Anchete
EXCLUSIV/Trebuie umblat la arhivele ultimilor 28 de ani, pentru a şti exact cine a vândut această ţară! – Comisarul de Prahova
Documentele există, pentru că rapoarte s-au făcut și nu s-au distrus (sperăm!).
SRI nu este ceva supranatural, dincolo de legile firii! Este, simplu, o instituţie a statului român, care trebuie să respecte legile acestei ţări. Trebuie să se ştie exact câţi angajaţi are, câţi colaboratori externi, pentru ce sunt plătiţi aceşti colaboratori; câte firme are SRI şi care sunt contractele pe care le derulează. Sunt lucruri minimale care nu afectează mult clamata siguranţă naţională.
Aperi siguranţa naţională când eşti cinstit cu cei care îţi plătesc solda!
Pentru că este greu de redat întreg păienjenişul – care ar cere, aşa cum am spus, tomuri întregi –, vă facem o trecere în revistă selectivă, cu câteva date pe care, subiectiv, le considerăm relevante.
Ştiaţi că, în performantul şi „occidentalul” SRI, fosta mână dreaptă a generalului Iulian Vlad din Securitate, pupilul său, a fost trecut în rezervă de-abia în anul 2009? Că de-abia din 2005, la 16 ani de la Revoluţie, s-a trecut la pensionarea masivă, trecerea în rezervă, a fostelor cadre superioare din structura centrală a SRI provenite din Securitate? Că rudele lor umplu şi azi, până la refuz, „occidentalul” SRI?
Din primul lot de treceri în rezervă, la sfârşitul lui martie 2005, a făcut parte controversatul Ion Popescu, zis Gioni, adjunctul şefului SRI de atunci, Radu Timofte (decedat între timp). Fost şef cu import-exportul în CENTROCOOP pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, Gioni Popescu a fost preluat, după 1990, în SRI. A fost considerat un personaj controversat, el făcând obiectul mai multor scandaluri de presă legate de contractele de achiziţii ale SRI (răspundea de logistică).
În decembrie 2005, a fost decapitată cea mai nocivă filială a SRI, cea din Prahova. Au fost arestaţi preventiv coloneii Corneliu Păltânea, şeful filialei Prahova şi adjunctul său, Daniel Bucur. Lotul lor s-a lărgit cu alţi ofiţeri SRI. Ei au fost acuzaţi de fapte de corupţie şi, ulterior, condamnaţi definitiv. Până la condamnarea definitivă, Păltânea a fost directorul Centrului de Afaceri Româno-Rus (inaugurat de Ion Iliescu şi Vladimir Putin la Moscova, în 2004), iar în cadrul protocolului de colaborare, partea română se obliga să furnizeze baze de date părţii ruse, în condiţiile în care România era deja în NATO şi aveam şi baze americane pe teritoriul ţării.
În 2006, a fost îndepărtat şi influentul general Ovidiu Soare, membru în comitetul director al SRI. El a fost arestat alături de colonelul SRI Gheorghe Dumitrache (ex-şef sector la SRI Prahova), tot pentru fapte de corupţie, fapte care aveau legătură cu filiala coruptă a SRI din Prahova.
Tot în 2006, Traian Băsescu a trecut în rezervă alţi generali SRI şi anume pe: Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu. Toţi cei patru deţineau funcţii de conducere în centrala SRI. Motivul principal: faptul că înainte de 1989 au făcut parte din structurile Securităţii. Au urmat şi alte treceri în rezervă, dar fără rezonanţă în memoria publică.
Reformarea SRI a continuat şovăitor şi fals, de rezonanţă publică fiind doar trecerea în rezervă în 2008 a influenţilor generali Dumitru Zamfir şi Ionel Marin (tanchist!), din conducerea SRI.
După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Inspectoratului de Contraspionaj, Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brăteanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe, Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Constantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.
SRI-ul lui Sorin Ovidiu Vântu (doar câteva exemple, pentru că Reţeaua a fost mult mai mare): În timpul când Timofte conducea SRI, Sorin Ovidiu Vântu avea o influenţă extraordinară în acest serviciu. Nu se mulţumea doar să primească informaţii care rezultau din ascultările cu mandat care se făceau, dar influenţa chiar numiri de şefi la nivel judeţean, la nivel de secţii, în SRI. Vântu a reuşit să tragă marile tunuri sub umbrela creată de angajaţii consilieri şi colaboratorii foste cadre ale serviciilor de informaţii.
– Unul dintre aceştia a fost Ştefan Alexie, fost general de securitate, fost şef al Direcţiei de Contraspionaj şi secretar de Stat în Ministerul de Interne înainte de decembrie 1989. Din 1990 a fost consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu.
– Vasile Alexoaie, fostul şef al Securităţii din Roman înainte de 1989, cooptat în conducerea SRI din Iaşi după decembrie 1989, după trecerea în rezervă a devenit preşedintele Fondului Naţional de Investiţii din Iaşi şi director al filialei locale a firmei Gelsor.
– Vasile Buliga, fost ofiţer de securitate a devenit angajat al trustului Gelsor.
– Aurelian Deaconescu, fost ofiţer de securitate, fost şef al Serviciului Fraude din cadrul societăţii de asigurări Astra, a fost implicat în fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.
– Vasile Doroş, fost colonel de securitate, şef al SRI Bacău timp de 8 ani, a condus filiala Fondului Naţional de Investiţii din Bacău prin fiul său, Claudiu Doroş.
– Dan Gheorghe, fost ofiţer de securitate, comandant adjunct al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, şef al Brigăzii Antiteroriste a SRI după decembrie 1989, transferat apoi la UM 0215 (unitatea de informaţii şi contrainformaţii a Ministerului de Interne), a revenit în SRI în calitate de consilier al noului director Radu Timofte în 2000, iar la 1 noiembrie 2001 a demisionat.
– Nicolae Constantin Haţeganu, fost ofiţer de securitate şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări Astra, a participat şi el la fraudarea acesteia în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.
– Florian Ioan, fost ofiţer de securitate, reactivat în Serviciul de Protecţie şi Pază al Preşedinţiei în perioada lui Emil Constantinescu, ajuns la gradul de colonel, a trecut în rezervă în 1998 pe motive medicale şi s-a pus la dispoziţia lui Sorin Ovidiu Vântu.
– Vlad Mărgineanu, fost ofiţer de securitate, fost şef al secţiei SRI din Braşov, a devenit apoi fondator al Băncii Române de Scont, falimentată deliberat în 2002, după dispariţia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societăţii de asigurări Astra.
– Ogăşanu Dumitru, fost ofiţer de securitate cu gradul de colonel, a condus Centrul Operaţional SRI Ardeal. După trecerea în rezervă, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A participat la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.
– Gheorghe Raţiu, fost ofiţer de securitate (D.I.E., acoperit ca diplomat în M.A.E.) a fost cooptat în calitate de consilier şi partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu.
– Cornel Rudăreanu, fost colonel de securitate, fost şef de cabinet al lui Măgureanu, a devenit şi el consilier al lui Sorin Ovidiu Vântu. Rudăreanu s-a numărat printre primii camarazi ai lui Vântu, alături de Ion Văsâi, propuşi pentru reîncadrare de generalul SRI Gioni Popescu. Şi a devenit şef de complex balnear şi de odihnă cu circuit închis.
– Vlad Soare, fost ofiţer în Direcţia de Informaţii Externe din cadrul Departamentului Securităţii Statului, a fost preşedinte al Băncii Române de Comerţ Exterior în timpul guvernării CDR-iste, apoi preşedinte al grupului financiar Gelsor.
– Răzvan Temeşan, fost ofiţer de securitate acoperit în cadrul Băncii Române de Comerţ Exterior, a devenit preşedintele Bancorex din decembrie 1989, funcţie în care s-a menţinut până în 1996. Răzvan Temeşan a fost profund implicat în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu.
– căpitan Stoica Liviu, ofiţer de contraspionajj la SRI Prahova.
– Victor Velişcu, fost ofiţer de securitate în cadrul Inspectoratului de Securitate Dolj, a devenit în 2001 principalul consilier al şefului SRI, Radu Timofte, fost ofiţer de grăniceri. Victor Velişcu a fost numit în această funcţie la insistenţele lui Sorin Ovidiu Vântu, ca o recompensă a faptului că i-a acoperit afacerile ilegale în perioada cât a fost încadrat ca ofiţer la UM 0215 din cadrul Ministerului de Interne. Victor Velişcu a fost ofiţer de securitate la Craiova până în 1990, unde a făcut parte din Direcţia I (Informaţii Interne) a Direcţiei Securităţii Statului. Ulterior a fost trimis de Măgureanu la reorganizarea secţiei judeţene a SRI Cluj, unde a ocupat poziţia de locţiitor al şefului SRI Cluj un an de zile. Aici Velişcu s-a remarcat prin folosirea în interes personal a banilor din fondul CIS (din care se executa plata informatorilor), şi în urma unei anchete interne a SRI, la sfârşitul lui 1991, a trecut în rezervă. În 1994, Velişcu este recrutat de Sorin Ovidiu Vântu, care îl pune să amenajeze sediul Gelsor, iar în iulie 1995, devine acţionar la SOV Invest, firmă ce avea să administreze dezastrul FNI.
Conform declaraţiilor Mariei Vlas, în angrenajul jafului FNI un rol-cheie l-au avut foştii ofiţeri SRI, iar de recrutarea şi angajarea lor, într-o primă fază, s-a ocupat Victor Velişcu, asociatul lui Vântu.
Asistăm la o adevărată mistică a serviciilor: într-o Românie în care instituţiile nu merg şi s-au încercat fel de fel de reforme, de la primării la consilii judeţene, regionalizare, reforme ale sistemelor sociale, numai Serviciile sunt imuabile şi performante. Evident, nu acesta este adevărul faptic, pentru că nu avem acces la el – ţine de siguranţa naţională! –, acesta este adevărul mistic.
Acesta nu este intelligence modern, ci este tot fosta Securitate: un uriaş aparat de strîns maculatură destinată să controleze destine, la o adică. Şi adevărul e că nu putem şti cît de mult mai seamănă sau nu SRI şi SIE cu fosta Securitate, pentru că tot ce e acolo ţine de securitatea naţională.
SRI şi SIE au fost singurele instituţii pentru care atât Băsescu, cât și Iohannis au avut cuvinte de laudă de la început pînă la sfârşit. Toate celelalte au avut lipsuri: justiţia a fost murdară (cu excepţia decrepitei foste preşedintă de ÎCC, Livia Stanciu) şi a DNA (doamna doctor Koveşi!), care face treabă bună, dar cînd se apropie de familiile prezidențiale ori acoliți ale acestora, se dovedeşte controlată de forțe obscure și interese ostile comandate din exterior, învățământul și educaţia produc în mod inoportun prea mulţi filozofi, sistemul sanitar ne îmbolnăveşte etc. etc.
Dar serviciile secrete? Impecabile, domnule! Cam acesta a fost 10 ani discursul lui Traian Băsescu, preluat de doi ani şi ceva, ca un patefon zgâriat, de Iohannis. Sunt mărturii că, pe măsură ce anturajul de la Cotroceni s-a degradat, serviciile au jucat un rol tot mai mare în formarea viziunii despre lume a şefului statului. Cumva, cumva, și Băsescu, și Iohannis au ajuns la concluzia că doar în servicii se poate avea încredere.
Au demonstrat-o din plin Maior şi Coldea! (Cutov Ina).
Anchete
„Șapte pași pentru redarea independenței magistraților” – text satiric viral pe rețelele sociale
Un text cu tentă puternic satirică, semnat de Liviu Oltean, circulă intens pe Facebook, fiind prezentat drept o „rețetă” caricaturală pentru redarea independenței magistraților. Publicația Lumea Justiției a preluat fragmentul, subliniind caracterul ironic al propunerilor.
Autorul listează, în registru parodic, „șapte pași”:
- Tudor Chirilă, „unic judecător” la Înalta Curte
Numirea actorului Tudor Chirilă în funcția de președinte și unic judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prezentat ca „un soi de Roy Bean” – aluzie la justițiarul legendar din Vestul Sălbatic, sugerând o personalizare extremă și arbitrară a actului de justiție. - CSM, înlocuit cu Fanchi Sitizăns și Marian Ceaușescu
Înlocuirea Consiliului Superior al Magistraturii cu personaje cunoscute din zona protestelor de stradă și activismului de tip „civici de Facebook”, ironizând ideea că justiția ar putea fi „reformată” prin lideri informali ai străzii sau ai mediului online. - Curțile de apel – în sarcina „Marii Juriste” Diana Buzoianu
Transferarea competenței curților de apel către deputata USR Diana Buzoianu („Dg. Usere”), numită ironic „Marea Juristă”, criticând astfel percepția unor politicieni ca fiind „super-eroi” ai justiției, indiferent de experiența lor reală. - „Defund” Ministerul Public
Sloganul „Defund Ministerul Public because consumul recreativ heals” ironizează curentele progresiste de tip „defund the police” și ideea de relaxare masivă a politicilor penale sub pretextul consumului recreativ de droguri. - Beneficii absurde: apă minerală și lapte de nuci macadamia la robinet
Introducerea unei revendicări evident absurde („să curgă la robinet apă minerală și lapte de nuci macadamia”) amplifică tonul parodic și ridiculizează așteptările nerealiste sau populiste proiectate asupra reformei justiției. - Ecuații propagandistice: Savonea = Dragnea = Stalin
„Savonea=Dragnea. Dragnea=Savonea. Dragnea+Savonea=Stalin.” – o caricaturizare a discursului radical în care anumite figuri din justiție și politică sunt demonizate prin comparații forțate cu dictatori, pentru a crea panică morală. - Magistrați aleși „BY THE PEOPLE” dintre „ienicerii lui El-Gibiti”
Propunerea ca jumătate dintre magistrați să fie aleși direct „BY THE PEOPLE” din rândul „ienicerilor lui El-Gibiti” – o trimitere ironică la influencerii și liderii de opinie din online, prezentați ca o nouă „gardă pretoriană” cu pretenții de a decide asupra justiției.
Textul funcționează ca o satiră la adresa discursului radical și populist despre „independența justiției”, exagerând până la grotesc propuneri, sloganuri și personaje prezente în dezbaterea publică. (Irinel I.).
Anchete
Sabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
Un scandal de proporții zguduie temeliile Ministerului Apărării Naționale (MApN), după ce decizia ministrului Radu Miruță de a elimina vehiculul blindat Piranha 5 din programul strategic SAFE a scos la iveală acuzații grave de dezinformare. Sindicaliștii de la Uzina Mecanică București (UMB) rup tăcerea și denunță o strategie deliberată de prăbușire a producției interne în favoarea unor interese externe, totul sub paravanul unor cifre manipulate grosolan.
„Șmecheria” cifrelor: Cum s-au comparat „merele cu perele” pentru a justifica un blocaj
Inima acuzațiilor lansate de Nicolae Ștefan, liderul Sindicatului UMB, vizează modul în care ministrul Radu Miruță a prezentat costurile de producție în fața Parlamentului și a opiniei publice. Conform sindicaliștilor, ministrul a recurs la o „manipulare mizerabilă”, comparând prețul unei variante de bază a Piranha 5, din anul 2018, cu prețul unei variante ultra-tehnologizate, dotată cu sisteme anti-dronă și echipamente de ultimă generație, cerute expres chiar de către Armată pentru programul SAFE.
„Este ca și cum ai vrea să cumperi un Logan fără nicio dotare la prețul unuia full-options”, explică sindicaliștii. În timp ce varianta simplă a rămas la prețul istoric de 4,8 milioane de euro, dotările suplimentare de top au urcat costul la 9,8 milioane de euro. Miruță a folosit această diferență pentru a pretinde că prețurile au explodat artificial, invocând imposibilitatea asumării contractului, deși uzina respectase toate prețurile de referință stabilite anterior.
UMB în pragul colapsului: O uzină de elită, „executată” prin decizii politice
Efectele acestui blocaj sunt dramatice: fără comenzile din programul SAFE, Uzina Mecanică București riscă să își pună lacătul pe poartă. Ironia sorții face ca, în perioada în care conducea Ministerul Economiei, Radu Miruță să se declare „impresionat” de performanța UMB, promițând că Piranha 5 va fi prioritatea numărul unu. Odată instalat la Apărare, viziunea s-a schimbat radical, lăsându-i pe partenerii americani de la General Dynamics în stare de șoc în fața unui stat care pare să se saboteze singur.
Deși UMB a livrat constant vehicule echipate la standarde NATO, respectând angajamentul de a nu mări prețurile în ciuda inflației galopante, Ministerul a ales să ignore dialogul cu producătorul. „Au anunțat decizia fără să ne cheme la discuții, noaptea, ca hoții”, acuză reprezentanții muncitorilor, care văd în acest gest o condamnare la moarte a industriei locale de blindate.
Tancul românesc, lăsat la vatră pentru tancurile Abrams care „rup podurile”
Trădarea industriei naționale nu se oprește la Piranha 5. Sindicaliștii dezvăluie o situație absurdă legată de tancul românesc TR 85 M1. Deși UMB a investit masiv, inclusiv din fondurile sindicatului, pentru a moderniza acest tanc conform celor mai noi cerințe NATO și pentru a-l dota cu sisteme anti-dronă, MApN refuză omologarea acestuia.
Motivul invocat? Lipsa fondurilor. Cu toate acestea, ministerul preferă achiziția masivă de tancuri americane Abrams, unități de 70 de tone care, potrivit specialiștilor, sunt mult prea grele pentru infrastructura rutieră și podurile din România. În timp ce TR 85 M1 este adaptat perfect reliefului autohton și a fost prezentat cu succes la târgurile internaționale de profil, el rămâne „ostaticul” unor tergiversări birocratice suspecte.
Concluzii sub semnul întrebării: Cui folosește îngroparea UMB?
În acest peisaj dezinformarea pare să fi devenit instrument de lucru la nivelul MApN. Dacă miza este într-adevăr înzestrarea Armatei, rămâne inexplicabil de ce se refuză produse performante realizate în țară, cu forță de muncă românească și beneficii economice directe pentru stat.
Acuzațiile aduse lui Radu Miruță conturează imaginea unei administrări care întoarce spatele propriei industrii, preferând soluții externe costisitoare și, uneori, logisticește inadecvate, în timp ce elitele mecanicii bucureștene privesc neputincioase cum munca lor de decenii este aruncată la coșul de gunoi al istoriei prin cifre „aranjate” de la pupitrul ministerial.
Anchete
Admitere la Școala Națională de Grefieri: s-a căzut chiar și cu nota 10. Toate locurile ocupate, peste 250 de candidați respinși
Rezultatele concursului din 10 iunie 2026 arată o competiție dură și o ierarhie extrem de strânsă
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 10 iunie 2026, rezultatele concursului de admitere la Școala Națională de Grefieri (SNG). Toate cele 140 de posturi scoase la concurs au fost ocupate, însă un număr semnificativ – 255 de candidați – au fost respinși, în ciuda unor rezultate notabile la unele probe.
De la 9,59 la 1,58: plajă uriașă de medii, concurență la limită pentru ultimele locuri
Potrivit datelor oficiale, cele mai mari medii de admitere au fost 9,59 și 9,58, în timp ce la polul opus s-au înregistrat medii finale de 2,76 și 1,58. Ultimii candidați declarați admiși au intrat cu medii de 7,12 și 7,13, ceea ce arată că ștacheta pentru ocuparea locurilor a fost setată relativ sus, într-un context de competiție intensă.
Trei probe eliminatorii: un 10 nu garantează intrarea la SNG
Concursul de admitere a cuprins trei probe scrise:
- drept procesual penal;
- drept procesual civil;
- organizare judiciară.
Un detaliu semnificativ: 16 candidați au obținut nota 10 la proba de organizare judiciară. Cu toate acestea, unul dintre ei a fost declarat respins, pentru că a obținut sub nota 5 la proba de drept procesual civil – prag minim eliminatoriu.
Situația ilustrează rigoarea regulilor de concurs: performanța excepțională la o singură probă nu poate compensa o notă nepromovabilă la alta.
Mesajul cifrelor: un filtru sever pentru viitorii grefieri
Rezultatele admitereii la Școala Națională de Grefieri din 2026 confirmă caracterul exigent al procedurii:
- toate cele 140 de locuri au fost ocupate;
- peste 250 de candidați au fost eliminați;
- chiar și candidați cu note maxime la o probă pot rămâne în afara sistemului, dacă nu trec cu bine toate etapele.
Pentru viitoarele generații de candidați, mesajul este clar: pregătirea trebuie să fie echilibrată pe toate disciplinele, iar nota 10, luată izolat, nu mai este de mult o garanție de reușită. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 4 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum o ziDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum o ziȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum o ziSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



