Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”:
Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari cu epoleți

Județul unde legea e pentru fraieri, iar șmecherii au poliția la buton

În Prahova, statul de drept are două viteze.
Una pentru săteni, bătrâni, tineri fără „spate” și polițiști cu coloană: amendă, dosar, psiholog, umilință.
Alta pentru șefi, „doctori Dumnezeu”, copii de bani gata, protejați politici, agende dezbrăcate și cămătari de interior: protecție, mușamalizări, statistici scoase din burtă și dosare „în lucru” până la pensie.

De ani de zile, ziarul de investigații Incisiv de Prahova documentează cum IPJ Prahova a fost transformat, bucățică cu bucățică, nu în Inspectoratul de Poliție al Județului, ci într-un Inspectorat de Protecție al Jmecherului. Restul – „Siguranță și încredere” – e doar lozincă pentru pliante.

Când Poliția cere presei: „Dați-ne sursele, că așa vrem noi”

Povestea începe acolo unde, teoretic, ar trebui să se rupă filmul: la libertatea presei.

După un articol despre un accident rutier cu o autospecială a Poliției Prahova, IPJ se trezește cu o idee genială:
deschide dosar penal pentru „divulgare de informații secrete de serviciu” și trimite redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cere, relaxat, numele surselor jurnalistice.

Adică exact ce interzic:

• Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass‑media (EMFA);
• jurisprudența CEDO;
• ghidurile Consiliului Europei privind art. 10 CEDO.

Într-o scrisoare deschisă, organizații precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe, Centrul FILIA și altele explică, pe limba oricărui elev de clasa a VIII‑a:

• protecția surselor este drept fundamental;
• statele NU pot obliga presa să își predea sursele;
• nici jurnaliștii, nici colaboratorii lor nu sunt oficiu de declarații pentru poliție.

Bruxelles-ul spune: „Nu umblați la surse.”
IPJ Prahova aude: „Scrieți aici, cu nume și prenume, cine v-a spus, că vrem și noi să știm.”

Când instituția care trebuie să aplice legea calcă în picioare EMFA, CEDO și propriul Cod Penal, nu mai e derapaj. E abuz cu antet.

Scorțeni: arde satul, 112 deranjează sistemul

În comuna Scorțeni, România reală arată așa:

• arderi mari, fum înecăcios, risc pentru gospodării și sănătate;
• un sătean sună la 112 – exact cum îl învață statul în campanii.

La fața locului vin polițiștii de la Băicoi și cei ai Primăriei Scorțeni. Și ce fac, după cum povestește omul?

• îl certează că a sunat;
• îi spun că „asta nu e urgență”;
• îi sugerează să nu mai sune, chiar dacă arde;
• și îi dau amendă, ca lecție de „educație civică”.

Spiritul civic se taxează, nu se încurajează.

Body‑cam‑ul, instrument de transparență în țările normale, devine, după relatarea săteanului, întrerupător de conveniență:
off când se discută mizerii, on când trebuie cosmetizată scena pentru raport.

Plângerea săteanului ajunge la Biroul Control Intern (BCI) exact la o ofițeră cu:

• foști colegi printre cei reclamați;
• părinți ancorați în aceeași zonă;
• legături profesionale directe cu oamenii din teren.

La IPJ Prahova, asta nu se cheamă „conflict de interese”. Se cheamă „repartizare ca la carte”.

Mesajul pentru sat:
Nu mai sunați la 112, nu flăcările deranjează sistemul. Voi îl deranjați.

Antonescu, polițistul declarat „nebun” pentru că nu stă în genunchi

În același decor apare un alt „deranjant”: agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:

• un an vechime;
• tânăr, dezinvolt;
• nu se lasă călcat pe cap;
• nu are reflexul „să trăiți, șefu’, scuzați că exist”.

Destul cât să fie trecut la „caz special”.

În loc să fie întrebați de ce:

• se amendează cetățeanul care sună la 112;
• body‑cam‑urile se deschid și se închid „la buton”;

șefii găsesc soluția clasică:
Antonescu e trimis la psiholog.

Nu pentru ajutor, ci pentru ștampilă:

• nu pupă papucul? „instabil”;
• reacționează când vede abuz? „problemă de comportament”;
• are coloană vertebrală? „nepotrivit pentru sistem”.

Întrebarea elementară:

• dacă era cu adevărat „nebun”, cum a trecut de testele psihologice de admitere?
• cum a funcționat un an fără diagnostic?
• de ce apar „simptomele” exact după ce îndrăznește să nu mai stea în genunchi?

La IPJ Prahova, psihiatria nu se face cu teste, ci cu nervii șefului.

 Radar pe câmp, cruci în oraș

Un județ cu atâtea morți în trafic ar avea nevoie de Serviciu Rutier treaz, nu de filosofie de birou.

Realitatea:

• tineri aruncați din mașini și străpunși de garduri de fier;
• garduri și stâlpi băgați în carosabil, fără avize serioase;
• străzi îngustate artificial, cu risc de impact frontal.

Unde e radarul?

• nu în Băicoi, pe străzile unde s‑au produs tragedii;
• nu în punctele negre reale;

ci în câmp, în „localități” cu:

• 2 benzi pe sens;
• 0 case;
• o livadă;
• doar indicator de „localitate” pe hârtie.

