Connect with us

Anchete

EXCLUSIV/Trebuie umblat la arhivele ultimilor 28 de ani, pentru a şti exact cine a vândut această ţară! – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Documentele există, pentru că rapoarte s-au făcut și nu s-au distrus (sperăm!).

SRI nu este ceva supranatural, dincolo de legile firii! Este, simplu, o instituţie a statului român, care trebuie să respecte legile acestei ţări. Trebuie să se ştie exact câţi angajaţi are, câţi colaboratori externi, pentru ce sunt plătiţi aceşti colaboratori; câte firme are SRI şi care sunt contractele pe care le derulează. Sunt lucruri minimale care nu afectează mult clamata siguranţă naţională.

Aperi siguranţa naţională când eşti cinstit cu cei care îţi plătesc solda!

Pentru că este greu de redat întreg păienjenişul – care ar cere, aşa cum am spus, tomuri întregi –, vă facem o trecere în revistă selectivă, cu câteva date pe care, subiectiv, le considerăm relevante.

Ştiaţi că, în performantul şi „occidentalul” SRI, fosta mână dreaptă a generalului Iulian Vlad din Securitate, pupilul său, a fost trecut în rezervă de-abia în anul 2009? Că de-abia din 2005, la 16 ani de la Revoluţie, s-a trecut la pensionarea masivă, trecerea în rezervă, a fostelor cadre superioare din structura centrală a SRI provenite din Securitate? Că rudele lor umplu şi azi, până la refuz, „occidentalul” SRI?

Din primul lot de treceri în rezervă, la sfârşitul lui martie 2005, a făcut parte controversatul Ion Popescu, zis Gioni, adjunctul şefului SRI de atunci, Radu Timofte (decedat între timp). Fost şef cu import-exportul în CENTROCOOP pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, Gioni Popescu a fost preluat, după 1990, în SRI. A fost considerat un personaj controversat, el făcând obiectul mai multor scandaluri de presă legate de contractele de achiziţii ale SRI (răspundea de logistică).

În decembrie 2005, a fost decapitată cea mai nocivă filială a SRI, cea din Prahova. Au fost arestaţi preventiv coloneii Corneliu Păltânea, şeful filialei Prahova şi adjunctul său, Daniel Bucur. Lotul lor s-a lărgit cu alţi ofiţeri SRI. Ei au fost acuzaţi de fapte de corupţie şi, ulterior, condamnaţi definitiv. Până la condamnarea definitivă, Păltânea a fost directorul Centrului de Afaceri Româno-Rus  (inaugurat de Ion Iliescu şi Vladimir Putin la Moscova, în 2004), iar în cadrul protocolului de colaborare, partea română se obliga să furnizeze baze de date părţii ruse, în condiţiile în care România era deja în NATO şi aveam şi baze americane pe teritoriul ţării.

În 2006, a fost îndepărtat şi influentul general Ovidiu Soare, membru în comitetul director al SRI. El a fost arestat alături de colonelul SRI Gheorghe Dumitrache (ex-şef sector la SRI Prahova), tot pentru fapte de corupţie, fapte care aveau legătură cu filiala coruptă a SRI din Prahova.

Tot în 2006, Traian Băsescu a trecut în rezervă alţi generali SRI şi anume pe: Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu. Toţi cei patru deţineau funcţii de conducere în centrala SRI. Motivul principal: faptul că înainte de 1989 au făcut parte din structurile Securităţii. Au urmat şi alte treceri în rezervă, dar fără rezonanţă în memoria publică.

Reformarea SRI a continuat şovăitor şi fals, de rezonanţă publică fiind doar trecerea în rezervă în 2008 a influenţilor generali Dumitru Zamfir şi Ionel Marin (tanchist!), din conducerea SRI.

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Inspectoratului de Contraspionaj, Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brăteanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Constantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.

SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu (doar câteva exemple, pentru că Reţeaua a fost mult mai mare): În timpul când Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vântu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI. Vântu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii.

– Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă a devenit preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor.

– Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate a devenit angajat al trustului Gelsor.

– Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vasile Doroş, fost colonel de securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş.

– Dan Gheorghe, fost ofiţer de securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne), a revenit în SRI în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.

– Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Florian Ioan, fost ofiţer de securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.

– Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.

– Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu.

– Cornel Rudăreanu, fost colonel de securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vântu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu. Şi a devenit şef de complex balnear şi de odihnă cu circuit închis.

– Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării CDR-iste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.

– Răzvan Temeşan, fost ofiţer de securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut până în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu.

– căpitan Stoica Liviu, ofiţer de contraspionajj la SRI Prahova.

