Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025.

1A

Primarul care „salvează” orașul, dar pierde sute de milioane pe drum

Curtea de Conturi a României a intrat cu lupa în Primăria Ploiești, condusă de Mihai-Laurențiu Polițeanu, și a găsit un tablou financiar care arată mai degrabă a parodie decât a administrație responsabilă.

Conform raportului oficial, la finalul anului 2025, municipiul deținea terenuri și spații publice de peste 8,24 milioane mp care:

• nu sunt evaluate;
• nu sunt înregistrate în contabilitate;
• nu apar nici în patrimoniul public, nici în cel privat al orașului.

Valoare subevaluată în bilanț, potrivit Curții de Conturi: aproximativ 782.940.717,78 lei.
Adică Ploieștiul are sute de hectare de teren „fantomă”, iar în acte pare aproape mai sărac decât este în realitate.

Terenuri precum Hipodromul Ploiești, Sala Sporturilor „Olimpia”, incinta 1 din Parcul „Constantin Stere”, parcări și parcuri – toate sunt tratate contabil ca și cum ar fi o glumă proastă, nu bunuri publice.

Investiții „eterne”: banii se cheltuie, lucrările rămân în aer

Curtea de Conturi constată că în contul „Active fixe corporale în curs de execuție” stau blocate 45,37 milioane lei, bani care:

• fie reprezintă investiții deja finalizate și predate spitalelor și operatorului de transport (29,33 milioane lei);
• fie reprezintă lucrări recepționate, dar neînregistrate (1,64 milioane lei);
• fie reprezintă investiții „terminate”, dar fără recepție, amânate sau respinse, pe care nu le mai clarifică nimeni (14,4 milioane lei).

Pe scurt: investițiile fie există, fie nu, fie poate… se mai vede la următorul audit. În bilanț tot „lucrări în curs” rămân, ca să nu deranjăm realitatea cu prea multe fapte.

Regenerare urbană marca Polițeanu: lucrări neexecutate, facturi plătite

La proiectul „Regenerare urbană în zona marginalizată – Cartier Pictor Rosenthal”, finanțat din fonduri externe și împrumut de la Ministerul Finanțelor, Curtea de Conturi găsește:

• 243.508,76 lei reprezentând cantități de lucrări neexecutate, dar facturate și acceptate;
• din care 34.219,17 lei au fost deja plăți nedatorate;
• iar garanția de bună execuție de 123.590,32 lei nu a mai fost reținută, factura fiind plătită integral.

În plus, o factură de aproape 1,84 milioane lei emisă în decembrie 2024 este înregistrată în contabilitatea anului 2025, denaturând situațiile financiare.

Curtea de Conturi vorbește despre prejudicii, plăți nedatorate și recomandă recuperarea banilor și aplicarea garanțiilor – adică exact ce nu a făcut administrația până să vină controlul.

Străpungerea străzii Laboratorului: insolvență, lucrări neexecutate și bani decontați

Alt „capodoperă” administrativă: proiectul „Străpungere strada Laboratorului în prelungirea străzii Ghe. Gr. Cantacuzino, inclusiv deviere rețele tehnico-edilitare”.

Curtea de Conturi constată:

• lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă de 182.863,19 lei, înscrise în situațiile de plată;
• factură de 1.616.438,26 lei emisă în 2025, înregistrată și plătită în 2026;
• executantul lucrării este în insolvență (conform unei hotărâri de instanță).

Rezultatul:

• active și datorii raportate eronat cu 1.433.573,07 lei;
• lucrări nefinalizate la data expirării contractului, fără documente clare de finalizare sau penalități.

Curtea recomandă stabilirea prejudiciilor, recuperarea banilor și aplicarea penalităților. Până atunci, străpungerea rămâne mai mult o gaură în buget decât o legătură rutieră între cartiere.

„Grup sanitar în parc” – WC de lux cu lucrări fictive

Administrația Parcului Memorial „Constantin Stere”, subordonată Primăriei Ploiești, descoperă o nouă specie de investiție:

• 36.333,89 lei plăți nejustificate către un prestator, pentru lucrări neexecutate la obiectivul „Grup sanitar în parc”.

Prestatorul ajunge să emită factură rectificativă, iar entitatea cere penalități de 4.360 lei. Curtea de Conturi vorbește explicit de plăți nejustificate și prejudiciu, recomandând extinderea verificărilor și recuperarea sumelor.

Adică până nu vine Curtea de Conturi, nimeni nu pare să observe că s-au plătit lucrări care nu există.