Exact cum arată și capturile de pe grupurile de radare:
„Schela Băicoi”, „Paralela 45”, DN-ul cu două benzi pe sens, câmp cât vezi cu ochii – acolo pândește radarul, să prindă șoferi cu 70 la oră, în loc să stea unde sunt oameni, pietoni, garduri, copii.

Mai mult: șoferii își fac mișto, pe grupuri, de „forțele impresionante” scoase brusc la blocurile din Băicoi – inclusiv un BMW de la rutieră, apariție rară –, după atâtea articole despre lipsa de acțiune privind morții de pe șosele.
Se fac că muncesc: spectacol de poliție, nu siguranță rutieră.

Exemplu clasic:
un caz relatat în presă – echipaj cu radarul la Bucov pe DN, iar la câteva sute de metri, accident mortal.
Radarul lucra la „statistică”, moartea lucra la timp.

„Doctorul Dumnezeu” cu PH 01 TID și poliția în poziție de preș

Cea mai didactică lecție de slugărnicie instituțională se joacă la Postul de Poliție Păulești.

Decor:

• semn mare: ACCES INTERZIS;
• în curte intră, ca la mall, o decapotabilă albă Mercedes cu număr PH 01 TID.

Agentul Stănică Mihai face exact ce scrie în fișa postului:

• oprește șoferul;
• îl întreabă dacă are vreo reclamație – bun, atunci lași mașina AFARĂ;
• îi explică simplu: curtea Poliției nu e parcare privată.

Din mașină coboară un personaj:

• extrem de agitat;
• transpirat „cronic”;
• cu replici de genul: „n-am unde parca”, „s-a stricat mașina” (deși mașina merge);
• refuză să se legitimeze;
• refuză să mute mașina;
• amenință cu „tata” și cu „Preda”.

Agentul îl sancționează, corect, și cheamă un echipaj cu DrugTest – comportamentul o cere.

Se află cine e „supăratul”:
Toma Iustin Daniel, „mare doctor” – cu profil de Instagram „Endocrinology Doctor – PhD student – Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?” – și familie cu influențe în Ploiești și la IPJ.

Vine și „tăticul”:

• nu să‑l certe pe băiat, ci să‑l spele cu influență;
• promite că „vor vedea polițiștii cine e el”;
• aruncă, ca instrument de presiune, numele Preda – nu șeful de post, ci șeful IPJ Prahova, Preda Ginel.

Ce urmează?

• BCI sare în picioare, vine personal la Păulești;
• se ridică imaginile de pe camerele Primăriei;
• un om de la SOP vine special să ridice procesul‑verbal;
• pe grupul WhatsApp „SPR 3 Blejoi” apar mesaje nervoase, inclusiv unele șterse – clasicul „să nu rămână urme”.

Toate aceste structuri – BCI, SOP, Secția Blejoi – se mișcă mai repede pentru un proces-verbal dat unui răzgâiat cu TID decât s-au mișcat vreodată pentru:

• un viol;
• o crimă;
• un copil mort pe șosea.

Noaptea minții la Blejoi: statistici pe 5 ani doar pentru că a fost testat „cine nu trebuie”

După ce Incisiv de Prahova a expus cazul TID, IPJ intră în modul „damage control”.
Pe WhatsApp-ul Secției Blejoi ajunge o cerere halucinantă de la șefi:

• pentru 2020–2024:
  • media acțiunilor/raziilor pe droguri;
  • media polițiștilor OP participanți;
  • media persoanelor conduse la sediu pentru droguri, cu câți sub 18 ani;
• pentru 2025:
  • numărul total de acțiuni/razii droguri;
  • numărul total de polițiști participanți;
  • numărul exact de persoane conduse la sediu pentru droguri (și câți minori);
  • numărul de plângeri formulate împotriva polițiștilor și ce anume au vizat.

Nu pentru o strategie antidrog.
Nu pentru o analiză națională.
Ci pentru că UN singur „God cu TID” a fost testat la droguri.

Polițiștii întreabă, pe bună dreptate:

• cum să dai statistici pe 5–6 ani când mulți nu mai lucrează, unii s-au pensionat, alții nici nu erau în Poliție în 2020?
• care e legătura între faptul că tu respecți procedura azi și ce a făcut altcineva acum 4–5 ani?

Răspunsul e simplu:
Nu există nicio legătură.
Se caută doar pretexte pentru a întoarce povestea: din „doctorul tratat ca orice cetățean” în „doctorul persecutat de sistem”.

Pentru băiatul cu TID, IPJ cere medii pe 5 ani.
Pentru bătrânul jefuit la țară – „dosar în lucru”.

„Academia de Cămătărie” IPJ Prahova: semnătura ta, jaful lor

În paralel cu circul, o altă fabrică funcționează bine: caracatița creditelor și a cămătăriei interne, dezvăluită de Incisiv de Prahova (dosarul „WHITE TOWER”, dosarul penal nr. 4621/P/2023) și confirmată ulterior de Mediasud.

