Connect with us

Anchete

Serviciul Român de Informații încălcase într-un mod vădit toate regulile/Patru ani pierduți dramatic – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Suntem în 2018. An în care s-a dovedit implacabil ceea ce orice om de bun simț știa. Și anume că magistrații Bârsan erau nevinovați. Asta am aflat încă din 2014, când a devenit cunoscut faptul că de trei ani soții Bârsan erau supravegheați și hăituiți ilegal. În 2014, la propunerea mea, Parlamentul României a decis constituirea unei Comisii de anchetă numită „Comisia Bârsan”. Comisie care a fost sabotată încă din prima zi. Ce au însemnat acești patru ani?

În urmă cu patru ani, în 2014, senator liberal fiind, am aflat cu stupoare că soților Bârsan, doamna fiind șefa instanței de contencios, iar domnul exercitându-și o strălucită carieră de judecător la Curte Europeană a Drepturilor Omului, li s-a înscenat o mizerie. O mizerie penală. Scopul final urmărit fiind acela ca Traian Băsescu să-și instaleze persoana favorită la CEDO, în postură de judecător, pentru a-și putea exercita un control și asupra respectivei instanțe internaționale. A fost practic momentul în care „câmpul tactic” s-a extins dincolo de granițele României.

Dar, ca să se întâmple asta, judecătorul Corneliu Bârsan trebuia eliminat. Și pentru ca el să fie eliminat, trebuia agățată cumva doamna Gabriela Bârsan. Firește, serviciile au fost puse în mișcare. În primul, rând, SRI. Condus la acea dată de Maior și de Coldea. Cei doi au fost interceptați, filmați și supravegheați pe mandate de siguranță națională. Ca și când ar fi fost spioni sau teroriști. Se încălcaseră în mod evident norme imperative de drept.

Corneliu Bârsan, o somitate în materie de drept, dascăl stimat de sute de absolvenți ai Facultății de Drept din București și unul dintre cei mai apreciați judecători CEDO, nu putea fi expus vreunei supravegheri fără acordul instituției europene din care făcea parte. Acest acord nu a fost cerut și, prin urmare, nu a fost dat. Doamna Gabriela Bârsan nu putea fi pusă sub urmărire și supravegheată pe niciun fel de mandat, cu atât mai puțin pe un mandat de siguranță națională, fără acordul CSM. Serviciul Român de Informații încălcase într-un mod vădit toate regulile. Era în plină desfășurare un atac fățiș și violent împotriva independenței Justiției.

Acestea sunt motivele care m-au determinat să propun în plenul Parlamentului României constituirea unei Comisii de anchetă, pe care urma să o conduc și care să investigheze modul în care s-a ajuns într-o asemenea situație stranie și scandaloasă și să stabilească cine e vinovat. La acea dată încă exista USL. Cu chiu cu vai, fiindcă scandalul era cât casa, s-a decis constituirea acestei comisii, condusă însă de un social-democrat, eu urmând să fiu vicepreședinte. Și de-aici încolo a început sabotajul.

Tandemul Maior-Coldea era extrem de puternic. Și, evident, a făcut tot ce a putut și, iată, a putut, pentru a înăbuși scandalul. Mașinăria statului paralel se pusese în mișcare împotriva soților Bârsan și era de neoprit. Ea nu se împiedica nici de un senator care o propusese și obținuse o Comisie de anchetă, nici de USL și nici măcar de Parlamentul României în întregul său. Iar Traian Băsescu încă era la butoane. Și nu renunța la proiectul de a-și instala omul la CEDO.

Câteva zile mai târziu, am denunțat public manevrele care se făceau pentru ca ancheta în cazul Bârsan să fie îngropată și am precizat în declarațile făcute presei și cozile de topor utilizate de statul paralel. Erau Victor Ponta, la acea dată președinte PSD și prim-ministru și socrul său, Ilie Sârbu, la acea dată șef al grupului parlamentar PSD din Senatul României. Ambii, oameni ai serviciilor. Cu ștate destul de vechi. Și, astfel, ancheta parlamentară asupra cazului Bârsan a fost îngropată, înainte chiar de a se produce orice fel de investigație.

Dacă în Paramentul României nu ar fi existat cozi de topor, dacă în schimb s-ar fi manifestat autentica voință politică de a afla adevărul, era posibil ca acest caz, odată demantelat, să fi pus capăt, cu patru ani mai devreme, dramei pe care au suportat-o din motive pur politice doi magistrați de mare prestigiu, pe care această țară i-a avut și astăzi nu-i mai are. Și poate întregul proces de denunțare a statului paralel, realizat prin forța republicii procurorilor, ar fi fost declanșat mai demult, limitându-se astfel și numărul victimelor acestui sistem, dar și pagubele extrem de greu de evaluat pe care le-a suferit Justiția. O Justiție care numai independentă nu a fost și nici nu putea fi atâta timp cât sistemul o terfelea metodic, lovind exemplar chiar în figurile emblematice ale sistemului judecătoresc.