– Victor Velişcu, fost ofiţer de securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vântu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cât a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne. Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj, unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor), şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991, a trecut în rezervă. În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vântu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.

Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat Victor Velişcu, asociatul lui Vântu.

Asistăm la o adevărată mistică a serviciilor: într-o Românie în care instituţiile nu merg şi s-au încercat fel de fel de reforme, de la primării la consilii judeţene, regionalizare, reforme ale sistemelor sociale, numai Serviciile sunt imuabile şi performante. Evident, nu acesta este adevărul faptic, pentru că nu avem acces la el – ţine de siguranţa naţională! –, acesta este adevărul mistic.

Acesta nu este intelligence modern, ci este tot fosta Securitate: un uriaş aparat de strîns maculatură destinată să controleze destine, la o adică. Şi adevărul e că nu putem şti cît de mult mai seamănă sau nu SRI şi SIE cu fosta Securitate, pentru că tot ce e acolo ţine de securitatea naţională.

SRI şi SIE au fost singurele instituţii pentru care atât Băsescu, cât și Iohannis au avut cuvinte de laudă de la început pînă la sfârşit. Toate celelalte au avut lipsuri: justiţia a fost murdară (cu excepţia decrepitei foste preşedintă de ÎCC, Livia Stanciu) şi a DNA (doamna doctor Koveşi!), care face treabă bună, dar cînd se apropie de familiile prezidențiale ori acoliți ale acestora, se dovedeşte controlată de forțe obscure și interese ostile comandate din exterior, învățământul și educaţia produc în mod inoportun prea mulţi filozofi, sistemul sanitar ne îmbolnăveşte etc. etc.

Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule! Cam acesta a fost 10 ani discursul lui Traian Băsescu, preluat de doi ani şi ceva, ca un patefon zgâriat, de Iohannis. Sunt mărturii că, pe măsură ce anturajul de la Cotroceni s-a degradat, serviciile au jucat un rol tot mai mare în formarea viziunii despre lume a şefului statului. Cumva, cumva, și Băsescu, și Iohannis au ajuns la concluzia că doar în servicii se poate avea încredere.

Au demonstrat-o din plin Maior şi Coldea! (Cutov Ina).

 

Anchete

Procurorul Ioan Bene, readus în funcție de termenul legal: Suspendarea incetează de drept, dar dosarul disciplinar continuă

Publicat

pe

De

Procurorul Ioan Bene, fost șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, se pregătește să revină în activitate, o decizie ce ridică semne de întrebare în mediul juridic. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat miercuri, 12 noiembrie, încetarea de drept a suspendării sale din funcție, începând cu sâmbătă, 15 noiembrie. Acest lucru se întâmplă chiar dacă dosarul disciplinar ce-l vizează pentru nu mai puțin de șapte abateri grave este încă în derulare.

Un dosar disciplinar cu sapte acuzații grave

Situația a intrat în atenția publicului pe 15 mai 2025, când Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM a dispus suspendarea din funcție a lui Ioan Bene. Măsura fusese luată în urma unui dosar deschis de Inspecția Judiciară, care viza, conform publicației Lumea Justiției, nu mai puțin de șapte abateri disciplinare presupuse. Aceste acuzații au atras o atenție considerabilă asupra activității procurorului și au justificat la acel moment suspendarea sa preventivă.

Legea intervine: Suspendarea incetează de drept

Însă, conform prevederilor legale, durata unei suspendări din funcție nu poate depăși un anumit interval. Astfel, Art. 52 alin. 7 din Legea nr. 303/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stipulează clar: „Durata suspendării din funcție dispuse în condițiile prezentului articol nu poate depăși 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Această prevedere legală este motivul pentru care, pe 12 noiembrie, procurorii CSM au constatat că, sâmbătă, 15 noiembrie, suspendarea lui Ioan Bene încetează automat. Chiar și cu cele șapte abateri disciplinare încă în sarcina sa și cu procedura disciplinară neterminată, mecanismul legal nu permite menținerea suspendării dincolo de pragul de jumătate de an. Altfel spus, chiar și dacă ar fi dorit, membrii CSM nu ar fi putut prelungi această suspendare.