Școli „renovate” pe hârtie: plăți nedatorate la George Coșbuc și Spiru Haret

Două proiecte finanțate inclusiv prin PNRR:

1. „Renovare clădire – Școala Gimnazială George Coșbuc, corp C2”
   • 12.030,64 lei plăți nedatorate către constructor, pentru lucrări neexecutate;
   • penalități calculate: 1.963,39 lei (doar după ce Curtea de Conturi a intrat în scenă).
2. „Modernizare punct termic – Colegiul Spiru Haret (proiectare și execuție)”
   • 4.276,04 lei plăți nedatorate pentru lucrări neexecutate și materiale nepuse în operă;
   • penalități calculate: 959,59 lei.

În ambele cazuri, Curtea de Conturi vorbește de prejudicierea bugetului local și de plăți nedatorate, cerând recuperarea sumelor și corectarea raportărilor către bugetul de stat, acolo unde e vorba de finanțare PNRR.

Autobuze electrice și stații de încărcare: penalități neîncasate, timp pierdut

La contractul de furnizare pentru:

• 6 autobuze electrice;
• 20 de stații de încărcare lentă;
• valoare totală: 61.979.367,38 lei,

Curtea constată că Primăria nu a urmărit corespunzător graficul de livrare, generând, conform contractului:

• penalități estimate de 118.531,94 lei, care nu au fost aplicate și încasate.

Deci când e vorba să apere bugetul Ploieștiului, administrația doarme, iar când vine vorba să plătească dobânzi sau amenzi, se trezește prompt.

Fonduri europene ratate: milioane de lei care se întorc la finanțatori

Curtea de Conturi identifică o bombă cu ceas:

• 3.465.075 lei – sume ce trebuie restituite Autorităților de Management și Agențiilor de Plăți,
  pentru 11 contracte de finanțare nerambursabilă la care Ploieștiul a renunțat în 2023–2024.

Obiective abandonate sau blocate:

• reabilitări și dotări în unități de învățământ;
• eficientizarea energetică a blocurilor;
• reabilitarea locuințelor sociale;
• creșterea mobilității traficului și modernizarea arterelor;
• centru comunitar integrat etc.

Cheltuieli efectuate la aceste investiții în curs, în sold la începutul și sfârșitul anului 2025: 9.309.266 lei (finanțare nerambursabilă), fără clarificarea situației acestora.

Curtea consemnează:

• rezultat patrimonial supraevaluat;
• datorii neraportate;
• risc de pierdere patrimonială și de abandon al investițiilor.

Prefinanțări și avansuri din fonduri UE și PNRR: contabilitate făcută „după ureche”

Curtea de Conturi detaliază o serie de abateri grave la capitolul fonduri externe:

• 293.475 lei prefinanțare nejustificat menținută ca datorie, deși proiectul e finalizat și declarația de justificare a fost aprobată – datoriile curente sunt astfel supraevaluate, iar rezultatul patrimonial denaturat.
• 5.307.901,46 lei prefinanțări încasate în două contracte de finanțare, peste sumele recunoscute la rambursare, care nu au fost restituite finanțatorului și nici nu au fost înregistrate corect ca „sume de restituit”.
• 4.716.187,37 lei prefinanțări considerate neeligibile într-un proiect cu autobuze electrice (contract de finanțare 4825/2019), sumă în litigiu la Tribunalul București – în contabilitate apare ca „avansuri primite”, fără clarificări.
• alte prefinanțări încasate și apoi restituite au fost înregistrate greșit, „umflând” veniturile anilor trecuți și denaturând rezultatul patrimonial pe 2025, prin corecții trecute direct în rezultatul reportat.

Pe scurt: milioane de lei în fonduri europene sunt plimbate prin conturi fără o logică contabilă conformă, iar Curtea de Conturi obligă Primăria să refacă procedurile și să își pună ordine în evidențe.

Gunoaiele Ploieștiului: taxe de mediu plătite, penalități neaplicate operatorului

La capitolul salubritate și deșeuri, raportul Curții de Conturi transformă Primăria într-un contribuabil docil al Fondului pentru Mediu și un paznic absent al intereselor ploieștenilor:

• 1.298.082 lei plătiți către Administrația Fondului pentru Mediu, pentru nerespectarea obligațiilor de reducere a deșeurilor depozitate;
• contractul cu operatorul de salubritate (delegare prin A.D.I. „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova”) prevede penalități în cazul nerealizării indicatorilor de performanță;
• niciun demers serios din partea Primăriei pentru stabilirea și recuperarea penalităților de la operator.

Mai mult:

• taxa de mediu de 1.349.810 lei datorată pentru anul 2024 a fost înregistrată greșit:
  • doar 1.298.082 lei (sumă executată silit) apar în 2025;
  • diferența de 51.728 lei se plimbă până în 2026;
  • datoriile la 31.12.2025 sunt astfel subevaluate.

În paralel, documentația contractului de delegare a gestiunii din 2016 nu e arhivată complet: lipsesc anexe și acte adiționale în format oficial, semnate.

Haos juridic la gunoi: Ploieștiul, membru A.D.I. „după cum iese la instanță”

Curtea de Conturi atrage atenția că:

• HCL 624/12.12.2024: Consiliul Local aprobă retragerea Ploieștiului din A.D.I.;
• HCL 51/25.02.2025: aceeași retragere este „revocată”, dar hotărârea nu este semnată de secretarul general și este atacată în instanță.

Între timp:

• serviciul de salubritate se derulează în baza unui contract de delegare încheiat la nivelul A.D.I. pentru zonele Boldești-Scăeni și Valea Doftanei, în care Ploieștiul e trecut ca parte, dar fără hotărâre validă de Consiliu Local și fără ca primăria să semneze contractul;
• Primăria încearcă și o procedură separată de concesionare prin negociere fără publicare prealabilă de anunț – contractul rezultat „nu a produs efecte”.

Concluzia Curții: apartenența la A.D.I. și modul de delegare a serviciului de salubritate sunt neclarificate, iar litigiile curg pe rolul instanțelor.

Dobânzi plătite pe împrumuturi neutilizate: Ploieștiul ia credit ca să îl țină de decor

Curtea de Conturi notează:

• 605.865,88 lei dobânzi plătite pentru împrumuturi neutilizate, contractate în 2025 prin OUG 25/2025, pentru cofinanțarea unor proiecte cu fonduri externe și PNRR.

Două cazuri elocvente:

1. Împrumut 654059/04.08.2025 – 22.419.035 lei
   • destinat proiectului de mobilitate urbană Gara de Sud – Gara de Vest;
   • contractul de finanțare POR este reziliat la 08.12.2025;
   • din credit se folosesc doar 252.489,77 lei (1,12%);
   • restul de 22.166.545,23 lei rămân neutilizați;
   • dobânzi totale în 2025: 751.064,10 lei, din care 486.604,94 lei plătite efectiv.
2. Împrumut 654060/04.08.2025 – 7.580.964 lei
   • 5.432.750 lei pentru proiectul „Renovare clădire – Colegiul Național Mihai Viteazul – Aripa Nord”;
   • după intrarea în vigoare a OUG 41/2025, contractul de execuție a lucrărilor nu mai poate fi încheiat;
   • creditul, deși inutilizabil, este menținut;
   • dobânzi totale în 2025: 184.076,94 lei, din care 119.260,94 lei plătite.

Curtea vorbește explicit de afectarea fondurilor prin plata de dobânzi pentru credite rămase fără obiect și de lipsa unei analize minime asupra stadiului proiectelor înainte de a te împrumuta.

Amenzi contravenționale plătite din bani publici, fără ca cineva să răspundă

La Primăria Ploiești și la două spitale subordonate, Curtea găsește:

• 50.646 lei amenzi pentru:
  • întreținerea necorespunzătoare a drumurilor pe timp de iarnă;
  • degradarea carosabilului și a marcajelor;
  • starea de salubritate;
• 130.685 lei amendă aplicată de Garda de Mediu pentru evenimentul „Republica de sub castani” – plătită și înregistrată pe cheltuieli, deși există plângere pe rol;
• 9.500 lei amenzi la Spitalul Municipal Ploiești;
• 13.700 lei amenzi la Spitalul de Pediatrie.

Nicăieri nu există:

• analize ale cauzelor;
• identificarea responsabililor;
• măsuri pentru recuperarea sumelor de la cei vinovați.

Curtea semnalează clar: bugetul public plătește, nimeni nu răspunde.

„Republica lui Moș Crăciun”: târg pe domeniul public, contract „de poveste”

Un caz-școală de cum se poate folosi domeniul public „la mica înțelegere”:

• teren de 492 mp din domeniul public, folosit de un operator privat pentru evenimentul „Republica lui Moș Crăciun”;
• convenția care ar trebui să reglementeze utilizarea:
  • nu este înregistrată la registratura părților;
  • nu este semnată de utilizator cel puțin până la 18.12.2025, deși evenimentul începe la 28.11.2025;
  • folosește formulări confuze privind data intrării în vigoare („eliberare” interpretată după bunul plac).

