Anchete
EXPLOZIV/Zegrean, fostul presedinte al CCR, care a invatat drept la grajdurile CAP, iese mereu la ordin pentru a justifica pozitiile Noii Securitati
Nu mai este nicio noutate pentru nimeni că România are instituții fantomă cu birouri umplute de funcționari inculți, lași respectiv leneși („cre(ș)tini”). Ministerul Afacerilor Interne este una dintre aceste instituții unde „polițiști de două parale” fac propria Lege fără ca alte instituții să sesizeze ilegalitățile (Parchet, ANI… doar Instanțele și asta foarte rar).
Având propriile legi interne (ordine de ministru de resort, instrucțiuni de ministru de resort, „dispoziții legale” ale șefilor), nu este de mirare că infractori precum Constantin Aurelia Iulian (polițistul „dat în vileag” de amante la 2 ani de la condamnare de CAB-Secția Penală), Stan Eugen (polițistul cerecetat în stare de arest pentru hărțuire și pedofilie) și, din păcate, exemplele nu se opresc aici, ajung să „facă ordine și siguranță publică” în România… ba, dacă ști cui și cât să dai șpagă ajungi chiar și șef în structurile M.A.I. doar „păcatele îți sunt iertate de «Tatăl Nostru»” (ministra Carmen Dan știe cel mai bine cum e să ierți creștinește și să pedepsești dumnezeiește, doar în cazul pedofilului l-a „mazilit” pe Despescu Bogdan și îl protejează pe Voicu Marius).
Dar, ca să ajungi să faci „legi interne” în M.A.I. trebuie să fi „polițist de biorou”, undeva în structurile suport (resurse umane, financiar contabil, juridic, administrativ logistic, IT, medical, psihologic) ale M.A.I.-ului și Poliției. Iar asta nu e tot: trebui să fi și un supus devotat șefului … că doar așa îți mai „pică” câte-o: primă, concediu, liber, spor ș.a.m.d. „pentru muncă deosebită de poliție”.
Așadar, munca de poliție nu este ce vedem noi în filme, la știri, pe stradă când intervine Poliția sau cum e prevăzut în Lege ci „o grămadă” unde fiecare face ce și cum îl taie capul doar că „e polițist”: psiholog-polițist, medic-polițist, finanțist-polițist, secretar-polițist, ospătar-polițist etc. incompatibilitatea și conflictul de interese sunt necunoscute în M.A.I. și, mai ales pentru Agenția Națională de Integritate care, legal sesizată prin sesizări temeinice, motivate, cu probe, „a dat din-colț-în-colț” neștiind ce să facă și cum să mușamalizeze incompatibilitățile polițisto-psihologilor respectiv polițisto – „consiglierilor” juridici din M.A.I. Și, pentru că legea nu îi permitea să „o dea la întors”, A.N.I. a „dat la o parte” informațiile nepublice pe care le-a primit odată cu sesizarea ca să mușamalizeze incompatibilitățile falșilor polițiști (atașat înregistrarea telefonică dintre subsemnatul și șeful „inspectoarei de integritate doar pe baza informațiilor publice – Vânturuș”, Moise Florin).
De ce nu a continuat demersurile ANI (prin Vânturuș și Moise), să solicite documente de la M.A.I., așa cum zicea Moise? Simplu! Fiindcă „viesparul”, „cocina mâncătoare de bani publici”, M.A.I., este o instituție care funcționează ilegal: cu angajați numiți în funcții „ipotetice”… inexistente, neprevăzute în lege ci doar în mințile lor inculte și ale guvernanților care sunt mai inculți ca ei. Pentru că oricine ar „intra” să facă curățenie în această cocină instituțională denumită M.A.I., s-ar lua cu mâinile de cap la ce ilegalități și infracțiuni monstruoase pornesc dina ceste birouri și se fac în această instituție. Degeaba credeți că guvernanții „F.S.N.” au emis hotărâri de guvern (S/969/2016) secrete de serviciu prin care au înființat organe de administrare și control în fiecare instituție de ordine siguranță publică? Aceste „structuri” au fost înființate tocmai pentru a se mușamaliza furtul banului public de către „jmecherii cu epoleți”… de la Bugetul de Stat… știți dvs., acolo unde „doar fraierii” cotizează iar „jmecherii se înfruptă”.
Poate așa vedem cu toții de ce tot cresc impozitele și „se dublează” salariile („dribling a la Ogluța Vasilescu”): pentru ca ne(in)competenți din instituțiile statului (precum M.A.I.) să „frece” două-trei hârtii/zi și să încaseze venituri lunare cuprinse între 4-12.000lei/lună (agenți, ofițeri și șefi din structurile suport).
Iar când îi mai auziți pe „politicieni” că vorbesc de „statul paralel” să știți că aceasta este imaginea actualei Românii: instituții precum Aparatul central al M.A.I. se șterg la dos cu Legea fiindcă „au propriile organe” iar cerberii de la poarta M.A.I.-ului nu îi lasă nici pe procurori măcar să intre în această „cocină instituțională” și „mulțimea de fraieri”: cei din mediul privat, subordonații M.A.I. „din stradă” și „din frontieră” încadrați în funcții ipotetice, inexistente, ale căror acte procedurale/înscrisuri efectuate „în calitate de polițist” sunt lovite de nulitate absolută (nici până în ziua de azi funcțiile polițiștilor nu au fost înființate prin Lege conform art.22 alin.(5) din Legea nr.360/2002 și, practic, Poliția nu a fost demilitarizată – ne uităm în legile de salarizare și vedem că funcțiile de la Armată sunt identice cu cele ale polițiștilor: „copy-paste de la M.A.N”).
În concluzie, trebuie desființate: Aparatul central al M.A.I. fiindcă e o instituție căpușă pentru statul Român care doar creează probleme și batjocorește profesiile din România (polițist, consilier juridic, psiholog, militar, auditor etc.), „la pachet” cu Agenția Națională de Integritate fiindcă „inspectorii” ei nu fac altceva decât să stabilească incompatibilități doar „din informații publice” (din ziare, emisiuni de can-can, știrile de la ora 1700) și, eventual, când îi mai asmute vreun politician „bengos” împotriva altui politician „mai fraier” pe care „să-l facă”, găsesc și ei ceva activitate… Păi se merită să plătim 8.000-10.000lei/lună salariu unui astfel de „inspector de integritate” sau „polițist de birou” – „căpușă cu epoleți”? Eu zic că nu!
N.R – Vom reveni cu o inregistrare audio de senzatie!
(Alexandru Firicel – șef Departament Investigații al Ziarului Incisiv de Prahova)
Pangere prealabila_consilieri juridici
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 5 zileANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar
-
Exclusivacum 5 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 5 zileComisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)