Implicații și semne de intrebare: Revenirea în activitate sub incidența investigației

Această situație procedurală ridică multiple semne de întrebare cu privire la eficiența și celeritatea mecanismelor disciplinare din sistemul judiciar. Permisiunea unui magistrat acuzat de abateri grave să revină în activitate înainte de finalizarea investigației poate afecta percepția publică asupra integrității sistemului. Decizia CSM subliniază respectarea strictă a literei legii, însă pune în balanță celeritatea procedurii disciplinare cu drepturile fundamentale ale magistraților, într-un echilibru ce generează discuții aprinse în mediul juridic și atrage atenția asupra necesității unei armonizări mai eficiente între prevederile legale și așteptările de rigoare etică și profesională. Rămâne de văzut care va fi finalul dosarului disciplinar și cum va influența acesta cariera procurorului Ioan Bene. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Justiția pierde un apărător al legalității: Judecătorul Marius Galan, cel care a demontat un abuz guvernamental, se pensionează

Publicat

pe

De

Un semnal de alarmă pentru sistemul judiciar: Valul de retrageri alături de un magistrat emblematic

Sistemul judiciar românesc este pe cale să piardă o figură emblematică, o veste care, potrivit publicației „Lumea Justiției”, generează deja ecouri profunde. Judecătorul Marius-Ionel Galan, vicepreședinte al Curții de Apel Suceava, recunoscut pentru o decizie ce a anulat o hotărâre guvernamentală de prelungire a stării de alertă, a solicitat pensionarea. Plecarea sa nu este, însă, un caz izolat, ci se înscrie într-un trend îngrijorător de retrageri din magistratură, ridicând semne de întrebare serioase privind stabilitatea și atractivitatea profesiei.

Marius Galan: Sentința care a incomodat Executivul

Numele judecătorului Marius-Ionel Galan a căpătat o rezonanță specială în opinia publică în anul 2021. La acel moment, magistratul de la Curtea de Apel Suceava a pronunțat o hotărâre de primă instanță care a anulat una dintre deciziile de Guvern privind prelungirea stării de alertă (sursa: Lumea Justiției). Această acțiune, descrisă de observatori ca „demontarea unui abuz” al executivului, a reprezentat o reafirmare a principiului legalității și a independenței judecătorului în fața puterii politice. Plecarea sa din sistem, într-un moment în care integritatea și curajul magistraților sunt esențiale, este percepută ca o pierdere semnificativă pentru justiția română.

Un val de retrageri: Nu doar Galan spune adio robei

Fenomenul retragerilor din magistratură pare să capete proporții îngrijorătoare. Cererea de pensionare a judecătorului Marius Galan nu este un caz singular, ci se înscrie într-un context mai amplu. Publicația „Lumea Justiției” (sursa citată) dezvăluie că, alături de vicepreședintele Curții de Apel Suceava, încă cinci judecători de prestigiu își doresc să părăsească sistemul judiciar. Această listă include nume sonore din diferite curți de apel și tribunale, sugerând o stare de nemulțumire sau o presiune crescută în rândul corpului magistraților:

  • Judecătoarea Lucica Dobrin, președinta Secției I civile de la Curtea de Apel Timișoara;
  • Judecătoarea Diana-Mușata Georgescu de la Curtea de Apel Ploiești;
  • Judecătoarea Cornelia-Ana Dima de la Curtea de Apel Târgu Mureș;
  • Judecătoarea Raluca-Elena Galea de la Curtea de Apel București;
  • Judecătoarea Mariana-Raluca Ivanica de la Tribunalul Ialomița.

CSM, pe ordinea de zi: Viitorul magistraturii românești

Toate cele șase solicitări de pensionare vor fi analizate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședința programată pentru joi, 13 noiembrie 2025. Acest val de plecări din justiție, incluzând judecători cu experiență considerabilă și integritate recunoscută, ridică semne de întrebare serioase cu privire la climatul din sistemul judiciar și la capacitatea acestuia de a reține profesioniști de calibru. Implicațiile pe termen lung ale acestor retrageri asupra funcționării justiției și a încrederii publice sunt de natură să preocupe profund societatea românească. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Înalta Curte confirmă sancțiunea: Procurorul Sorin Lia, salariul tăiat pentru atingere adusă prestigiului justiției

Publicat

pe

De

Într-o decizie ce subliniază rigoarea etică a sistemului judiciar, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut hotărârea prin care procurorul Sorin Lia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia a fost sancționat cu tăierea salariului cu 10% timp de trei luni. Verdictul vine în urma unor „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu” (art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor), o informație dezvăluită de publicația Lumea Justiției.

Verdict fără echivoc: ICCJ respinge recursul procurorului Lia

Decizia, pronunțată pe 25 iunie 2025 de Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost contestată de procurorul Sorin Lia, însă judecătorii ICCJ George-Bogdan Florescu, Liliana Visan, Mihai-Andrei Negoescu-Gandac, Carmen-Mihaela Voinescu și Ianina-Blandiana Gradinaru au respins recursul. Minuta ICCJ, pronunțată în dosarul nr. 1589/1/2025, este clară: „Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Lia Sorin Marian impotriva hotararii nr. 8P din 25 iunie 2025 pronuntate de Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori in materie disciplinara – in dosarul nr. 1/P/2023. Definitiva.”