Taxa de 69.332,64 lei pentru folosirea temporară a terenului:

• trebuia plătită anticipat, ca condiție de valabilitate a convenției;
• este plătită abia la o lună după închiderea evenimentului, după mai multe somații ale Primăriei.

În plus:

• există debite neîncasate pentru lipsa de folosință a terenului de 83.680,11 lei, din care 24.736,07 lei nici măcar nu au fost înregistrate în contabilitatea anului 2025;
• teren ocupat „fără formă legală” pe o suprafață de 533,68 mp, mai mare decât cea avizată.

Abia în timpul auditului se trimite cerere de chemare în judecată (dosar 7977/281/2026), iar Curtea notează și faptul că:

• nu s-a transmis Serviciului Public Finanțe Locale documentația de constatare pentru calculul taxei pe teren și a accesoriilor (126 lei).

Dobânzi neînregistrate, rate restante și penalități suplimentare

Curtea de Conturi mai descoperă:

• 997.502,76 lei dobânzi aferente creditelor bancare și împrumuturilor de la Ministerul Finanțelor neînregistrate în contabilitatea anului 2025;
• 980.030,19 lei rate și dobânzi restante la 31.12.2025;
• 11.558,95 lei dobânzi penalizatoare plătite pentru întârzieri.

Principiul contabilității de angajamente este astfel încălcat, iar situațiile financiare nu reflectă fidel datoria publică și costul real al acesteia.

Școli, colegii, teatre – investiții „în curs” de peste un deceniu

În unitățile subordonate (Teatrul „Toma Caragiu”, Școala „Nicolae Titulescu”, Colegiul de Artă „Carmen Sylva”), Curtea găsește:

• documentații tehnice de sute de mii de lei înregistrate ca „active în curs de execuție”, deși:
  • fie au fost predate ordonatorului principal;
  • fie unitățile de învățământ absorbite nu mai există;
  • fie obiectivul (sală de concerte) este abandonat de ani buni.

Sume precum:

• 286.087,56 lei (Teatrul „Toma Caragiu”);
• 48.938,89 lei (Școala „Nicolae Titulescu”);
• 275.189,13 lei (Colegiul de Artă „Carmen Sylva”)

sunt ținute în contul 231 fără documente justificative sau fără să mai aibă vreo perspectivă reală de finalizare.

Sistem de control intern managerial – mai mult decor decât mecanism de protecție

Curtea de Conturi constată:

• sistemul de control intern managerial al U.A.T.M. Ploiești nu este adaptat dimensiunii și complexității entității;
• nu previne, nu detectează și nu corectează erorile semnificative;
• riscurile privind:
  • gestionarea patrimoniului;
  • întocmirea situațiilor financiare;
  • utilizarea fondurilor;
  • contractarea creditelor
    sunt tratate superficial.

În plus, măsurile dispuse în anii anteriori (decizii din 2012, 2014, 2015, 2016, 2019, 2020, 2021, 2022) au fost implementate doar parțial, astfel că erorile vechi au fost pur și simplu transferate în bilanțul pe 2025.

Concluzie: Ploieștiul, între „salvare” și auto-sabotaj

Bilanțul Curții de Conturi despre administrația Ploieștiului sub Polițeanu arată așa:

• sute de milioane de lei – bunuri neevaluate și neînregistrate;
• milioane de lei – prefinanțări, credite și dobânzi gestionate haotic;
• sute de mii de lei – plăți nedatorate, lucrări neexecutate, amenzi și penalități suportate din bani publici;
• contracte de salubritate și investiții în infrastructură înfășurate în incertitudine juridică;
• recomandări repetate de ani de zile, ignorate sau aplicate pe jumătate.

Toate aceste constatări nu vin dintr-un discurs politic sau dintr-un pamflet de campanie, ci dintr-un Raport oficial al Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova, asupra situațiilor financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025 și din Scrisoarea către conducerea U.A.T.M. Ploiești din 28.08.2026.

Articolul de față nu face decât să traducă, în limbaj jurnalistic și satiric, un adevăr rece din documentele Curții:
Ploieștiul nu duce lipsă de bani sau proiecte pe hârtie, ci de o administrație care să nu transforme orașul într-un muzeu al neregulilor contabile și al investițiilor ratate. (Cerasela N.).