Schema, în rezumat:

• ani la rând, grupări din IPJ Prahova au folosit:
  • credite la CAR-ul inspectoratului;
  • falsuri de semnături;
  • „povești lacrimogene” pentru a stoarce bani de la colegi;
• prejudiciu:
  • în dosarul 4621/P/2023 – circa 1,7 milioane lei și peste 500 de acte materiale;
  • în alte combinații interne relatate – aproximativ 600.000 de euro, după discuțiile din interior.

Nume pomenite recurent:

• Matei Tatiana – „șefa promoției de credite”, pensionată, dispărută „prin Olanda”;
• Neacșu Silviu;
• Cremeneanu Costel;
• Hagiu Monica, secretara cu pix de aur.

Metode:

• cereri de împrumut „umflate” (6.000 deveneau 60.000 printr-un zero în plus);
• semnături falsificate (Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și mulți alții);
• împrumuturi pe numele unor polițiști care aflau de ele când veneau popririle pe salariu.

Victimele:

• zeci de polițiști cu popriri;
• familii distruse, divorțuri;
• rușine: „cum ai fost păcălit, dacă ești polițist?”

Autorii?

• protejați de ani de zile de:
  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – informat, conform surselor, despre situația de la CAR încă din 2016;
  • Marcel Bălan, adjunct IPJ – implicat în examene, numiri și „diurne morale”;
  • Codruța Șchiopu, fostă șefă SICE – dosare ținute la sertar până la pensia specială.

DGA s-a oprit când a dat de nume mari.
DGPI (fost SIPI), cu sediul în aceeași clădire, n-a văzut nimic.

Miruna de la Băicoi: când poliția devine studio foto și autospeciala – Uber sentimental

În tot acest tablou, agenta Miruna Ciubuciu nu e excepția, ci caricatura perfectă.

Conform informațiilor dezvăluite de Incisiv de Prahova:

• colegul Andrei Olaru de la Ordine Publică intră în biroul ei și o găsește dezbrăcată în fundul gol;
• explicația Mirunei: își tratează o boală de piele cu cremă, exact în birou, nu în baie.

În interior se vorbește însă de ședințe foto „naturiste”, „pentru uz personal” sau pentru vreun admirator la distanță.

Nu e singura performanță:

• la o petrecere de sfârșit de an, apare îmbrăcată în „școlăriță”: fustiță minusculă, codițe, look de film 18+;
• are, la un moment dat, permisul suspendat, dar se verifică acum dacă nu cumva a condus autospeciale ale Poliției în toată perioada.

Un civil în aceeași situație ar fi făcut deja cunoștință cu un dosar penal.
Miruna, în schimb, era:

• fata unui fost cadru;
• protejata unui „tătuc” cu greutate la centru;
• tolerată de IPJ până când presa a venit cu pozele în dinți.

Când rușinea devine imposibil de cosmetizat, își dă demisia.
Demisia nu spală însă:

• anii în care uniforma a fost costum de scenă;
• impunitatea de care a beneficiat;
• mesajul transmis colegilor corecți: „fă ce vrei, dacă ai spate, nu pățești nimic”.

Cancerul sexual „oficializat”: prădători în uniformă, dosare șterse în 30 de minute

Cel mai grav capitol rămâne însă cel al prădătorilor sexuali în uniformă, mușamalizați la vârf, documentat amplu de Incisiv de Prahova în ancheta:

„I.P.J. Prahova, patul de moarte al legii: Cancerul sexual mușamalizat de comisarii Ginel, Bălan & Co. – Incisiv de Prahova demască rețeaua prădătorilor sexuali din uniformă!”, accesibilă integral aici:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/12/30/i-p-j-prahova-patul-de-moarte-al-legii-cancerul-sexual-musamalizat-de-comisarii-ginel-balan-co-incisiv-de-prahova-demasca-reteaua-pradatorilor-sexuali-din-uniforma/

Două cazuri-simbol:

1. Comisar‑șef Iordan Ion Laurențiu – Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
   • elevul R.D. reclamă că a fost agresat sexual în biroul ofițerului de serviciu;
   • presiune, constrângere, promisiunea că „revine pentru favoruri sexuale”;
   • Serviciul de Investigații Criminale al IPJ emite, pe 20.12.2025, ora 16.00, un raport crucial;
   • în 30 de minute, raportul este ȘTERS din sistem.

   Cine a condus, în trecut, acest serviciu?
   Marcel Bălan, actual adjunct IPJ, celebru deja în anchetele Incisiv de Prahova.
   Coincidență? Prea scârbosă ca să mai fie credibilă.

2. Agentul Nicolae Ciprian – fost șef de post la Bătrâni, mutat în „urban” la Măgurele
   • arestat preventiv pe 23.12.2025 pentru agresiune sexuală și tentativă de viol;
   • victime: persoane vătămate din dosare în lucru sau aflate sub ordine de protecție;
   • adică exact oameni vulnerabili, sub „protecția statului”, transformați în pradă.

Tiparul:

• funcția și ascendentul psihologic folosite ca armă;
• instituția transformată în paravan;
• rapoarte șterse;
• prieteni prin parchete care decid „ce trăiește și ce moare” pe masa de lucru.

Norocul – și rușinea sistemului – e că ambele dosare au ajuns, în final, la o procuroare recunoscută ca profesionistă, Mihoc Iuliana.
Ghinionul prădătorilor: nu toți procurorii sunt „prieteni”.

Strategia conducerii IPJ:

• să ascundă cazurile;
• să interzică oricărei structuri să comunice cu presa;
• să evite orice etichetă de „management defectuos”;
• să îi permită lui Ginel Preda să iasă „curat” la pensie și lui Bălan să viseze la scaunul de inspector‑șef.

Panourile „Stop Vexler”: când statul apără extremismul prin lene și nepăsare

Pe DN1, la Băicoi, România și-a construit o oglindă completă, relatată de Incisiv de Prahova și preluată de Digi24, Spotmedia, Adevărul

Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol

Prahova, județul în care legea e pentru proști, restul au „Preda la telefon”

În Prahova, statul de drept funcționează după o schemă simplă, pe care orice om normal a învățat‑o deja pe pielea lui:

• dacă ești sătean anonim, pensionar, tânăr fără relații sau polițist tânăr cu coloană vertebrală – ești „deranjant”, „nebun”, „problemă”;
• dacă ești șef, „mare doctor”, copil de bani gata, protejat politic sau agenta în fundul gol – ești „caz sensibil”, „special”, „se rezolvă la centru”.

Inspectoratul de Poliție Județean Prahova a devenit, cum documentează de ani de zile ziarul de investigații Incisiv de Prahova, nu instituție de ordine publică, ci mecanism de autoapărare pentru șefi și protejați. Cetățeanul fără relații este material consumabil.

Când sursele presei se predau la ghișeul Poliției

Cazul redacției Incisiv de Prahova e simptomul perfect al bolii.

IPJ Prahova:

• deschide un dosar penal pentru „divulgare de informații secrete de serviciu” după un articol despre un accident rutier cu o autospecială de poliție;
• trimite o adresă oficială prin care cere redacției să‑și predea sursele: „nume, prenume, la pachet”.

Adică exact ce interzice Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass‑media (EMFA), intrat în vigoare din august 2025, și ce sancționează clar jurisprudența CEDO.

În scrisoarea deschisă semnată de ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe, Centrul FILIA și alte organizații, se amintește negru pe alb:

• sursele jurnalistice sunt protejate;
• statele membre NU pot obliga presa să le divulge;
• nici jurnaliștii, nici persoanele aflate în relație profesională cu presa nu pot fi transformate în denunțători oficiali.

Bruxelles-ul spune: „nu umblați la surse”.
IPJ Prahova aude: „scrieți frumos cine v-a spus, că vrem și noi”.

Când instituția care trebuie să aplice legea se lovește cu capul de propriul Cod Penal, de EMFA și de CEDO, nu mai vorbim de gafă. Vorbim de sfidare cu bună știință.

Scorțeni: arde satul, amendăm cetățeanul

În comuna Scorțeni, un sătean vede ce vede orice om întreg la cap:

• arderi mari,
• fum gros și înecăcios,
• risc de incendiu la gospodării, risc pentru sănătate și mediu.

Face ce i se spune la televizor: sună la 112.

În teorie, aici ar trebui să pornească statul.
În practică, după cum susține omul, s‑a pus în mișcare doar aroganța.

La fața locului vin polițiștii de la Băicoi și cei ai Primăriei Scorțeni. Nu caută sursa focului, nu verifică, nu iau măsuri serioase. În schimb:

• îl ceartă că a sunat la 112;
• îi repetă că „asta nu e urgență”;
• îi sugerează să nu mai sune, chiar dacă arde;
• și, bonus, îi dau o amendă usturătoare.

Spirit civic? Nu, „deranj” la program.

Body‑cam‑urile, după cum povestește săteanul, ar fi folosite „la buton”:

• oprite când se spune și se face ce nu trebuie să ajungă pe înregistrări;
• pornite când trebuie produsă, la nevoie, o poveste „corectă”.

Plângerea lui ajunge la Biroul Control Intern exact la o ofițeră cu legături de familie și de colegialitate cu polițiștii reclamați. Conflict de interese? La IPJ Prahova se numește „repartizare fericită”.

Mesajul transmis comunității e clar:

• nu mai sunați la 112, că nu flăcările deranjează sistemul, ci voi îl deranjați.

Antonescu, polițistul „nebun” pentru că nu stă în genunchi

În aceeași zonă apare un alt „deranjant”: tânărul agent Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni.

Profil:

• un an în Poliție,
• tânăr, dezinvolt,
• nu se lasă călcat pe cap,
• nu are reflexul de a zice „să trăiți” cu fruntea în gresie.

Destul ca să intre în colimatorul unui șef de IPJ care nu prinde infractori, dar prinde polițiști incomozi.

Ce face conducerea?

• nu verifică abuzurile din teren;
• nu își pune ordine în posturi;
• îl trimite pe Antonescu la psiholog, nu pentru ajutor, ci pentru etichetă.

Logica IPJ Prahova:

• demnitatea devine „comportament problematic”;
• refuzul de a pupa papucul e „instabilitate psihică”;
• polițistul incomod nu se contrazice, se „psihologhează”.