Doamna Gabriela Bârsan, acum, după ce a câștigat procesul definitiv la Înalta Curte, după atâția ani în care întreaga ei carieră și onorabilitate au fost terfelite, a declarat că după ce sentința definitivă își va produce efectele, se va întoarce pentru o singură zi la muncă la Instanța Supremă, după care se va retrage definitiv. Este o soluție încărcată de simbolism și de dramatism în același timp. Domnul Corneliu Bârsan nu mai are unde să se întoarcă. De atunci și până azi, la CEDO locul său a rămas ocupat de omul sistemului.

E totuși bine că s-a făcut dreptate, chiar dacă atât de târziu. Dar s-a făcut? Eu cred că nu. Pentru că nu va fi dreptate până când toți cei vinovați nu vor fi îndepărtați din sistem și sancționați. Nu doar administrativ, ci și penal. Pentru că aici s-au săvârșit grave ilegalități. Cum răspunde, din poziția de cel mai important ambasador al statului nostru, domnul George Maior? Cum răspunde, din poziția de profesor de etică și general cu o mie de stele, domnul Florian Coldea? Cum răspund subordonații lor, care știau cu certitudine că încalcă legile statului? Cum răspund cei care au condus Consiliul Superior al Magistraturii și au consimțit tacit la această mizerie? Cum răspund cei care au semnat mandatele de siguranță națională? Cum răspund procurorii și judecătorii supuși protocoalelor, care i-au târât pe acești iluștri magistrați atât de mulți ani prin tribunale, până când s-a ajuns la Înalta Curte? Și, în fine, cum răspund oamenii politici, care au pus la cale mizeria și care au procedat așa cum au procedat pentru a bloca orice anchetă parlamentară?

Sorin Rosca Stănescu

 

Articolul Serviciul Român de Informații încălcase într-un mod vădit toate regulile/Patru ani pierduți dramatic apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Anchete

Verdict la CSM: Maria-Virginia Bărăscu, Aurel Găitan și Livișor Dascălu, noii „supraveghetori” ai magistraturii

Publicat

pe

De

Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat competiția pentru posturile-cheie de la Direcția de inspecție pentru judecători. Trei magistrați au reușit să treacă de filtrul exigent al selecției, urmând să preia rolul de gardieni ai integrității în cadrul sistemului judiciar românesc.

Într-o mișcare strategică pentru arhitectura de control a justiției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat marți, 16 iunie 2026, numele celor trei judecători care vor completa rândurile Inspecției Judiciare. Potrivit publicației Lumea Justiției, procesul de selecție s-a finalizat prin validarea unor nume cu experiență, menite să asigure rigoarea necesară în evaluarea activității magistraților din toată țara.

Performanță sub lupă: Maria-Virginia Bărăscu domină clasamentul

Rezultatele finale reflectă o ierarhie clară, unde pregătirea teoretică și experiența practică au făcut diferența. Capul de afiș al acestei selecții este judecătoarea Maria-Virginia Bărăscu, care a obținut un punctaj aproape de perfecțiune, demonstrând o stăpânire deosebită a mecanismelor judiciare.

Conform datelor oficiale prezentate de sursa citată, notele obținute de cei trei viitori inspectori judiciari sunt următoarele:

  • Maria-Virginia Bărăscu – nota 9,60
  • Aurel Găitan – nota 8,466
  • Livișor Dascălu – nota 8,133

Aceste punctaje le asigură locurile în cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, o structură vitală pentru menținerea disciplinei și eticii profesionale în rândul magistraților.

O misiune de integritate: Provocările de la Direcția de inspecție

Noul „triumvirat” de la Inspecția Judiciară preia mandatul într-un moment în care responsabilitatea acestei instituții este mai mare ca niciodată. Cei trei magistrați vor avea sarcina ingrată, dar esențială, de a verifica sesizările privind abaterile disciplinare și de a asigura că standardele de conduită sunt respectate fără excepție la toate nivelurile instanțelor.

Validarea acestor numiri vine să consolideze capacitatea de control a CSM, într-un efort de a transparentiza și eficientiza actul de justiție. Notele obținute, în special recordul de 9,60 al Mariei-Virginia Bărăscu, sunt privite de observatorii sistemului ca o garanție a profesionalismului pe care noua structură a Direcției de inspecție îl va afișa în perioada următoare.

Rămâne de văzut cum vor gestiona noii inspectori primele dosare sensibile, însă decizia CSM din 16 iunie pare să fi „bătut în cuie” o echipă de elită pentru unul dintre cele mai sensibile compartimente ale sistemului judiciar. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Nereguli majore în curtea ministerului condus de Diana Buzoianu: Peste 9 miliarde de lei s-au evaporat din bugetul AFM

Publicat

pe

De

Un control de amploare al Curții de Conturi la Ministerul Mediului scoate la iveală un dezastru financiar de proporții. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie cum Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a pierdut sume colosale din cauza managementului defectuos și a unei pasivități administrative suspecte.

Metoda falimentului a devalizat Fondul pentru Mediu: Peste 90% din datorii sunt imposibil de recuperat

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Administrația Fondului pentru Mediu are de recuperat o sumă amețitoare, de peste 10 miliarde de lei, de la diverși contribuabili debitori. Realitatea din teren este însă una sumbră: doar 8,41% din acești bani mai pot fi recuperați de la firme active.

Sursa citată arată că „metoda falimentul” a devenit calea principală prin care miliarde de lei au dispărut din bugetul statului. Aproape 70% dintre debitori au fost deja radiați sau se află în procedură de faliment, ceea ce înseamnă că probabilitatea ca statul să mai vadă acești bani este nulă. Mai grav este că, în cazul a 15% din creanțe, AFM nici măcar nu a putut furniza informații despre starea contribuabililor, demonstrând un haos birocratic total sub autoritatea ministerului condus de Diana Buzoianu.

Eșecuri în gestionarea programelor Rabla și fotovoltaice: Prejudicii de sute de mii de lei descoperite de auditori

Inspectorii Curții de Conturi nu s-au limitat la creanțele neîncasate, ci au verificat și modul în care AFM a gestionat programele naționale de mediu. Rezultatele sunt la fel de descurajante: au fost identificate prejudicii de cel puțin 504.500 lei cauzate de nerespectarea regulilor elementare de eligibilitate.

Conform articolului din Cotidianul Național, banii publici au fost acordați pentru panouri fotovoltaice unor beneficiari care nu îndeplineau criteriile din ghidul de finanțare. De asemenea, în cadrul programului „Rabla”, s-a constatat că sume importante, de ordinul sutelor de mii de lei, nici măcar nu au fost evidențiate în contabilitate, deși ar fi trebuit să constituie creanțe clare ale instituției.

Inerție administrativă cu efecte devastatoare: AFM a ratat recuperarea unor creanțe de zeci de milioane de lei

Raportul auditorilor evidențiază o lipsă de reacție cronică din partea oficialilor AFM. Într-un caz flagrant, o creanță de peste 11,5 milioane de lei a fost lăsată să se „evapore” fără ca instituția să întreprindă vreun demers legal de urmărire a veniturilor înainte ca firma debitoare să fie radiată în 2023.

Curtea de Conturi a subliniat că AFM avea obligația legală de a demara procedura de angajare a răspunderii solidare și de a recupera pagubele de la salariații vinovați de neglijență. Din păcate, acest model de pasivitate s-a repetat și în cazul unor certificate verzi neachiziționate, unde bugetul a fost prejudiciat cu alte 23,8 milioane de lei. Deși creanța era certă și exigibilă, autoritățile au așteptat până când firma a fost radiată, făcând orice recuperare ulterioară imposibilă.

Citeste in continuare

Anchete

Criza serviciilor publice sub spectrul austerității: Companiile de utilități solicită Guvernului Bolojan indexarea salariilor și deblocarea angajărilor

Publicat

pe

De

Serviciile esențiale din România, de la transport public la termoficare și apă-canal, se află într-un punct critic din cauza politicilor de reducere a cheltuielilor. Potrivit unei analize publicate de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, numeroase companii de utilități avertizează Executivul că actuala stare de blocaj pune în pericol siguranța cetățenilor și administrarea investițiilor europene.

Memorandumurile disperării pe masa executivului: 36 de societăți cer acoperirea parțială a inflației

Ministerul Dezvoltării a înaintat recent Guvernului un dosar voluminos, de peste 350 de pagini, care cuprinde solicitările disperate a 36 de operatori de servicii publice din întreaga țară. Conform dezvăluirilor făcute de Cotidianul Național, aceste companii solicită o indexare modestă a salariilor, de aproximativ 6-6,5%, cifră care ar acoperi doar jumătate din rata inflației prognozate.

Situația este descrisă ca fiind una „de subzistență”, în condițiile în care inflația reală a depășit deja pragul de 10%. Deși multe dintre aceste societăți înregistrează profit și nu au datorii, ele sunt împiedicate de reglementările actuale să ajusteze veniturile angajaților, ceea ce duce la o prăbușire a nivelului de trai pentru mii de salariați din sectorul public local.

