi, unde actuala conducere a Justiției și a CSM este luată la țintă.
- Nota de plată: achitată de CSM.
Așa ajungem la concluzia mușcătoare: Milu din CSM s-a dus la conferința de „înțepat” CSM, plătită de CSM. O demonstrație de șmecherie administrativă și abilitate de a împușca două treburi cu aceeași deplasare: una trecută în program, alta bifată în culise.
Cine zice că Justiția nu are simțul umorului, n-a citit cu atenție asemenea episoade. (Sava N._).
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
Documentul‑bombă care l-a făcut pe Nae Comisionarul să înghită regulamentul cu tot cu ștampilă. ANZ confirmă: calul lui Stimatu’ a...
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
Noi, Incisiv de Prahova, vă prezentăm singurul site din România care se autodenunță singur: dispecerate fantomă, șefi apăruți în două...
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zile
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă