Actualitate
Contemporani cu un voievod

COMENTARIU de Contele de Saint Germain:
Nu m-am grăbit să scriu despre ultima minune a Regelui Mihai. Am așteptat să se consume, să se retragă valul de mărturii protocolare și de auto-băgări în seamă ca niște selfie-uri ale unor pigmei cu un personaj grandios.
Azi, când după reflux apare din nou la vedere mizera noastră politică internă, vreau să mă fac pentru câteva clipe că nu o observ, pentru a încerca să explic „minunea”.
Din nou, zeci de mii, poate sute de mii de oameni au inundat străzile Bucureștiului, ca în preajma sărbătorilor pascale din 1992, dintr-un impuls care ține de rarele întâlniri date românilor de rând cu destinul țării lor.
Priveam la televizor și mi se părea ireal să văd Calea Victoriei, apoi Splaiul Independenței, apoi Dealul Patriarhiei inundate de o mare nesfârșită de oameni venită să-l conducă pe Regele Mihai spre vremelnica sa despărțire de poporul său. Apoi, pe traseul convoiului mortuar spre Gara Băneasa, trotuarele pline până la refuz de sărmani și ajunși, de bătrâni și tineri, de înlăcrimați și curioși care deciseseră, împinși de un suflu lăuntric iscat prin ascunzișurile lor sensibile, să mai dea o speranță speranței din ei.
Miracolul consta în faptul că acești oameni erau aceiași care până ieri se atacaseră și se dușmăniseră de moarte, prin mitinguri de protest și ireconciliabile controverse politice, și care, iată, atinși parcă de un magnetism divin, deveniseră brusc buni și solidari.
Ca la regăsirea dintre un copil și mama sa care l-a părăsit încă din leagăn, aveam deodată proba că totuși se poate. Că, pentru un țel unificator major, și există astfel de țeluri, pot fi iertate greșeli, domolite ranchiune, adormite patimi, împlinite îmbrățișări ce păreau până atunci de nesperat.
Chiar și gările prin care trenul regal își ducea pasagerul primordial spre Curtea de Argeș au fost invadate de localnici. Să vezi peroane pline de oameni cu ochii în lacrimi, dând onorul istoriei care, pentru o clipă, le făcea cinstea să defileze prin fața lor, nu e ceva cu care să te întâlnești prea des în viață.
Organizarea a fost fără cusur. Ca și cum tot ce are mai bun poporul acesta s-ar fi mobilizat pentru împlinirea unei secunde de nemurire. Pentru construirea încă unei efigii mărețe, de panteon național.
Avem și noi câțiva voievozi monumentali: Decebal, Mircea, Ștefan, Mihai… Acum le mai adăugăm unul, singurul cu care am avut privilegiul să fim contemporani: Mihai I.
De fapt, abia acum observ: ar fi trebuit să i se spună Mihai II. Căci, înaintea lui, a fost Mihai Viteazu. Temă pentru istoriografi.
Și totuși: ce l-a făcut atât de deosebit pe Regele Mihai în percepția românilor astfel încât aceștia să iasă pentru o clipă din lehamite, din resemnare, din deznădejde, din dezbinare, pentru a-l cinsti, așa cum au făcut-o în aceste zile, spontan și grandios?
Cred că răspunsul la această întrebare esențială vine din natura umană rarissimă a ultimului nostru monarh – voievod: Regele Mihai a fost unul dintre foarte puținii semeni pentru care onoarea, bunătatea și iertarea (într-un cuvânt chintezența ideii de „Dumnezeu”) au fost mai presus de comunele impulsuri egoiste care fărâmițează societatea de azi.
Și poporul român, cu bunul lui simț modelat de o limbă și o cultură mai puțin pervertite de influențe globalizatoare, a simțit asta. Și a simțit nevoia să-și arate recunoștința. (Sava N.).
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 17 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!