Întrebările elementare:

• dacă ar fi fost cu adevărat „nebun”, cum a trecut de testele psihologice de admitere?
• cum a funcționat un an de zile în sistem fără ca nimeni să constate nimic?
• de ce „simptomele” apar brusc după ce îndrăznește să nu mai stea în genunchi?

La IPJ Prahova, psihiatria nu se face cu teste, ci cu nervii șefilor.

Radar în câmp, cruci în oraș

În timp ce oameni ca Antonescu sunt trimiși la psiholog, realitatea rutieră arată așa:

• morți în accidente grave,
• tineri aruncați prin parbriz și înfipți în garduri de fier forjat,
• străzi înguste, cu garduri și stâlpi montați haotic, fără avize reale de la Serviciul Rutier Prahova.

Unde e radarul?

• Nu pe străzile unde s‑au produs tragedii.
• Nu în punctele negre reale.
• Ci pe câmp, în „localități” cu zero case, unde oamenii merg cu 70 la oră pentru că nu deranjează pe nimeni – în afară de foaia de amendă.

Statistica e fericită: multe procese‑verbale, multe puncte, multe „acțiuni”.
Crucile de pe marginea drumului nu mai apucă să vorbească.

După un accident mortal la Băicoi, părinții victimei încep să facă sesizări, scandal, întrebări. Abia atunci se „trezește” IPJ-ul:

• încearcă să dea vina pe rutieriștii de la fața locului,
• de parcă gardurile și stâlpii s‑au plantat singuri peste noapte, nu stăteau acolo de ani de zile, sub nasul Serviciului Rutier.

În birouri se aude filosofia de pensionar bine acoperit:

• „oricum mă pensionez, nu au ce să-mi facă”.

Asta e strategia conducerii:
nu prevenim, nu ne asumăm, ne pensionăm.

„Doctorul‑Dumnezeu” cu PH 01 TID și poliția în poziție de covor

Cazul doctorului Toma Iustin Daniel, personaj descris în investigațiile Incisiv de Prahova, e manual de umilință instituțională.

Scena:

• curtea Postului de Poliție Păulești,
• indicator mare, clar: ACCES INTERZIS,
• intră în trombă o decapotabilă albă Mercedes, PH 01 TID.

Agentul Stănică Mihai îi spune omenește:

• nu e parcare de supermarket;
• dacă ai reclamație, lași mașina afară;
• mută mașina, respectă semnul.

Din mașină coboară:

• un individ extrem de agitat,
• extrem de transpirat,
• extrem de infatuat.

Țipete, gesturi, amenințări cu „tata” și cu „Preda”, pretexte ridicole („n-am unde parca”, „s-a stricat mașina”). Refuză să se legitimeze, refuză să mute mașina.

Agentul face ce trebuie:

• îl sancționează contravențional;
• cheamă echipaj cu DrugTest, pentru că:
  • e agitat,
  • e transpirat,
  • are comportament dubios la volan.

Testul:

• negativ la droguri,
• pozitiv la ego.

Apare tăticul:

• se laudă cu „relațiile”,
• promite că „vor vedea polițiștii cine suntem noi”,
• invocă numele „Preda”, nu al șefului de post, ci al șefului IPJ Prahova, Preda Ginel.

În loc să‑și tragă odrasla de urechi, vine să‑i spele mofturile cu influență.

Rezultatul?

• Biroul Control Intern (BCI) ajunge în forță la Păulești;
• se ridică imaginile de pe camerele Primăriei;
• Serviciul Ordine Publică (SOP) trimite omul lui să ridice procesul‑verbal;
• pe grupul WhatsApp „SPR 3 Blejoi” apar mesaje despre „speta de la Păulești”, inclusiv unele șterse.

Pentru ce mobilizare? Pentru un proces‑verbal corect, dat unui „zeu local” care a intrat cu mașina peste semnul ACCES INTERZIS.

Pentru un viol, o crimă, o dispariție nu se mișcă jumătate de inspectorat.
Pentru orgoliul rănit al „doctorului‑Dumnezeu”, da.

Noaptea minții la Blejoi: statistici pe 5 ani pentru un „supărat” testat la droguri

După ce Incisiv de Prahova a publicat dezvăluirile despre acest mare doctor transpirat, IPJ Prahova intră în modul „spălare de imagine”.

Pe WhatsApp-ul Secției de Poliție Blejoi ajunge un mesaj demn de manualul „noaptea minții”:

Li se cere polițiștilor OP să raporteze:

• 2020–2024
  – media acțiunilor / raziilor pe droguri (media pe 5 ani);
  – media polițiștilor OP participanți;
• 2025
  – numărul total de acțiuni / razii droguri;
  – numărul total de polițiști participanți;
• 2020–2024
  – media persoanelor conduse la sediu pentru droguri;
  – din care sub 18 ani;
• 2025
  – numărul exact de persoane conduse la sediu pentru droguri;
  – din care sub 18 ani;
• și, dacă au fost persoane conduse, câte plângeri au fost depuse împotriva polițiștilor și ce au vizat.

Adică, în loc să fie întrebat simplu:

• „A fost testarea lui TID legală, conform procedurii, justificată de comportamentul lui?”

șefimea întreabă:

• ce medie aveți la razii la droguri pe ultimii 5 ani;
• câți ați condus la sediu;
• câți sub 18 ani;
• câte plângeri ați avut vreodată.

Nu pentru o strategie antidrog, nu pentru un raport național serios.
Ci pentru că UN singur „băiat cu bani” a fost testat la droguri conform legii.

Întrebările de bun-simț:

• pentru oricare alt cetățean testat vreodată, a cerut IPJ asemenea statistici?
• când un puști e prins cu un joint, se mobilizează cineva să vadă media pe 5 ani?
• dacă mâine s‑ar dovedi că TID a fost singurul testat la droguri din tot județul, schimbă asta cu ceva faptul că avea comportament suspect și a fost legal testat?

Nu.

Dar la IPJ Prahova contează nu ce se face, ci pe cine atingi.
Pentru un om simplu – procedura.
Pentru un „Dumnezeu cu TID” – analiza statistică, extrasă cu forcepsul din arhive.

Polițiștii de la Blejoi întreabă și ei:

• cum să dai statistici pe 5–6 ani când mulți nici nu erau în serviciu, unii s-au pensionat, alții au plecat din Poliție?
• care e relevanța acestor cifre pentru un caz punctual?

Răspunsul real?
Niciuna.
Singurul scop e să se inventeze un pretext prin care „marele doctor” să poată poza, eventual, în victimă a sistemului.

„Academia de cămătărie” IPJ Prahova: semnătura ta, jaful lor

În spatele circului cu TID, Miruna și Antonescu funcționează liniștit o fabrica de bani negri, scoasă la lumină pas cu pas de Incisiv de Prahova și confirmată ulterior de Mediasud.

Schema:

• ani la rând, grupări din interiorul IPJ Prahova (dosarul „WHITE TOWER”, dosarul penal 4621/P/2023) au folosit:
  • credite la CAR-ul inspectoratului;
  • falsuri grosolane de semnături;
  • „povești lacrimogene” pentru a stoarce bani de la colegi;
• un prejudiciu de cel puțin 1,7 milioane lei în 4621/P/2023, plus circa 600.000 de euro în alte combinații interne relatate de polițiști.

Nume pomenite constant în interior:

• Matei Tatiana – liderul „promoției” de credite, pensionată, „plecată prin Olanda”;
• Neacșu Silviu;
• Cremeneanu Costel;
• Hagiu Monica – secretara cu pix tăios.

Metode:

• cereri de împrumut „umflate” (de la 6.000 la 60.000 de lei, printr-un zero „creativ”);
• semnături falsificate ale unor polițiști (Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și alții);
• împrumuturi luate „pentru probleme grave de sănătate”, folosite în realitate pentru a acoperi alte datorii.

Când Incisiv de Prahova a strigat prima dată despre caracatița creditelor, sistemul a ridicat din umeri.

Între timp:

• zeci de polițiști au popriri pe salarii;
• apar divorțuri, familii distruse;
• rușinea cade pe victimă: „cum ai putut fi păcălit, dacă ești polițist?”

Rețeaua? Protejată:

• adjunctul IGPR, Eduard Mirițescu, știind de ani de zile ce se întâmplă la CAR;
• Marcel Bălan, adjunct IPJ, omniprezent în examene, numiri și „rezolvări”;
• fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, care a ținut dosarele la sertar până la pensia specială.

DGA s-a oprit la ușa șefilor. SIPI/DGPI, deși în aceeași clădire cu IPJ, a preferat liniștea.

Miruna de la Băicoi: când uniforma devine doar recuzită de studio foto

În tot acest decor, agenta Miruna Ciubuciu e doar un simptom grotesc, nu excepția.

Conform informațiilor obținute și analizate de Incisiv de Prahova:

• colegul Andrei Olaru intră în birou și o găsește „în fundul gol”, dezbrăcată în sediu;
• explicația oficială: își tratează „o boală de piele” cu o cremă miraculoasă, fix în birou, de parcă baia secției ar fi fost sub lacăt;
• în interior se vorbește însă de ședințe foto „naturiste”, la cererea vreunui admirator.

Nu e singurul derapaj:

• cu 2–3 ani înainte, la o petrecere de sfârșit de an, apare îmbrăcată în „școlăriță”: fustă mică, codițe, atitudine de film pentru adulți;
• permis suspendat, dar, după cum se verifică acum, ar fi condus liniștită autospecialele Poliției, în timp ce un civil ar fi intrat direct în dosar penal pentru același lucru.

Protecție?

• tată fost cadru;
• „tătuc” important la București;
• șefi de IPJ Prahova care au închis ochii până când scandalul a ajuns în presă.

Când realitatea a devenit imposibil de cosmetizat, Miruna și‑a depus demisia. Dar demisia nu șterge:

• anii de batjocură la adresa uniformei;
• protecția de care s-a bucurat;
• mesajul dezastruos transmis colegilor corecți.

Cancerul sexual din IPJ Prahova: prădători în uniformă, mușamalizați la vârf (I)

De departe cele mai grave episoade sunt cele sexuale, documentate de Incisiv de Prahova în ancheta:

„I.P.J. Prahova, patul de moarte al legii: Cancerul sexual mușamalizat de comisarii Ginel, Bălan & Co. – Incisiv de Prahova demască rețeaua prădătorilor sexuali din uniformă!”

Disponibilă integral aici:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/12/30/i-p-j-prahova-patul-de-moarte-al-legii-cancerul-sexual-musamalizat-de-comisarii-ginel-balan-co-incisiv-de-prahova-demasca-reteaua-pradatorilor-sexuali-din-uniforma/

Două cazuri definitorii:

1. Comisarul‑șef Iordan Ion Laurențiu – Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
   • acuzat că l-a agresat sexual pe elevul R.D. chiar în biroul său;
   • scenariu sordid: presiune, violență, promisiunea „revenirii pentru favoruri sexuale” ca metodă de control;
   • raportul esențial al Serviciului de Investigații Criminale din IPJ Prahova, emis pe 20.12.2025, ora 16.00, este… ȘTERS după doar 30 de minute.
2. Agentul Nicolae Ciprian – fost șef de post la Bătrâni, mutat la Măgurele
   • arestat preventiv pe 23.12.2025 pentru agresiune sexuală și tentativă de viol;
   • victime: persoane aflate în dosare la care lucra sau sub protecția unor ordine de protecție;
   • a folosit funcția și ascendentul psihologic pentru a transforma victime vulnerabile în pradă.

Tiparul este identic: prădători în uniformă care se folosesc de autoritate pentru a comite cele mai abjecte abuzuri.

Și tiparul mușamalizării este identic:

• raport SIC șters în 30 de minute;
• Serviciu condus anterior de Marcel Bălan, actual adjunct IPJ, deja celebru în anchetele Incisiv de Prahova;
• un procuror „amic” al lui Ginel Preda, cu decenii de „soluții parțiale”, ține ani de zile dosare grele la sertar.

Ghinionul lor (și norocul victimelor): ambele dosare ajung, în final, la procurorul Mihoc Iuliana, recunoscută ca profesionist serios.

Strategia conducerii IPJ?

• să ascundă cazurile,
• să interzică subordonaților să vorbească cu presa,
• să evite orice urmă de „management defectuos” în fața superiorilor,
• să‑i permită lui Ginel să iasă la pensie „curat”, iar lui Bălan să viseze la funcția de inspector‑șef.

Cancerul sexual din IPJ Prahova: prădători în uniformă, mușamalizați la vârf (II)

În timp ce, pentru un hoț mărunt, IPJ Prahova se umflă în pene cu comunicate despre „prinderea în flagrant”, când autorul poartă uniformă și abuzează sexual victime vulnerabile, se activează:

• ștergerea de rapoarte în 30 de minute;
• tăcerea;
• prietenii de-o viață prin parchete;
• presiuni pe anchetatori.

Prahova nu mai este doar un Caracal al prostiei administrative. E un pat de moarte al legii, unde abuzul sexual își găsește adăpost sub epoleții „protejaților”.

Panourile „Stop Vexler”: când statul apără extremismul prin lene

Pe DN1, la Băicoi, România și‑a pus oglinda perfectă:

• arheologii scot la lumină un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya;
• Consiliul Județean Prahova vorbește solemn despre „rădăcini” și „patrimoniu”;
• la câțiva metri, două panouri țipă „Stop Vexler”, adică „Stop Legea 241/2025”, lege anti‑antisemitism, anti‑xenofobie, anti‑extremism, inițiată de deputatul Silviu Vexler (conform Digi24, Spotmedia, Adevărul).

Legea spune:

• nu vrem cultul criminalilor fascist‑legionari;
• nu vrem negarea Holocaustului;
• nu vrem propagandă rasistă și xenofobă.

Panoul spune:

• „Stop Vexler”, adică „stop legea care ne taie propaganda”.

CNCD, prin vicepreședintele Cătălin Raiu (citat de Spotmedia și Adevărul), atrage atenția:

• mesajele de tip „Stop X” pot fi percepute ca discurs de ură;
• când ținta este o persoană asociată unei comunități (Silviu Vexler – reprezentant al comunității evreiești), mesajul poate fi interpretat, la limită, ca incitare până la „lichidare fizică”;
• panourile StopVexler.ro ridică un risc real de discurs de ură și violență.

IPJ Prahova:

• înregistrează sesizarea (14.264/09.06.2026);
• deschide dosar penal (1689/11.06.2026);
• scrie frumos că „se fac verificări privind conținutul și autorizarea panourilor”.

Pe teren:

• unul dintre panouri stă bine‑merci pe teren al UAT Băicoi, fără drept;
• ambele ar fi fără autorizații;
• campania StopVexler.ro (asumată public de PAC – Partidul Acțiunea Conservatoare, condus de Claudiu Târziu, conform Spotmedia și Adevarul) se derulează liniștit.

Abia pe 17.06.2026, ora 10:15, Incisiv de Prahova surprinde în sfârșit o mașină IPJ mergând spre Primăria Băicoi, după aproape o lună de la izbucnirea scandalului.

Melcul instituțional se urnește doar când presa îl ia la mișto public.
Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de un stat care se mișcă în reluare?