Sancțiunea cu semnul intrebării: Tăierea salariului, condiționată de achitare penală

Totuși, soarta acestei tăieri salariale este strâns legată de un alt dosar, cel penal, în care procurorul Sorin Lia a fost trimis în judecată. Sancțiunea disciplinară va intra în vigoare doar dacă magistratul va primi achitare în acest dosar și se va putea întoarce în sistem. Conform articolului 200 alineatul 3 din actualul statut al judecătorilor și procurorilor (Legea 303/2022), suspendarea din funcție încetează chiar și la o achitare în primă instanță, însă drepturile salariale retroactiv se acordă abia după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal. Acest aspect adaugă o complexitate considerabilă situației, transformând sancțiunea disciplinară într-o măsură cu efect incert până la clarificarea situației penale. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv3 ore ago

SAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!

Când te gândești la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției Capitalei, imaginea este clară: elită, disciplină, profesionalism. Realitatea din...

Exclusiv3 ore ago

Războiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic

Sindicatul „Diamantul” acuză MAI și IGPR de tergiversare în procesul de declasificare Un nou episod al luptei pentru transparență în...

Exclusiv3 ore ago

Scandalul interceptărilor ilegale de la IPJ Botoșani: Tentativă de ‘mușamalizare sistematică’ la nivelul instituțiilor cheie

Un scandal de proporții zguduie din temelii Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Botoșani, aruncând o umbră serioasă asupra integrității unor...

Exclusiv15 ore ago

Scandal la rutiera Medgidia: Şeful „pârnăiaş” răzbună agentul umilit! Sindicatul Europol denunță o NOUĂ hărțuire!

Un nou episod șocant de abuz de putere zguduie Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța, dezvăluit de Sindicatul Europol. Cazul...

Exclusiv17 ore ago

Salarii de nababi pentru o instituție-fantomă: Antigrindina S.R.L. – Maldivele din bugetul românesc, ediția „zero activitate” și 20.000 de lei/lună pentru tăcere!

Fantoma cu salarii de aur bântuie bugetul României După ce fermierii prahoveni, adevărați detectivi în agricultura românească, au demascat sistemul...

Exclusiv19 ore ago

România, fabrica de absurdități: De la „igienă” economică la mita de un milion, justiția dansează!

Într-o țară în care serialul „Corupția fără sfârșit” bate toate recordurile de audiență și se reinventează cu fiecare zi, un...

Exclusiv19 ore ago

MAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!

România, țara în care absurdul fiscal se transformă constant în tragicomedia birocratică, ne servește un nou episod halucinant. După ce...

Exclusivo zi ago

Transparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv

O corespondență cu ecouri: Întrebări arzătoare despre Centrul Cultural al MAI, răspunsuri reci și opace O corespondență recentă dintre Sindicatul...

Exclusivo zi ago

Tragedie fără ecou: Tânăr arestat preventiv, găsit spânzurat în Centrul de Reținere al IPJ Galați

Un incident socant aruncă o umbră asupra condițiilor de detenție preventivă Un eveniment tragic a zguduit ieri Inspectoratul de Poliție...

Exclusivo zi ago

De la gem la bolizi: Cum vânează ANAF „bombardierii fiscali” după ce a iertat… bunica!

România, țara în care absurdul fiscal atinge cote paroxistice, continuă să ne uimească. După ce am râs amar de isteria...

Exclusiv2 zile ago

„Ținta rurală” cu buget tăiat: Comisia Europeană, acuzată că ii ignoră pe fermieri și pe europarlamentari!

În ciuda presiunilor intense venite din toate direcțiile, Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, persistă într-o viziune bugetară...

Exclusiv2 zile ago

SAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!

Când spui Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS), te gândești la eroism, disciplină și profesionalism de necontestat. Dar, după cum a...

Exclusiv2 zile ago

Scandalul spionajului ilegal: Sindicatul Diamantul acuză IGPR de mușamalizare și ‘gura care nu miroase’ la Botoșani!

Un nou scandal zguduie Poliția Română, unde acuzații grave de spionaj ilegal și mușamalizare la nivel înalt vin să completeze...

Exclusiv2 zile ago

Criză la vârful Poliției: De la Mureș la Teleorman, IGPR acuzată de lipsă de asumare și incompetență cronică

De la Mureș la Teleorman: Eșecuri în lanț și strategii de PR, Sindicatul EUROPOL aruncă mănușa conducerii IGPR O serie...

Exclusiv2 zile ago

România: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!

În timp ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, jonglează cu bugete tăiate și „ținte rurale” iluzorii, iar Serviciul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv