Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional

Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege

Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.

Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.

„Control intern”: hârtie avem, bani nu

Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.

Rezumatul pe scurt, conform raportului:

• Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
• Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
• Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
• Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.

Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.

Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă

Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.

Rezultatul:

• suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
• terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
• proprietăți scutite sau impozitate greșit;
• risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.

Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.

Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele

În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Consecința?

• neîncasarea veniturilor la potențialul real;
• menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.

Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.

Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum

Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:

• Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
• Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
• Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.

Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.

Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.

Impozite pe clădiri calculate „la ghici”

Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:

• stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
• neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
• clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.

Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.

Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.

Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…

Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.

Practic:

• există o hotărâre a Consiliului Local,
• dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.

Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.

În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.

Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate

Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:

• inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
• lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
• necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.

Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.

Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.

„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală

În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.

Deficiențele constatate:

• lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
• neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
• documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.

Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.

Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.

2026_UATC-Draganesti

Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”

Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:

• Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
• controlul intern ca pe o colecție de formulare,
• arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
• veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.

Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.

„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).

Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează

Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.

Din primul raport rezultă că:

• Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
• Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
• Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
• Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
• Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.

Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.

Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar

Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.

Potrivit raportului:

• Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
• Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
• La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.

Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.

Cireașa de pe tort:

• O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
• Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.

Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.

În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație

Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.

Conform constatărilor oficiale:

1. Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
   • Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
   • Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
   • Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.

   Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).

2. Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
   • Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
   • Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.

   În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.

3. Salariu mai mare decât viceprimarul
   • Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
   • Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.

   Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.

4. Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
   • În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
   • Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.

   Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.

5. Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
   • Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
   • Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.

   Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.

6. Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
   • Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
   • Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.

   Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.

Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit

Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:

• Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
• Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
• Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
  • plăți salariale nejustificate,
  • plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
  • acceptarea de garanții emise de entități radiate,
  • denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.

În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.

Republica Ceptura: concluzie amar-comică

Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:

• Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
• Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
• Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
• Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
• Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.

Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:

1

2

3

• Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
• Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
• Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
• Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.

În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:

• bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
• legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
• iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.

Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).