Două Românii în același județ: una cu pile, una cu dosar „in lucru”

Din toate aceste episoade – documentate cu nume, funcții, dosare, linkuri și surse – iese la iveală o schemă clară de funcționare a IPJ Prahova:

1. România fără pile (săteni, simpli șoferi, tineri fără „spate”, polițiști cinstiți):
   • dacă suni la 112 pentru fum, primești amendă;
   • dacă reclami garduri ilegale, ești ignorat până moare cineva;
   • dacă ești hărțuit, ți se spune că „fapta nu e prevăzută de lege penală”;
   • dacă ești polițist tânăr și nu taci, te trimite șeful la psiholog.
2. România cu pile (șefi, doctori „God”, agende protejate, cămătari cu epoleți, prădători sexuali în uniformă, activiști extremiști de carton):
   • dacă intri cu PH 01 TID în curtea Poliției peste ACCES INTERZIS și ești testat la droguri, se cer statistici pe 5–6 ani;
   • dacă îți faci poze în fundul gol în birou și conduci autospeciala cu permis suspendat, sistemul te ocrotește până când presa te expune;
   • dacă faci credite pe semnături false și „albesti” sute de mii de euro prin CAR, dosarele se duc la sertar până la prescripție;
   • dacă agresezi sexual elevi sau persoane aflate sub protecție, rapoartele dispar în 30 de minute, iar prietenii lui Ginel și Bălan din parchete „rezolvă”.

În această ecuație, Biroul Control Intern nu mai e structură de autocurăţare, ci departamentul de protecție a jupânilor.

Prahova – județul în care nu 112 deranjează sistemul, ci adevărul

Elementele de noutate care vin din interior – mesajele de pe WhatsApp, ordinul aberant cu statisticile pe 5 ani, zarva făcută pentru orgoliul unui singur „doctor” – arată că IPJ Prahova a trecut demult de la simplă incompetență la abuz administrativ programat.

• Nu există mobilizare pentru bătrânul căruia i-au fost furați banii.
• Nu există „BCI pe repede‑nainte” pentru femeia care reclamă hărțuire sau violență.
• Nu se cer statistici pe 5 ani pentru tinerii morți pe drumurile „păstorite” de radarul din câmp.
• Nu se ridică, în 30 de minute, rapoarte și camere pentru săteanul din Scorțeni amendat că a sunat la 112.

Dar pentru un transpirat cu decapotabilă, autoproclamat „God” pe Instagram, IPJ Prahova:

• mobilizează BCI, SOP, Secția Blejoi;
• cere medii de acțiuni la droguri pe 5 ani;
• pune presiune pe polițiștii care și‑au făcut treaba.

Și aici este esența:

• nu întrebarea „de ce a fost testat?” e problema, căci răspunsul e simplu: pentru că A TREBUIT, conform procedurii.
• problema este „de ce se încearcă acum demonstarea, cu orice preț, că el era, de fapt, o victimă a excesului de zel, nu un cetățean ca toți ceilalți, supus legii?”

Concluzie: Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean

Din Scorțeni până la Băicoi, de la Păulești până la CAR-ul IPJ, de la Miruna la TID, de la Iordan la Nicolae Ciprian și de la panourile Stop Vexler până la încercarea de a obliga un ziar să‑și predea sursele, imaginea e una singură:

IPJ Prahova funcționează ca Inspectoratul de Protecție al Jmecherului, nu ca Inspectoratul de Poliție al Județului.

• Cetățeanul care încă mai crede în 112 este amendat, umilit, descurajat.
• Polițistul tânăr care aplică legea „în sus”, nu doar „în jos”, este etichetat nebun, trimis la psiholog, lucrat intern.
• Jurnaliștii de la Incisiv de Prahova, care refuză să tacă, sunt puși sub presiune prin adrese abuzive și dosare penale inventate.
• Șefii se gândesc cum să iasă la pensie „curați”, cum să fie promovați, cum să nu li se clatine scaunul – nu cum să apere cetățeanul.

Cât timp:

• Preda Ginel și Marcel Bălan rămân la butoane;
• academiile de cămătărie, de hărțuire, de protecție pentru „doctori‑Dumnezeu” și „școlărițe” nu sunt rase până la temelie;
• DGA, Parchetul, DGPI și restul instituțiilor se prefac că nu văd ce e chiar sub nasul lor;

Prahova va continua să fie județul în care:

• legea nu se aplică, se negociază;
• 112 nu salvează, deranjează;
• dosarele nu se rezolvă, se pun la păstrat;
• iar adevărul nu se caută, se șterge „în 30 de minute”.

Într‑un asemenea sistem strâmb, normalitatea pare boală psihică, iar decența – act de rebeliune.

Iar până când cei care au transformat IPJ Prahova în Inspectoratul de Protecție al Jmecherului nu vor pleca – forțați de probe, de anchete, de presiunea publică –, acest județ va continua să fie, cum a scris deja presa de investigație, patul de moarte al legii și laboratorul perfect al rușinii instituționale.

Restul – pliante cu „Siguranță și încredere” – sunt doar hârtie lucioasă lipită peste o baltă de noroi.