Epuizare la volan și investiții blocate: Lipsa personalului pune în pericol siguranța călătorilor

Unul dintre cele mai grave semnale de alarmă trase în articolul semnat de Claudia Marcu vizează siguranța publică. La Suceava și Arad, deficitul de șoferi pentru transportul în comun a forțat personalul rămas să lucreze peste limitele legale de reziliență fizică. La S.C. Transport Public Local S.A. Suceava, de exemplu, autobuzele electrice noi riscă să rămână în garaje deoarece 65 de posturi de șoferi sunt blocate, forțând reducerea numărului de trasee.

Sursa citată subliniază că această „austeritate a lui Bolojan” transformă angajații în victime ale suprasolicitării. În cazul șoferilor, oboseala acumulată și stresul ridicat reprezintă un risc mortal de accidentări în trafic, o situație semnalată explicit de Compania de Transport Public Arad. Mai mult, investițiile de miliarde de euro realizate în infrastructură rămân fără administratori calificați, riscând să se degradeze prematur.

Fenomenul generalizării salariului minim: Inginerii și economiștii au ajuns să câștige cât personalul necalificat

O altă consecință dramatică a înghețării veniturilor în serviciile publice este pierderea specialiștilor. Cotidianul Național relevă faptul că, odată cu creșterea succesivă a salariului minim pe economie, diferențele dintre personalul cu studii superioare și cel necalificat au dispărut aproape complet.

La operatorul de apă ACET Suceava, aproape jumătate din personal a ajuns să fie încadrat pe salariul minim. Articolul exemplifică această devalorizare a muncii calificate prin situația inginerilor sau economiștilor care au ajuns la salarii nete de aproximativ 2.749 lei. Această uniformizare forțată descurajează performanța și provoacă un exod al personalului calificat către sectorul privat, lăsând sistemele vitale de termoficare și apă-canal fără experții necesari pentru intervenții și reparații urgente.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 minute ago

Clinica „AS de Bani Publici” din Ploiești: când rețeta medicală devine rețetă de decontare

Descinderi cu stetoscopul la buzunar: medicină sau contabilitate creativă? Descinderile de miercuri, 17 iunie, la Clinica AS Medical din Ploiești...

Exclusiv51 de minute ago

Poliția Locală Ploiești: campioană la amenzi, repetentă la bun-simț

Când „veghetorii legii” calcă pe trecerea de pietoni. La propriu. Cu mașina de serviciu. În momentul în care Poliția Locală...

Exclusiv5 ore ago

Breaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul

Abia azi, 17.06.2026, ora 10:15, s-a produs evenimentul cosmic pe care nici telescopul Hubble nu-l mai astepta: o masina a...

Exclusiv11 ore ago

IPJ Prahova, fabrica de „deranjați”: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul care nu pupă papucul șefului. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IX)

Arde satul, se arde și „nebunul”. Șeful, liniștit: dă cu pixul, nu cu radarul – De la săteanul „deranjant” (aici)...

Exclusiv11 ore ago

PENITENCIARUL MĂRGINENI – FERICIRE CU 50% ÎN PLUS, EVADĂRI DIN INTERIOR ȘI PLIMBĂRI CU PARCUL AUTO DE LUX

Când banii publici se închid în curte, dar gardul rămâne deschis Stat închis, privilegii deschise: 50% în plus la „merite...

Exclusiv11 ore ago

8,6 minute pe an: Medicina muncii în M.A.I., bătaie de joc cu parafa la vedere

10 medici pentru 124.000 de oameni: sistem sanitar la mișto Sinistru nu mai e o figură de stil, e organizare...

Exclusiv11 ore ago

REPUBLICA RÂȘNOV – STATUL FANTOMĂ CU PREMIER LA TELECOMANDĂ

Cum a ajuns Adrian Veștea „prim-ministrul de apartament” al rețelelor cu epoleți, drone de carton și firme-cloacă Premier de ocazie...

Exclusiv11 ore ago

Poliția după ora 16:00: Închidem ghișeul, deschidem sezonul la spart geamuri

„Strategia de eficientizare”: scoatem paznicii, intră vandalii După ora 16:00, România intră în alt fus orar: cel în care subunitățile...

Exclusivo zi ago

Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)

Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...

Exclusivo zi ago

Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei

CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...

Exclusivo zi ago

Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris

IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...

Exclusiv2 zile ago

TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”

Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...

Exclusiv2 zile ago

De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro

700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...

Exclusiv3 zile ago

JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE

CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...

Exclusiv3 zile ago

VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI

CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv