Connect with us

Featured

Filosoful Andrei Marga și-a tras o mănușă de catifea peste un pumn de fier, pe care îl aplică direct în fizionomia magnatului George Soros

Publicat

acum 3 ani

pe

(Preluare Inpolitics):

Cu miliardele de dolari aruncate în stînga și-n dreapta, afaceristul își urmărește propriile interese în dauna societăților și a guvernelor lumii, iar filosofiile pe care le invocă reprezintă doar un paravan pentru manevre care periclitează drepturile și libertățile oamenilor, acuză cărturarul.

Ce aflăm din materialul ”Sorosismul ca politică” semnat de Marga:

– George Soros a contactat după 1989 profesori pentru a crea o universitate la Cluj-Napoca, la schimb cu desfacerea Universității „Babeș-Bolyai”.
– Nu se știe nici azi pe ce criterii Fundația Soros selecta activiștii „societății deschise.
– George Soros întreține financiar peste 430 de publicații în 120 de țări, cu tiraje de peste 70 de milioane de exemplare.
– Exponenți ai sorosismului își asumă, la noi, că doar unii dintre cetățeni sunt demni să fie ascultați.
– Soros a intervenit în viața politică, organizând răsturnări de regimuri.
– Soros controlează o rețea tentaculară în bănci, investiții, media, educație, politică, servicii secrete. – George Soros, geniu al fructificării de falii, inegalități, dezechilibre, nedreptăți și frustrări din societățile postbelice.
– George Soros a arătat cum specula financiară și combinația de bani și iscusință pot afecta până și democrații exersate.
– Soros intervine, prin rețeaua sa de organizații, în multe țări, în vederea răsturnării de lideri.
– Soros vrea organizarea unui „maidan” în jurul lui Navalnâi în Rusia, la fel și în China.
– Strategia pusă în joc de Soros nu aduce cu „societatea deschisă”, ci cu altceva și implică libertățile, drepturile, viețile majorității oamenilor.
– Sorosismul a instalat noua „corectitudine politică” și controlul total, în care cetățeanul nu mai este întrebat în nicio decizie esențială, alegerile devin farsă, căci marea politică nu mai depinde de partide, elitele își au popoarele lor în mână mai mult ca niciodată.

Prezentăm integral articolul lui Andrei Marga:

În ultimul secol s-au consumat regimuri și guvernări care au simplificat realitățile și au recurs la mijloace ce le-au compromis. Fiecare, în felul său și cu istoria sa, a eșuat.
În zilele noastre, simplificarea abordării societății se repetă, desigur în alți termeni. George Soros a fost cel care a reușit să plaseze tema lui Karl Popper a opoziției dintre autoritarism și democrație în miezul politicii, socotind că dificultățile lumii ar avea un singur izvor.

O particularitate a acestor zile este însă aceea că ideologia elitismului a trecut în muzeu. Nici un regim nu mai cere să fie scos de sub controlul cetățenilor. Pe de altă parte, se observă că unii lideri aleși „democratic” își întrec concurenții în autoritarism.

Ca urmare, situația în care s-a ajuns se cere clarificată – mai ales că ea conflictualizează lumea de azi. Faptele impun din capul locului distincția între comportamentul unui lider, partidul care-l susține, sistemul politic, populația care votează și poporul respectiv. Nu poți, de pildă, atribui poporului ce face un lider, după cum nu poți ignora câți l-au votat efectiv sau dacă nu cumva insul abuzează și nu reprezintă nicidecum interesul public. Democrația, sistemul cel mai deschis la opinia cetățenilor, are a face azi distincțiile suficiente.

O societate în care oamenii aleg liderii, așadar, una deschisă, este condiție a vieții demne de om. Nu există însă deocamdată o analiză economică, juridică și culturală dusă la capăt a societăților actuale. Acestea sunt schimbate în raport cu ceea ce era cu o jumătate de secol în urmă și fiecare declară că de la popor trebuie să emane puterea. De această analiză este nevoie astăzi.
Personal, am avut trei tangențe cu filosofia lui Karl Popper.

Mult timp am dat importanță teoriei științei a lui Karl Popper, din opusul Logica cercetării (1934), axată pe interpretarea după care „falsificarea”, nu „confirmarea” observațională este mecanismul evoluției științelor. Am și comentat-o pe larg (Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, 2014). Nu am dat mare importanță cărții sale Societatea deschisă și inamicii ei (1945), căci de la început mi s-a părut întrecută de apărări mai vizionare ale libertății individuale – de pildă, Thomas Jefferson, John Stuart Mill, Raymond Aron – și intenabilă ca istorie a ideilor.

Ca doctorand, am dat însă importanță replicii lui Theodor W. Adorno la adresa popperismului (Th.W. Adorno u.a., Der Positivismustreit in der deutschen Soziologie, Luchterhand, Darmstadt und Neuwied, 1975). Am reținut argumentul după care Karl Popper autonomizează „metoda” și, „din libertatea gândită de a alege sistemul de coordonate, ajunge la falsificarea obiectului, căci, în cazul oricărui membru al unei țări moderne, apartenența sa, efectiv incomparabilă, la sistemul economic al acesteia spune mult mai mult decât frumoase analogii cu totem și tabu” (p.128). Am și avut detalii despre această replică de la participanți direcți la disputa celor doi.

Nu am dat importanță ideilor politice ale lui Karl Popper până după 1989, când George Soros a contactat profesori pentru a crea o universitate la Cluj-Napoca, la schimb cu desfacerea Universității „Babeș-Bolyai”. Ion Aluas, profesorul la care debutasem ca asistent la disciplina Filosofia istoriei, mi-a relatat discuția cu miliardarul. Am apărat, într-un municipiu ce se racorda anevoie în primii ani la schimbările aduse de decembrie 1989, drepturile și libertățile democratice înscrise în constituțiile moderne. În ceea ce privește universitatea, am găsit, ca rector, puncte de sprijin pentru proiectul reorganizării universității pe liniile de studiu română, maghiară și germană, cu o componentă evreiască, în istoria instituției și în idei ale Mariei Tereza, ale ministrului Eötvös și ale lui Nicolae Iorga. Proiectul l-am articulat și apărat la București, la Budapesta, Viena, Bonn, Washington DC, Bruxelles, Roma, Praga și oriunde a fost nevoie.

Acest proiect a și dus universitatea clujeană la vârful performanțelor , în țară, și, în față, în lume. Ceea ce se acuză astăzi tot mai mult, lirismul corupt al provincialismului de după 2012, nu are legătură cu acest proiect.
Fundația „George Soros” a susținut financiar multe inițiative, individuale și colective, de intrare în contact cu lumea din afara țării. Am sprijinit deja ca decan și prorector inițiativele în beneficiu public. Deschiderea societății era aspirația oamenilor din România și din regiune. Nu știu nici azi pe ce criterii Fundația selecta activiștii „societății deschise”, dar am salutat susținerea financiară a programelor.

Desigur că formația mea la neohegelieni (Richard Kroner, Herbert Marcuse) și cunoașterea filosofiei zilelor noastre mă imunizau față de simplificările lui Karl Popper. Nu le-am găsit de referință niciodată, chiar dacă teoria sa a științei am folosit-o printre cărămizile construcției mele.
Ceva mai târziu, am citit analiza celui mai profilat istoric de azi al concepțiilor politice, Henning Ottmann (Geschichte des politische Denken, J.B. Metzler, Stuttgart, Weimar, 2012), pe care-l cunoșteam de la „Societatea Hegel”. Evaluarea potrivit căreia cartea Societatea deschisă și inamicii ei este o „catastrofă hermeneutică” (p.137), ea denotând faptul că cei analizați nu au fost înțeleși – un distins coleg, de la Universitatea din București, observa recent că nu au fost nici măcar citiți! – nu te lăsa indiferent. Am reținut argumentul istoricului münchenez că, „întrucât este întemeiat numai pe procedeul stabilirii liderului, conceptul de politică al lui Popper plutește în pericolul de a fi doar formal și gol de conținut. Despre simțul comunității, virtutea cetățeniei sau binele comun, nici un cuvânt. În afara controlului puterii, la care în fapt nu se poate renunța, se pare că nu se dă un conținut perceptibil politicii” (p.139). Rămânând onest, nu ai cum contesta acest argument!

A venit însă intervenția lui George Soros cu articolul din rețeaua celor peste 430 de publicații pe care le întreține în 120 de țări, cu tiraje de peste 70 de milioane de exemplare, Project Syndicate (1 ianuarie 2017), în care scrie. „Am împărțit regimurile în două categorii: cele în care poporul își alege liderii, care ar trebui să aibă grijă de interesele electoratului, și cele în care liderii își manipulează electoratul pentru a-și urmări propriile interese. Sub influența lui Popper, am numit prima categorie <societate deschisă>, iar pe cea de a doua, <societate închisă>”.

În replică, am arătat (vezi, mai recent, A. Marga, Justiția și valorile, Meteor, București, 2020, pp.194-197), că împărțirea popperiană a regimurilor se poate face, desigur. Dar „lideri care își manipulează electoratul pentru a-și urmări propriile interese” sunt și în prima categorie, pe care George Soros le numește „deschise” și le agrează, nu numai în cele din a doua, pe care le incriminează. Forțat de realități să admită că democrația actuală are și rateuri, el le pune în seama faptului că anumiți „lideri aleși nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor”. Or, asemenea lideri se clonează mai mult decât se vrea, cum se vede cu ochiul liber.

Superioară fiind oricărei alternative, democrația nu se lasă, totuși, redusă la accepțiunea pe care George Soros i-o dă. De aceea, cine nu este de acord cu democrația imaginată de George Soros nu este automat adversarul democrației. Așa cum ideea unui singur fel de democrație este nedemocratică, tot astfel, un pretins monopol al „societății deschise” contrazice „deschiderea” însăși. Termenul este de fapt al lui Henri Bergson, dar, în orice accepțiune, „societatea deschisă” nu este apărată doar de popperieni.

Mai observam că optica ce pretinde astăzi monopolul „societății deschise” nu ia în seamă faptul că „societatea deschisă” a devenit, la rândul ei, opacă la diversitatea abordărilor. Se observă și la noi că exponenți ai sorosismului își asumă că doar unii dintre cetățeni sunt demni să fie ascultați. Sunt exponenți care își închipuie că istoria s-a sfârșit și că ei dețin adevărul, oricare ar fi realitatea. Ei reeditează mesianismul politic, pe care cei mai mulți îl socoteam înlăturat în 1989.

Întrucât George Soros se revendică din filosofia lui Karl Popper, trebuie spus simplu că aceasta apără „societatea deschisă”, dar nu identifică mijloace pentru a apăra „deschiderea” față de demoni ce pot apărea, inclusiv din interiorul acestei societăți. George Soros supralicită filosofia lui Karl Popper și face eroarea de a o socoti soluție pentru orice.

Tranzițiile de la autoritarism, la democrație, care au avut loc în anii nouăzeci în Europa Centrală și Răsăriteană, au fost precedate de o analiză care s-a și aplicat, în unele țări mai mult, în altele mai puțin. Ultimele și plătesc cu rămânerea în urmă. Clarvăzători, autorii analizei (Guillermo O’Donnell, Philippe C.Schmitter,Transitions from Authoritarian Rule. Tentative Conclusions about Uncertain Democracies, The Johns Hopkins University Press, 1986) au arătat că abia cine democratizează fără rest imediat după răsturnarea unui regim autoritar ajunge să înfrângă autoritarismul (p.85). La George Soros, nu s-a gândit așa ceva. Atunci când se aplică distincțiile sale, autoritarismul este restabilit în fapt, doar că ia altă culoare.

Această lacună generală stă pe confuzii conceptuale. Prima este aceea că se vorbește superficial despre popoare, țări, regimuri, perioade și decidenți. Or, distincția trebuie păstrată, căci altfel, se atribuie mecanic popoarelor, țărilor, regimurilor ceea ce fac sau nu fac decidenții. A doua confuzie ține de faptul că, neavând sociologie la propriu, sorosismul mizează pe influențarea conștiințelor. Astăzi, bunăoară, s-a ajuns într-o situație aparte în istorie, în care „propaganda de război” se umflă până la a distruge cetățenia și „deschiderea”. A treia confuzie provine din aceea că nu se distinge între tip de stat, regim, calibrul decidenților. În fapt, cum istoria a dovedit de atâtea ori, lideri valoroși pot apărea în orice regim, în vreme ce democrațiile pot cultiva lideri mediocri. Nu este realistă discuția ce nu chestionează calibrul liderilor. A patra confuzie vine din faptul că distincția dintre autoritarism și democrație este validă ca descriere a felului recrutării decidenților, dar lasă restul nelămurit.

Aceste argumente, oarecum teoretice, sunt confirmate azi abundent de probe factuale. Mai ales că George Soros a intervenit tot mai mult în viața politică, organizând, cum însuși declară, răsturnări de regimuri. Tot mai mulți comentatori observă că el a creat un alt fel de exercitare a puterii: fără a fi ales, doar cu o rețea tentaculară în bănci, investiții, media, educație, politică, servicii secrete. Geniu al fructificării de falii, inegalități, dezechilibre, nedreptăți și frustrări din societățile postbelice, George Soros a arătat cum specula financiară și combinația de bani și iscusință pot afecta până și democrații exersate.

Personal, detest opiniile vulgare, de simplu atac la persoană și îmi repugnă aproximarea. Am aruncat și aici privirea în analize calificate.

De câteva săptămâni, este pe piața internațională noua ediție a volumului lui Andreas von Retyi (George Soros. Der Multimilionar, sein globales Netzwerk und das Ende der Welt, wie wir kennen, Kopp Verlag, Rottenburg, 2022) – o analiză a sorosismului incluzând consecințele sale ca politică. Teza autorului este aceea că George Soros prezintă „fețe nenumărate” și o „nesfârșită istorie”. „Toate aceste contradicții se dezleagă repede de îndată ce este clar un fapt: în mod evident, (miliardarul) nu este în esență pentru sau contra SUA, pentru sau contra Germaniei, ci își urmează propriile interese. Pentru aceasta, el își și convertește toate contactele sale politice – și, desigur, pe cele cu servicii secrete … – în afaceri personale”(p.243). Preiau doar trei dintre probele invocate de Andreas von Retyi.

George Soros intervine, prin rețeaua sa de organizații, în multe țări, în vederea răsturnării de lideri. A făcut-o și în SUA – efortul său de a-l dărâma pe președintele George H. Bush și de a-l împiedica pe Donald Trump fiind bine cunoscut. A făcut-o și în Ucraina. Chiar George Soros a spus că „maidanul de la Kiev” – pe care, de altfel, geostrategii francezi, germani și americani l-au și pus, în cărțile lor, în seama unei „orchestrări” – a fost organizat din timp de Fundația sa spre a separa Ucraina și Rusia (p.188). Aceasta, în condițiile în care, așa cum analize internaționale au dovedit, doar 28% dintre participanții la „maidan” știau de intrarea în Uniunea Europeană, care se spune că a aprins spiritele.

Planurile privind Rusia și China (p.242) sunt mărturisite, explicite. În cazul primei, George Soros vrea organizarea unui alt „maidan”, în jurul lui Navalnâi, în cazul Chinei vrea ceva similar. El recunoaște că din astfel de acțiuni poate ieși „Al Treilea Război Mondial”, dar, cum spune Andreas von Retyi, important este ca acest război să fie un câștig „pentru el”. George Soros nu se lasă condus de sentimente. Religiile îi sunt străine. El face speculație financiară și, din reușitele acesteia, filantropie care-i mărește aria de acțiune și succesul.

Sorosismul a instalat noua „corectitudine politică (political correctness)” a acestor ani – cea a atacării autoritarismului fără a mai discuta situațiile până la capăt. Ce a ieșit din această „corectitudine” ne rezumă tot Andreas von Retyi: „limitări esențiale ale multitudinii de opinii, limitări ce devin repede evidente de îndată ce cunoștințele și exprimările jurnaliștilor care activează (încă) independent se abat doar ușor de la linie. Pentru acești autori se găsesc apoi stigmatizări stereotipe, care fac de la început imposibilă o discuție la obiect, ca să nu mai vorbim de faptul că aceasta, în general, nu poate avea loc în formatele uzuale ale media” (p.102). Ceea ce se și observă!
Nu doar mass media sunt aduse la „media conforme”, completează Andreas von Retyi. „Cetățeanul normal pierde tot mai mult din drepturi și libertăți. Autodeterminarea și sfera privată sunt demult depășite de control și supraveghere în toate domeniile. Libertatea de opinie există numai pe hîrtie, realitatea este cu totul alta, plănuita înlăturare a corupției duce… la control total, cetățeanul nu mai este întrebat în nicio decizie esențială, alegerile devin farsă, căci marea politică nu mai depinde de partide, elitele își au popoarele lor în mână mai mult ca niciodată” (p.172).

S-a putut astfel spune că ceea ce rezultă din strategia pusă în joc de George Soros nu aduce cu „societatea deschisă”, ci cu altceva. Situația implică libertățile, drepturile și, în fond, viețile majorității oamenilor.

Nu este de pus sub semnul întrebării voința de democratizare a multor proiecte de pe scena zilelor noastre. Dar este responsabil să se vadă rezultatele și să se conceapă lucrurile altfel. Nu etalez în acest spațiu restrâns întreaga soluție, căci am mai expus-o (recent, în A.Marga, Soarta democrației, 2022). Trei pași sunt, în orice caz, indispensabili: reformularea juridică a controlului de către cetățeni a aleșilor, după alegere, căci acest control a devenit fictiv, iar derapajele frecvente; obligarea la recunoașterea instituțională nu doar a dreptului la cuvânt, ci și a opiniei argumentate a fiecărui cetățean; revenirea juridică și instituțională a democrației la meritocrație, de care ea era legată la origini. Doar o „democrație reflexivă” asigură azi deschiderea societății.

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Publicat

acum 7 ore

pe

iunie 13, 2026

De

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș

Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România și-a instalat, la propriu, oglinda: gropi, șantiere, un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya și, peste toate, două panouri cu mesajul „STOP VEXLER” (aici).

Adică „STOP legea care combate antisemitismul, xenofobia și extremismul, că ne strică jocurile de partid”.

Legea 241/2025 – cunoscută public drept „Legea Vexler”, după inițiatorul ei, deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România – interzice organizațiile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, înăsprește pedepsele pentru promovarea cultului figurilor extremiste și sancționează propaganda online. Despre acest cadru legal au scris și Digi24, și Spotmedia, și Adevărul.

Pe scurt, statul spune:
„Nu vrem antisemitism, nu vrem fascism, nu vrem extremism.”

Panoul de la Băicoi răspunde:
„STOP VEXLER.”

Traducere liberă: „STOP legea care ne taie curentul la propaganda extremistă.”

Curaj pe carton, coloană vertebrală în leasing: personajele de pe DN1

Potrivit informațiilor locale și dezvăluirilor Incisiv de Prahova, în spatele „curajului” de carton se află un personaj politic plimbat cu fidelitate de abonament prin AUR, SOS și, mai nou, ACT, genul de traseism „anti-sistem” cu upgrade-uri dese și manual de utilizare inexistent.

Aceeași persoană – susțin surse judiciare citate de jurnaliștii Incisiv de Prahova – are la activ:

  • zeci de plângeri penale pentru hărțuire și atacuri la adresa unor primari, deputați și societăți comerciale;
  • plângeri pentru incitare la ură;
  • o protecție aproape miraculoasă din partea unor organe de cercetare penală, care par să fi pus dosarele la păstrat, la rece.

Peste toate, aceeași „voce civică” este activă în online cu mesaje de tip fascist, distribuite și reciclate pe rețelele de socializare, în exact același registru cu „STOP VEXLER”.

Panoul șmecher: nu doar sfidează legea, ci și proprietatea publică

Surse judiciare au confirmat pentru Incisiv de Prahova un detaliu care ridică brusc miza de la simplă contravenție la infracțiuni în toată regula:

  • cele două panouri „STOP VEXLER” ar fi construite fără autorizații – fapt care, de unul singur, ar fi atras „doar” o sancțiune contravențională;
  • însă unul dintre panouri este ridicat fără niciun drept, fără autorizație, chiar pe teren aparținând UAT Băicoi.

Asta nu mai e doar tupeu urbanistic. Asta duce, cum explică sursele judiciare, la îndeplinirea elementelor constitutive ale mai multor infracțiuni prevăzute de Codul penal (nu doar de legislația contravențională), la care se adaugă, ca topping, mesajele cu tentă extremistă propagate în spațiul public și online.

Pe românește:
Nu e doar „panou fără hârtie”, e panou cocoțat ilegal pe teren public, cu mesaj ce lovește într-o lege care apără societatea de extremism.

CNCD vede incitare la ură. IPJ Prahova vede… alt dosar „în lucru”

În timp ce IPJ Prahova se mișcă într-un ritm de melc cu febră musculară, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) apasă accelerația.

Vicepreședintele CNCD, Cătălin Raiu, declara pentru Spotmedia (citat ulterior și de Adevărul) că va propune colegiului autosesizarea în cazul panourilor „StopVexler.ro”. Modelul este un caz anterior, al unor panouri controversate, când s-au cerut date de la primărie pentru a identifica persoana fizică sau juridică ce și-a asumat mesajul.

Raiu explică, limpede, că:

  • mesajele de tip „STOP X” la adresa unei persoane sau a unei categorii protejate pot reprezenta discurs de ură;
  • țintirea comunității evreiești este, în mod obișnuit, încadrată la discurs de ură;
  • mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput de o parte a societății până la nivel de „lichidare fizică” sau invitație la așa ceva;
  • deci ne aflăm în zona potențială a incitării la violență.

CNCD vede și spune pe nume riscurile de discurs de ură și violență.
IPJ Prahova, în schimb, bifează rubrica „sesizare înregistrată, cercetări în curs, revenim”.

Document oficial: IPJ confirmă cercetările, panourile confirmă sfidarea

Potrivit unui document oficial emis de Inspectoratul de Poliție al Județului Prahova, consultat de Incisiv de Prahova, instituția:

  • confirmă înregistrarea unei sesizări (14.264/09.06.2026)  privind panourile „STOP VEXLER” de pe DN1 (dosar penal nr 1689/11.06.2026);
  • arată că au fost întocmite acte de sesizare penală, cu indicarea cadrului normativ privind faptele de natură extremistă și încălcarea ordinii de drept;
  • menționează efectuarea de verificări privind respectarea dispozițiilor legale referitoare atât la conținutul mesajului, cât și la amplasarea și autorizarea panourilor.

Cu alte cuvinte, pe hârtie, instituția funcționează, scrie, înregistrează, formulează.
În teren, însă, panourile continuă să troneze, unul dintre ele ilegal inclusiv ca amplasament – exact cum au semnalat sursele judiciare pentru Incisiv de Prahova.

Claudiu Târziu, avocatul „din reflex”: sare la panou, nu la dosare

Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), fondat de Claudiu Târziu, a fost legat public de campania „StopVexler” de investigațiile Spotmedia și de referințele CNCD: site-ul StopVexler.ro, același mesaj afișat pe sediu, discursul clasic „ni se îngrădește libertatea de exprimare”.

Când IPJ Prahova a deschis dosar penal după dezvăluirile Incisiv de Prahova, PAC a urlat „abuz”, „stat polițienesc”, „Opoziție redusă la tăcere”. Claudiu Târziu a ieșit public indignat, anunțând proteste și pozând în victimă a regimului.

Problema?
Potrivit informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova, liderul conservator s-a repezit să apere „un membru de partid” în necunoștință totală de cauză, fără să verifice:

  • istoricul persoanei, cu zecile de plângeri penale pentru hărțuire, atacuri la primari, deputați și companii;
  • acuzațiile repetate de incitare la ură;
  • faptul – mult mai grav – că unul dintre panouri e amplasat fără drept, fără autorizație, pe teren al UAT Băicoi, intrând deja în zona mai multor infracțiuni, nu doar într-un conflict de opinii.

Așa arată, în practică, „statul polițienesc” din discursul lui Târziu:
Panouri ilegale, mesaje cu tentă extremistă, protecții miraculoase, lider politic care apără, în orb, exact persoana cu dosarele la grămadă.

Incisiv de Prahova: de la sancționarea abuzurilor IPJ la sancționarea melcului IPJ

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost primul care a expus public povestea panourilor „STOP VEXLER” pe DN1, precum și legăturile cu zona „anti-sistem” de carton. Același ziar a documentat de-a lungul timpului abuzuri ale IPJ Prahova și nu a ezitat să le sancționeze public.

De data aceasta, însă, problema nu mai este abuzul, ci viteza:

  • IPJ Prahova s-a „autosesizat” la trei zile după dezvăluirile de presă;
  • panourile, neautorizate, au rămas pe poziții, cu tot cu mesaj;
  • unul dintre ele, amplasat ilegal pe teren public, continuă să funcționeze, ca un steag plantat în obrazul autorității.

Poziția Incisiv de Prahova este clară:
nu apără IPJ Prahova de critică – dimpotrivă, sancționează și va sancționa orice abuz –, dar în acest caz reclamă modul de melc în care acționează instituția, când era nevoie de reacție fermă și rapidă:

  • nu „autosesizare” la trei zile,
  • nu „dosar în lucru” cu panourile tot acolo,
  • ci oprirea imediată a unui afișaj neautorizat, dintre care unul pe domeniul public al UAT Băicoi.

Preistorie scoasă la lumină, extremism urcat pe stâlp

Ironia situației este perfectă și amară.
În aceeași zonă Băicoi – DN1:

  • arheologii au descoperit un mormânt vechi de 5.000 de ani, aparținând culturii Yamnaya;
  • președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a vorbit, într-o declarație publică, despre „Prahova preistorică” care iese la lumină, despre „rădăcini de cinci milenii” și despre nevoia de a îmbina dezvoltarea infrastructurii cu protejarea patrimoniului;
  • s-au anunțat expoziție-eveniment și conferințe la Palatul Culturii din Ploiești, cu obiecte din aur, argint și cupru, prezentate ca simboluri ale identității și continuității.

În același timp, la câțiva metri de aceste „rădăcini” celebrate solemn, răsare alt „patrimoniu”: panouri ultramoderne care contestă fățiș o lege menită să protejeze memoria Holocaustului, a antisemitismului și a extremismului care au umplut Europa de gropi comune, nu de morminte arheologice pentru expoziții.

Respect pentru trecutul de 5.000 de ani?
Da, la conferințe de presă.

Respect pentru trecutul de 80 de ani, pentru victimele Holocaustului?
Acolo, panoul zice „STOP”.

Libertatea de exprimare, luată ostatică: de la petiție civică la propagandă de partid

Discursul oficial al PAC, consemnat inclusiv de Adevărul, e următorul: panourile „nu conțin mesaje extremiste”, „nu fac referire la rasă, etnie sau religie”, „nu instigă la ură sau violență”, doar trimit la un site de petiție prin care se cere, „democratic”, abrogarea legii.

„Doar un mesaj politic incomod”, spun ei.

Realitatea completă, așa cum reiese din anchetele Spotmedia, Incisiv de Prahova și declarațiile CNCD:

  • Legea Vexler sancționează clar propaganda extremistă, cultul figurilor fasciste și negarea Holocaustului;
  • panourile transformă legea însăși în țintă, delegitimează, simbolic, efortul statului de a ține extremismul în frâu;
  • mesajul „STOP VEXLER” poate fi perceput ca mesaj îndreptat nu doar împotriva legii, ci împotriva persoanei inițiatorului – reprezentant al comunității evreiești – și, implicit, împotriva comunității pe care o reprezintă;
  • campania este dusă simultan offline (panouri, sedii de partid) și online (site, rețele sociale), cu retorică victimistă și cu apel la „nesupunere” față de ordinea de drept.

„Petiție civică” este ambalajul.
În cutie găsești, însă, exact ce a vrut să prevină Legea Vexler.

Întrebarea de pe DN1: cine apără legea care apără statul?

Tabloul, cu toate piesele puse la locul lor – așa cum reies din investigațiile Incisiv de Prahova, articolele Spotmedia și Adevărul, explicațiile Digi24 și declarațiile CNCD – arată așa:

  • O lege – Legea 241/2025 („Legea Vexler”) – creată special pentru a bloca antisemitismul, xenofobia și propaganda extremistă.
  • Două panouri – dintre care unul amplasat, potrivit surselor judiciare, ilegal pe teren al UAT Băicoi – ridicate fără autorizații, care atacă simbolic exact această lege.
  • Un personaj politic cu „specializare” în partide anti-sistem și cu zeci de plângeri penale, protejat până acum de o lentoare inexplicabilă a organelor de cercetare penală.
  • Un partid (PAC) care își asumă mesajul, se proclamă victimă a „statului polițienesc” și ignoră complet realitatea juridică a panourilor neautorizate și a istoricului persoanei pe care o apără.
  • IPJ Prahova, prins între un document oficial corect formulat și un teren pe care panourile încă stau bine-mersi.
  • CNCD, care vede risc de discurs de ură și incitare la violență.
  • CJ Prahova, care predică dragostea de rădăcini vechi de 5.000 de ani în timp ce, lângă ele, răsar în voie mlădițe de extremism de carton.

Rămâne o singură întrebare, mai mare decât literele de pe panou:

Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de statul care se mișcă în reluare, cu ochii la panouri și cu mâinile în buzunar? Vom reveni. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Publicat

acum 8 ore

pe

iunie 13, 2026

De

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin” (aici).
În el, era radiografiat un fenomen de laborator: cum se transformă o primărie de comună într-o mică dictatură personală, unde Codul Penal devine, practic, regulament de ordine interioară, iar avertizorul de integritate devine inamicul public numărul unu.

După apariția articolului, „regatul” a reacționat „democratic”: în chiar ziua de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei Rădoi din concediu medical, primarul emite dispoziția de preaviz pe 30 de zile.
Când zici „represalii”, zici poezie. Când vezi cronologia, zici manual de represalii.

PRIMĂRIA-SAT RAPUBLICĂ: „LA NOI, CODUL PENAL E GHID DE BUNE PRACTICI”

În comuna Scorțeni, județul Prahova, instituțiile par să urmeze o regulă simplă:
– ce scrie în Codul Penal se folosește invers, selectiv și preferabil împotriva cui deranjează.

Primarul Barbu Iulian Constantin nu apare în peisaj ca un simplu edil. Din plângerile funcționarei publice Rădoi Cornelia, el descrie un personaj demn de manualul de „mic tiran local”:

  • conduce cu camere video și telefoane, nu cu legi;
  • are polițiști locali în loc de gărzi de corp;
  • are consilieri locali în loc de decor de nuntă;
  • are WhatsApp în loc de sală de ședință.

Cornelia Rădoi – referent superior, gradația 5, angajată din 2016 în Compartimentul Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă – a avut tupeul suprem: să nu mai tacă.
În loc de „să trăiți, dom’ primar!”, a ales să spună „să stăm strâmb și să judecăm drept”. Și de aici, iadul administrativ.

OCHELARI DE 500 DE LEI ȘI ORBIRE ADMINISTRATIVĂ DE MILIOANE

Totul începe cu o banală pereche de ochelari de vedere, de 500 de lei.
În septembrie 2025, Cornelia cere decontarea lor în baza HG nr. 64/2025 și a Contractului Colectiv de Muncă (art. 32 alin. 1), prin cererea nr. 12597/19.09.2025.

Răspunsul oficial: „NU”, prin „Punctul de vedere” nr. 1297/02.10.2025. Motivul? Nu are recomandare de la medicina muncii.

Grotescul apare la fotoliul doi: în același document, Primăria recunoaște candid că nu are contract de medicină a muncii… de aproximativ 6 ani.
Cu alte cuvinte:

  • angajatorul îi cere un document pe care el însuși era obligat să-l asigure, dar n-a binevoit;
  • e ca și cum ți-ar cere să aduci dovadă că ai fost operat într-un spital care nu există.

În 2024, cererea anterioară (nr. 7611/18.04.2024) nici măcar nu a primit răspuns.
Nu mai e doar refuz. E politică instituțională de ignorare: „las-o să obosească”.

„SĂ STĂM STRÂMB…” – CÂND UN PROVERB DEVINE CRIMĂ DE LÉS MAIESTÉ

Pe primar nu-l doare capul de articole de lege, dar îl lovești în orgoliu cu un proverb.

După note interne și reproșuri zilnice de tipul „comentezi mereu”, vine Nota Internă nr. 14037/29.10.2025, în care i se impută Corneliei „erori profesionale” inexistente, legate de corespondența cu Poliția Băicoi (adresa nr. 1300510/07.08.2025).

Cornelia răspunde oficial, la 03.11.2025, și dezvelește schema:

  • parole comune în Registratură;
  • proceduri călcate în picioare;
  • acces generalizat la sistemul informatic.

La final, îndrăznește să scrie: „Să stăm strâmb și să judecăm drept”.
În secunda următoare, expresia devine obsesie. O lună de zile, primarul o repetă batjocoritor, ca pe un refren de manea administrativă. Argumente? Nu. Hărțuire prin bătaie de joc? Da.

PAROLE LA COMUN, FALS INFORMATIC LA PLIC ȘI REGISTRATURĂ DE TIP „CINE APUCĂ”

Plângerea penală arată cum inspectorul de Resurse Umane, Voiculescu Amalia, folosea repetat parola personală a Corneliei în Registratură, de pe calculatorul acesteia.

Cornelia cere, în scris, schimbarea parolei.
Primarul refuză sistematic.

Rezultatul:

  • în sistem apar înregistrări făcute „de ea”, despre care ea declară că nu le-a făcut;
  • teren perfect pentru fals informatic și acces ilegal la sistem informatic – exact ce descrie Codul Penal, dar aici ca sport de birou.

REFERENT CU STUDII MEDII, MUNCĂ DE ASISTENT SOCIAL CU STUDII SUPERIOARE, SALARIU DE JOS

Cornelia este încadrată ca Referent III Superior – studii medii.
În realitate, e obligată să joace rolul de asistent social cu studii superioare:

  • face anchete sociale pentru handicap, divorț, tutelă;
  • întocmește referate de specialitate și centralizatoare către AJPIS și alte instituții;
  • gestionează dosare de beneficiari.

Legea spune clar că pentru asta trebuie studii superioare de specialitate și alt salariu.
La Scorțeni, legea spune ceva, primarul face altceva:

  • competențele superioare sunt folosite gratis;
  • fișa postului nu se schimbă;
  • salariul nu se mărește;
  • angajata e împinsă să semneze acte pentru care, scriptic, nu are competență – perfectă pentru șantaj ulterior.

Abuz în serviciu, art. 297 Cod Penal, la pachet cu exploatare profesională și hărțuire prin suprasolicitare.

„BIG BROTHER” MADE IN SCORȚENI: CAMERE VIDEO, TELEFOANE, URMĂRIRE LA MINUT

În primele luni din 2026, hărțuirea se transformă în teroare la minut.
Sistemul de supraveghere video, pus teoretic pentru siguranța clădirii, devine jucăria primarului:

  • urmărește angajații în timp real;
  • îi sună imediat ce se ridică de la birou: „unde ești?”, „de ce te-ai mișcat?”, „unde te duci?”.

Într-o înregistrare din 3 martie 2026, primarul recunoaște două lucruri:

  1. că a folosit camerele pentru monitorizarea angajaților;
  2. că și-a pierdut accesul direct, fluxul video trecând la Poliția Locală – probabil după ce cineva a tușit cuvântul „GDPR”.

Rezultatul pentru Cornelia: anxietate, degradarea sănătății psihice – fix tiparul de la art. 208 Cod Penal (hărțuire).

ZĂPADĂ, CONCEDIU FORȚAT ȘI EXEMPLUL „NU FACEȚI CA RĂDOI”

Ninsorile din 18–19 februarie 2026 opresc activitatea.
Soluția „elegantă” a primarului:

– Toată lumea își ia concediu de odihnă pe acele zile, că așa vrea el.

Cornelia refuză. Alege varianta legală: recuperarea orelor și depune cerere.

Urmează:

  • Dispoziția nr. 17/27.02.2026 – recuperare colectivă, pe hârtie;
  • în realitate, doar Cornelia execută orele, fapt dovedit, spune ea, de condica de prezență din martie 2026;
  • ceilalți sunt „iertați” prin acord pentru încă 2 zile de concediu.

Mesaj clar:
„Cine nu semnează ce zic eu muncește. Cine semnează, stă acasă.”

MUTAREA REGISTRATURII ȘI AMENINȚAREA CU DEZASTRUL INSTITUȚIONAL

Primarul vrea să mute Registratura din str. Principală nr. 11 la nr. 2.
Cornelia depune memoriul nr. 3968/27.02.2026, invocând:

  • principiul continuității serviciului public (art. 3 OUG 57/2019);
  • Legea 319/2006 – SSM: ergonomie, lumină naturală, căldură, curent;
  • riscul pierderii termenelor legale, dublarea numerelor de înregistrare, amenzi (Legea 544/2001 etc).

Răspunsul primarului?
Memoriul e ignorat.
În aceeași zi, emite dispoziția de recuperare aplicată discriminatoriu doar ei.
Argumente juridice? Zero. Represalii? Din plin.

ȘEDINȚA „M-AU CIURUIT”: LINSHAJ PSIHIC CU SECRETARĂ, CONTABILĂ ȘI „ETICĂ” LA MASĂ

23.03.2026, după ce ANFP trimite demersul nr. 13467/23.03.2026 către Primărie:

  • Cornelia este chemată în biroul primarului;
  • prezentă crema conducerii: primarul, Secretara Generală (Petcu Dorina), contabila (Negulescu Maria), Consilierul de Etică/Resurse Umane (Voiculescu Amalia).

Timp de aproximativ o oră, scena descrisă de victimă arată așa:

  • i se reproșează că a „îndrăznit” să sesizeze autoritățile centrale;
  • fișa postului devine armă: i se caută cu markerul motive pentru sancțiuni;
  • contabila anunță candid: „Lăsați, domnule primar, că îi facem și noi reclamații cum ne-a făcut ea”.

Izolarea este oficializată: Cornelia nu mai are voie să vorbească direct cu primarul; are cale unică prin Secretara Generală. Profesionalism? Nu. Cortină de fier.

DE LA „CE, MĂ VERIFICI?” LA ATAC DE PANICĂ ȘI ALPRAZOLAM

Episod concret: Cornelia încearcă să predea mapa de corespondență. Primarul refuză să o primească fără secretară de față.
Întrebarea firească: „V-am căutat să vă las documentele”
Răspunsul șefului suprem: „Ce, tu mă verifici pe mine?”

Concediul de odihnă îi este refuzat prin intermediar, cu pretexte de tipul „nu are cine să-ți țină locul” – în timp ce acte și dispoziții aberante curg pe bandă.

Pe 05.03.2026, după luni de umilințe, Cornelia ajunge la Camera de Gardă a Spitalului Orășenesc Băicoi:

  • atac de panică;
  • tensiune 143/95;
  • tratament cu Alprazolam.

Fișa de la Camera de Gardă e literă de lege.
Secretara Generală, în paralel, „știe” că „era bolnavă dinainte”. Medicina scrie altceva.

CONCEDIU CONTRA ORE SUPLIMENTARE ȘI DOCUMENTE ȚINUTE LA SERTAR

Prin adresa nr. 4306/05.03.2026 (comunicată abia la 13.03.2026), primarul condiționează două zile de concediu de odihnă de efectuarea unor ore de recuperare.

Traducere:
„Vrei dreptul legal la concediu? Îl plătești în ore suplimentare.”

Pe lângă ilegalitatea trocului, vine și șicanarea:

  • documentul este ținut 8 zile până să fie înmânat;
  • în acest timp, Cornelia nu știe dacă are sau nu concediu.

Incertitudinea devine instrument de tortură psihologică.

POLIȚIȘTII LOCALI – TRANSFORMAȚI ÎN GARDIENII OREI 17:00

În prima zi de „recuperare” impusă, primarul trimite în recunoaștere doi polițiști locali – Pantilie Tudor Nicolae și Badea Nicolae Cristian – ca să verifice dacă Rădoi pleacă înainte de ora 17:00.

Atribuțiile legale ale Poliției Locale? Sigure.
Realitatea din Scorțeni?

  • doi polițiști păzesc o funcționară publică singură la birou;
  • par să o supravegheze ca și cum ar avea control judiciar, nu recuperare de ore.

Imagine grotescă: primărie liniștită, o femeie muncind pe gratis la „recuperare”, doi polițiști de pază.

CONSILIERUL DE ETICĂ: DIN VICTIMĂ, COMPLICE; DIN SCUT, PARAVAN

În mod normal, Consilierul de Etică e omul la care mergi când îți cade cerul administrativ în cap.
La Scorțeni, Consilierul de Etică e:

  • fosta consilieră personală a primarului;
  • actual inspector de Resurse Umane;
  • beneficiară de sporuri și proiecte europene cu semnătura primarului.

Pe 16.03.2026 are loc o ședință de două ore, înregistrată audio:

  • Cornelia povestește abuzurile și aduce dovezi;
  • Voiculescu recunoaște că și ea a fost victimă a primarului – „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil”, „nu mai salută când se supără”;
  • concluzie în acte: un proces-verbal anemic, care reduce totul la „o opinie despre un tratament diferențiat”.

Între timp, aceeași Voiculescu:

  • continuă să folosească parola de acces a Corneliei;
  • semnează Raportul de specialitate nr. 5869/07.04.2026, care stă la baza reorganizării și desființării postului Rădoi Cornelia;
  • stă în conducerea sindicatului care, teoretic, ar trebui să o apere.

Cercul se închide: primarul semnează sporuri pentru consilier, consilierul semnează rapoarte care scapă primarul și decapitează avertizorul.

CONSILIU LOCAL PE WHATSAPP, HCL-URI PE HÂRTIE, VACANȚE ÎN GRECIA PE BANI PUBLICI

Cea mai explozivă parte din materialul Corneliei privește Consiliul Local Scorțeni, anul 2025.
Fiind responsabilă cu procesele-verbale, ea arată că:

  • multe ședințe nu aveau cvorum fizic;
  • votul se dădea în realitate pe WhatsApp;
  • în HCL-uri figura „vot prin ridicare de mână, în prezență fizică”;
  • ROF-ul Consiliului Local prevedea stenograme și anexe cu prezența nominală – dar acestea nu reflectau realitatea.

Exemplu: HCL nr. 59 din 13.08.2025:

  • în acte: 14 consilieri prezenți, vot cu ridicarea mâinii;
  • în înregistrări audio: nu era cvorum, votul s-a dat pe WhatsApp.

Miza?
HCL 59/13.08.2025 a aprobat suma de 35.000 lei pentru Ansamblul „Datina”.
Potrivit petentei, banii au acoperit o deplasare în Grecia, 5 zile, în care beneficiarii reali ar fi:

  • Managerul Căminului Cultural, Barbu Ramona – soția primarului;
  • angajați ai Căminului Cultural.

Când Cornelia întreabă de ce apar „prezenti fizic” în procesele-verbale și de ce nu se notează voturile pe WhatsApp, Secretara Generală Petcu Dorina recunoaște, în mesaje, că:

  • s-a trecut „prezență fizică”, pentru că aplicația EMOL nu permitea marcarea votului online.

Programul nu permite ilegalitatea, se rezolvă cu falsul manual.

SINDICAT DE BUZUNAR ȘI CONSULTARE SOCIALĂ „COPY–PASTE” DUPĂ CE S-A DECIS TOT

Legea nr. 367/2022 spune clar: când schimbi organigrame, când desființezi posturi, consulți sindicatul. Real.

La Scorțeni:

  • 07.04.2026, ora 10:00 – Cornelia cere pe grupul instituției să se înceapă consultarea;
  • tot pe 07.04.2026 – Referatul nr. 5869 și Proiectul de HCL nr. 17/2026 sunt deja întocmite și încărcate în EMOL;
  • 08.04.2026 – se „ține” o ședință de sindicat, după ce proiectele sunt gata.

Se depun:

  • procesul-verbal al ședinței de sindicat din 08.04.2026;
  • opinia separată a Corneliei – ignorată;
  • raportul de specialitate nr. 5870/07.04.2026;
  • ulterior Raportul nr. 6355/22.04.2026, cu data antedatată 18.03.2026.

Secretara Generală Petcu Dorina joacă dublu:

  • Secretar General al UAT – semnează actele administrației;
  • Președinte de Sindicat – chipurile apără angajații.

Voiculescu Amalia, la rândul ei, e și în sindicat, și în punctul-cheie care justifică legal „reorganizarea” avertizorului.
Dialog social? Monolog cu ecou.

ORGANIGRAMA CU ȚINTĂ: „EȘTI INDISPENSABILĂ, DAR TE TĂIEM”

Proiectul de HCL nr. 17/07.04.2026 este o capodoperă de ambiguitate:

  • se vorbește de reducere de posturi, dar nu se precizează clar care;
  • se invocă „economia de minimum 10%”, dar fără raport serios de la contabilitate;
  • se sar peste posturile vacante și se lovește direct în ocupanți, cu prioritate în avertizor.

Cronologia cinică:

  • 07.05.2026 – Cornelia anunță că se simte rău, cere concediu;
  • 11.05.2026 – i se respinge concediul, i se spune în scris că „prezența ei este indispensabilă, dat fiind volumul mare de activitate”;
  • 13.05.2026 – cade la propriu: diagnostic de cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, concediu medical;
  • 19.05.2026 – Consiliul Local votează desființarea postului ei, pe motiv că… nu mai este nevoie.

Când e să nu-i dai concediu: e indispensabilă.
Când e să-i tai postul: devine brusc inutilă.

„SĂ SE POTOLEASCĂ CU RECLAMAȚIILE”: MESAJUL CLASIC AL PUTERII MICI ȘI RĂZBUNĂTOARE

În momentul în care Cornelia începe să scrie sesizări (ANI, ITM, ANFP, CNCD), apar mesajele „prietenești” de la primar, transmise prin intermediari:

  • „să se potolească cu reclamațiile”;
  • e „influențată de Comandantul Poliției”;
  • parcă „a trăit numai în adevăr până acum”.

În completarea adresată CNCD (dosar nr. 205/2026), Cornelia cere extinderea cercetărilor și pentru infracțiunea de influențare a declarațiilor (art. 272 Cod Penal), arătând că presiunile au venit imediat ce și-a exercitat dreptul legal de a reclama.

Când informează consilierii locali despre viciile procedurale ale organigramei, primarul sare cu altă acuzație „de școală”: trafic de influență.

Avertizorul de integritate devine, în logica de Scorțeni, traficant pentru simplul fapt că le spune aleșilor ce scrie în lege.

CONSILIERUL DE ETICĂ – CRONICARUL UNUI ABUZ ANUNȚAT

În fața CNCD, Cornelia vine cu proba care dinamitează orice pretenție de „nu știam” în aparatul primăriei: înregistrarea ședinței de consiliere etică din 14.03.2026.

Pe înregistrare, potrivit petentei:

  • Consilierul de Etică, Voiculescu Amalia, recunoaște că primarul este „supărăcios și răzbunător”, „ca un copil” și că „nici nu mai salută” când se supără;
  • admite că a fost, la rândul ei, victima acelorași metode;
  • confirmă tratamentul diferențiat și ostil față de anumite persoane.

După această confesiune, nu urmează sesizare la comisia de disciplină, nici raport de avertizare, nici propuneri de măsuri.
Urmează… nimic.
Etica devine hârtie velină pentru ambalat abuzul, nu plasă de siguranță.

SEDINȚA „M-AU CIURUIT” – JURNALUL UNEI EXECUȚII COLECTIVE

Cornelia nu reușește să înregistreze direct linșajul psihologic din 23.03.2026.
Ajunsă acasă, își înregistrează însă declarația „la cald”, jurnal de mobbing depus pe CD la CNCD și în dosarul penal nr. 643/285/P/2026.

Tabloul relatat:

  • un grup de conducere unit nu pentru problemele comunității, ci pentru pedepsirea celui care a apelat la ANFP;
  • blocarea fizică în birou, refuzul de a-i permite să iasă, în ciuda cererilor repetate;
  • comentarii cinice despre starea ei de epuizare: „era bolnavă dinainte”.

Nu mai seamănă cu o ședință administrativă, ci cu un interogatoriu de altă epocă.

CONTROL EXCESIV DOAR PENTRU UNA: „ADU-MI TOATE ACTELE ÎN 3 ZILE!”

Pe 27.04.2026, exact când se publică proiectul de HCL despre noua organigramă, Corneliei i se trimite o notă de serviciu: în 3 zile să aducă, pe hârtie, copii după toate actele menționate în raportul ei de activitate la Asistență Socială.

Detaliile absurde:

  • documentele cerute se află deja în arhiva instituției;
  • multe au chiar semnătura primarului;
  • cererea se adresează doar ei, nu întregului compartiment.

Scopul nu e verificarea activității, ci șicanarea, epuizarea, crearea de „greșeli” administrative care să poată fi folosite ulterior.

EXECUȚIA ÎN AVANS: CHEILE ARHIVEI, MUTAREA BIROULUI ȘI SINDICATUL CURĂȚAT

Pe 06.05.2026, cu 13 zile înainte să fie votată vreo organigramă:

  • colegul arhivar iese la pensie;
  • persoana care logic putea prelua atribuțiile era Cornelia, care oricum ținuse locul arhivarului;
  • în loc de asta, primarul intră în biroul ei cu o casieră și îi dispune predarea imediată a întregii arhive și a cheilor acesteia către casieră.

În aceeași zi:

  • ordonă zugrăvirea biroului Corneliei și a holului;
  • anunță că acolo va fi mutată Starea Civilă și se vor oficia cununii;
  • se face o ședință de sindicat „pe repede înainte”, în urma căreia Cornelia este scoasă din conducerea sindicatului.

Simbolistica e clară: întâi te rad din roluri și din spațiu, apoi te rad din organigramă.

IZOLARE SOCIALĂ LA ORDIN: „NU O MAI LUAȚI NICI ÎN MAȘINĂ”

Pe suportul optic depus la CNCD, Cornelia prezintă o înregistrare în care colega Stănescu Claudia recunoaște că a fost certată și amenințată direct de primar pentru că a luat-o pe Cornelia cu mașina la navetă.

Gestul normal de colegialitate – două colege merg împreună la serviciu – devine delict disciplinar neoficial.
Mesajul transmis restului personalului:

  • „Nu vorbești cu ea”;
  • „nu o saluți”;
  • „nu o iei în mașină”.

Boicot social orchestrat de sus – rețetar clasic în hărțuirea morală.

DUBLUL STANDARD: COLEGĂ PROTEJATĂ, AVERTIZOR HĂITUIT

În timp ce Cornelia este controlată la sânge, cealaltă colegă de la Asistență Socială:

  • își face facultate și cursuri în timpul programului de lucru;
  • susține examene online în orele de serviciu;
  • nu e deranjată de controale, note explicative sau „recuperări”.

Cea care muncește peste fișa postului e dată afară prin „reorganizare”.
Cea protejată își vede linștită de licențe și proiecte, pe timpul și pe banii primăriei.

SALARII CU DOUĂ VITEZE: „NU SUNT BANI… PENTRU UNII”

În februarie și martie 2026, potrivit Corneliei:

  • asistenții personali și consilierii locali își primesc integral salariile, la timp;
  • funcționarii publici și personalul contractual primesc banii fracționat, în două tranșe.

Explicația oficială: surse bugetare diferite, lipsă temporară de fonduri.
Realitatea de la bancă:

  • facturile, ratele și utilitățile nu știu de „surse diferite”;
  • știu doar de scadențe.

Cei politico-utili sunt protejați. Ceilalți, împinși în stres financiar suplimentar.

CÂND TEROAREA ADMINISTRATIVĂ AJUNGE ÎN DIAGNOSTICUL MEDICAL

Linia finală nu o trage Cornelia, ci medicii:

  • 05.03.2026 – fișa Camerei de Gardă: atac de panică, TA 143/95, tratament cu Alprazolam;
  • 13.05.2026 – diagnostic: cardiopatie ischemică cronică și episod depresiv sever, legat de stresul de la locul de muncă;
  • concediu medical CCMAV nr. 2306453.

Nu mai e simplu conflict de muncă. E degradarea sănătății unei persoane prin hărțuire sistematică.

PROBE CÂT PENTRU UN MANUAL DE DREPT PENAL APLICAT LA PRIMĂRIE

Cornelia nu vorbește „după ureche”. Își sprijină acuzațiile cu:

  • fișe medicale;
  • cereri, răspunsuri, adrese, dispoziții, hotărâri de consiliu, rapoarte de specialitate (nr. 5869, 5870, 6355 etc.);
  • fișa postului subliniată la marker;
  • înregistrări audio din biroul primarului, din ședința de „etică”, declarația imediat după ședința „M-au ciuruit”;
  • capturi de ecran WhatsApp cu Secretara Generală, colege, consilieri;
  • ciorne olografe ale ședințelor de Consiliu Local din 2025;
  • condica de prezență care arată că doar ea a făcut „recuperarea” colectivă;
  • mesaje de tip „să se mai potolească cu reclamațiile”.

Până la 31.12.2022, fișele de evaluare îi dau calificativ „FOARTE BINE”, fără sancțiuni.
Brusc, după ce vede prea mult și întreabă prea tare, devine „problema instituției”.

LOVITURA FINALĂ DUPĂ PRESĂ: PREAVIZ ÎN ZIUA ÎN CARE SE PUBLICĂ INVESTIGAȚIA

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova publică articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin”, în care toate aceste episoade sunt expuse public, cu numere de dosar, articole de lege și probe.

În aceeași dată de 12.06.2026, data revenirii la serviciu a Corneliei din concediu medical, primarul comunei Scorțeni emite o dispoziție cu următorul conținut esențial:

  • începând cu 12.06.2026, se acordă Corneliei Rădoi un termen de preaviz de 30 de zile calendaristice, 12.06.2026–11.07.2026;
  • este menționată ca funcționar public, referent, grad profesional superior, clasa III, Compartiment Registratură, Relații cu Publicul și Arhivă;
  • pe perioada preavizului este obligată să se prezinte la locul de muncă și să respecte programul de lucru;
  • temei: art. 196 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Cronometrul e perfect:

  • ani întregi de hărțuire și „reorganizări” cu țintă;
  • plângeri penale, sesizări la ANFP, CNCD, ANI, ITM;
  • articol de investigație public, cu nume și fapte, în Incisiv de Prahova – 12.06.2026;
  • în aceeași zi, la revenirea la muncă, preaviz de 30 de zile.

Legal ambalat, momentul trădează esența: represalii împotriva avertizorului de integritate, exact genul de conduită sancționată de Legea nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor.
Când ai un edil acuzat că a folosit Codul Penal ca regulament intern, nu e de mirare că, în loc să corecteze abuzurile semnalate public, alege să-l decapiteze pe cel care le-a devoalat.

CONCLUZIE: SCORȚENI – REGATUL UNDE A VORBI DEVINE INFRACȚIUNE, IAR TĂCEREA, SINGURA CARIERĂ SIGURĂ

Din plângeri penale, demersuri către ANFP, sesizarea și completarea către CNCD și din reacția imediată de după articolul din Incisiv de Prahova se conturează un tablou coerent:

  • un primar descris chiar de Consilierul de Etică drept „supărăcios și răzbunător”;
  • un aparat administrativ folosit ca instrument de control, intimidare și mușamalizare;
  • un Consilier de Etică și un sindicat transformați în extensii ale puterii, nu în scuturi pentru angajați;
  • ședințe de consiliu raportate „în prezență fizică”, deși votul s-ar fi dat pe WhatsApp, cu bani publici trimiși până în Grecia;
  • o funcționară cu calificativ „foarte bine” transformată în țintă: hărțuită, îmbolnăvită, izolată, apoi „reorganizată” afară prin preaviz dat fix în ziua în care presa a îndrăznit să scrie.

Cornelia Rădoi cere organelor penale să vadă aici nu doar:

  • hărțuire (art. 208 Cod Penal),
  • abuz în serviciu (art. 297),
  • fals intelectual (art. 321),
  • influențarea declarațiilor (art. 272),

ci și o utilizare sistematică a funcției publice pentru represalii împotriva unui avertizor de integritate (Legea nr. 361/2022), plus discriminare pe criteriu de victimizare, în fața CNCD.

În acte, la Scorțeni, totul se numește „reorganizare”, „optimizare”, „consultare sindicală”, „preaviz legal”.
În teren, traducerea sună așa:

„Cine nu ridică mâna cum vrem noi, nu mai are loc la masă.
Cine ridică vocea pentru lege, iese pe ușă.” (Irinel I.).

Citeste in continuare

Exclusiv

EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI

Publicat

acum 8 ore

pe

iunie 13, 2026

De

Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar

GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE

La 12 august 2025, în jurul orei 18.00, Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) anunță, cu sobrietate de buletin de război, un „eveniment extrem de grav” la Penitenciarul Mărgineni.
Traducere în româna de bun-simț: un deținut a luat-o la sănătoasa.

Numele deținutului: Ion Milosiu, 32 de ani.
Pedeapsă: 5 ani și 10 luni închisoare pentru act sexual cu un minor.
Regim: închis, într-un penitenciar considerat de Maximă Siguranță.

Și ce face un deținut închis, într-un penitenciar de maximă siguranță?
Conform comunicatului oficial al ANP, își demonstrează condiția fizică: escaladează gardul împrejmuitor al unității, în timp ce „desfășura activități lucrative la blocul alimentar”.

La scurt timp, se activează „procedurile specifice”:

  • blocarea căilor de acces,
  • alarmarea personalului,
  • constituirea echipelor de căutare,
  • implicarea Poliției, Jandarmeriei și Poliției de Frontieră.

Pe scurt: când a sărit deținutul gardul, au sărit și toate instituțiile după el.

MAXIMĂ SIGURANȚĂ, MINIMĂ CREDIBILITATE

Întrebarea de bun-simț, pe care opinia publică are tot dreptul să o pună:
Cum e posibil ca, într-un penitenciar de „Maximă Siguranță”, un deținut să urce gardul ca pe o scară de bloc și să iasă în lume, după ce a lucrat liniștit la blocul alimentar?

O asemenea breșă de securitate este printre cele mai grave incidente imaginabile într-un penitenciar.
Asta ar trebui să ridice, în mod normal, următoarele semne de întrebare:

  • Cum au fost organizate activitățile la blocul alimentar?
  • Cum au fost supravegheați deținuții?
  • Cum au fost respectate măsurile de siguranță?
  • De ce mai poartă eticheta „Maximă Siguranță” o unitate unde gardul pare mai degrabă decor?

EVADARE LA MĂRGINENI, RECOMPENSĂ LA VÂRF

Partea cu adevărat spectaculoasă apare abia după incidentul de la Mărgineni:
directorul Penitenciarului Mărgineni beneficiază de o majorare salarială de 50%, pentru „lucrări de excepție” și „misiuni speciale”.

Da, ați citit bine:

  • Deținutul sare gardul,
  • Sistemul sare cu jumătate de salariu în plus pentru conducerea unității.

În acest context, interesul public nu mai este doar legitim, este strigător la cer:

  • În ce circumstanțe a fost acordată această recompensă financiară?
  • Care sunt criteriile după care se decretează „excepționalul” managerial într-un penitenciar unde are loc o evadare?

ÎNTREBĂRILE PE CARE PENITENCIARUL MĂRGINENI TREBUIE SĂ LE SUPORTE, NU SĂ LE EVITE

Redacția Incisiv de Prahova (sursa acestui demers jurnalistic) a decis să nu lase incidentul și bonusul să treacă „pe după gard” și a formulat o solicitare oficială, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Concret, am cerut Penitenciarului Mărgineni să comunice:

  • Caracterizarea profesională, motivarea și propunerea înaintată către ANP pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului unității;
  • Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au justificat acest bonus pe cele trei luni pentru care a fost acordat;
  • Măsurile dispuse imediat după evadare și concluziile verificărilor făcute în urma incidentului.

De asemenea, am întrebat:

  • Ce măsuri obligatorii a stabilit Administrația Națională a Penitenciarelor pentru remedierea deficiențelor constatate la Mărgineni;
  • Dacă aceste măsuri au fost implementate integral sau dacă sunt încă în curs de implementare;
  • Dacă au fost identificate responsabilități disciplinare sau manageriale legate de evadare și care au fost concluziile controlului oficial.

Și, pentru că vorbim de funcții de conducere într-o unitate de maximă siguranță:

  • Am cerut să se precizeze dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege;
  • În caz afirmativ, ce natură are această relație și ce măsuri administrative au fost luate pentru respectarea legii privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

Toate aceste informații sunt de interes public major. Este vorba de o instituție finanțată din bani publici, responsabilă de siguranța comunității și de executarea pedepselor. Tocmai de aceea, opinia publică are dreptul să știe cum s-a ajuns de la evadare la majorare salarială de 50%.

Până la răspunsuri, întrebarea rămâne:
Cum poate fi justificată recompensarea conducerii cu un plus de 50% la salariu după un incident de o asemenea gravitate?

Redacția Incisiv de Prahova anunță că va publica integral răspunsurile primite de la Penitenciarul Mărgineni și de la Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru ca opinia publică să poată evalua singură „performanța” managerială care a generat acest bonus.

SOLICITARE OFICIALĂ: 17 ÎNTREBĂRI PENTRU UN 50% „DE EXCEPȚIE”

Către: Penitenciarul Mărgineni
În atenția: domnului Comisar-șef de poliție penitenciară Marian Valentin Aldea, Director al Penitenciarului Mărgineni
Subiect: Solicitare de informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001

În temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, solicităm următoarele informații și documente referitoare la activitatea conducerii Penitenciarului Mărgineni:

1. Copia caracterizării profesionale, a motivării și a propunerii înaintate către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru acordarea majorării salariale de 50% directorului Penitenciarului Mărgineni.

2. Detalierea lucrărilor de excepție, a misiunilor speciale, a obiectivelor îndeplinite, a rezultatelor profesionale și a realizărilor manageriale care au stat la baza acordării majorării salariale de 50%, precum și perioada exactă pentru care aceasta a fost aprobată.

3. Comunicarea actelor administrative prin care a fost aprobată majorarea salarială de 50%, cu indicarea temeiului legal și a autorității care a dispus acordarea acesteia.

4. Precizarea măsurilor dispuse de conducerea Penitenciarului Mărgineni în urma evadării deținutului Ion Milosiu, produsă la data de 12.08.2025.

5. Comunicarea concluziilor verificărilor efectuate la nivelul unității ca urmare a producerii acestui eveniment.

6. Precizarea dacă, în urma evadării, au fost identificate deficiențe organizatorice, operaționale sau manageriale și, în caz afirmativ, care au fost acestea.

7. Precizarea dacă au fost dispuse măsuri disciplinare, administrative sau manageriale împotriva unor angajați ai unității în legătură cu acest incident și, în caz afirmativ, natura acestor măsuri.

8. Comunicarea măsurilor dispuse de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma controlului efectuat după producerea evadării.

9. Comunicarea măsurilor stabilite de ANP care trebuiau implementate de conducerea Penitenciarului Mărgineni, precum și stadiul implementării acestora.

10. Precizarea dacă toate măsurile dispuse de ANP au fost implementate integral și, în caz contrar, care sunt măsurile aflate încă în curs de implementare.

11. Comunicarea concluziilor finale ale controlului efectuat de Administrația Națională a Penitenciarelor în urma producerii evadării.

12. Precizarea dacă între directorul Penitenciarului Mărgineni și directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar există vreun grad de rudenie sau de afinitate prevăzut de lege.

13. În cazul unui răspuns afirmativ la punctul anterior, precizarea naturii exacte a relației de rudenie sau afinitate și a măsurilor administrative adoptate pentru respectarea dispozițiilor legale privind incompatibilitățile, conflictele de interese și raporturile ierarhice.

14. Comunicarea numărului și datei documentelor prin care au fost formulate propunerile de acordare a majorării salariale de 50% către directorul unității.

15. Comunicarea criteriilor de performanță utilizate pentru fundamentarea propunerii de acordare a acestei majorări salariale.

16. Precizarea numărului majorărilor salariale de 50% de care a beneficiat directorul unității, comisar-șef de poliție penitenciară Aldea Marian, pe toată perioada în care îndeplinește funcția de director al Penitenciarului Mărgineni.

17. Comunicarea cuantumului fiecărei majorări salariale de care a beneficiat acesta, pe fiecare trimestru în parte.

Solicităm transmiterea răspunsului și a documentelor solicitate în format electronic, la adresa de e-mail indicată redacției.

Această solicitare este formulată având în vedere interesul public major privind activitatea unei instituții finanțate din fonduri publice, modul de gestionare a unui incident de securitate deosebit de grav (evadarea de la Mărgineni) și criteriile utilizate pentru recompensarea personalului de conducere cu majorări salariale de 50%.

Când răspunsurile vor veni, vom vedea dacă la Mărgineni a evadat doar un deținut sau a evadat și responsabilitatea. Redacția Incisiv de Prahova va avea grijă ca nimic să nu mai poată sări gardul fără să fie văzut. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele

Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...
Exclusiv8 ore ago

Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului

Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
Exclusiv8 ore ago

EVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI

Pamflet usturător despre cum se răsplătește „excepționalul” în sistemul penitenciar GARDUL E MIC, SALARIUL E MARE La 12 august 2025,...
Exclusivo zi ago

Țara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT

Operațiunea „SAFE”: Salvăm pe cine trebuie, nu ce trebuie În România anului 2026, „securitatea națională” pare să însemne altceva decât...
Exclusivo zi ago

DN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani

Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul pasaj rutier spre strada Înfrățirii, România își arată, simultan, toate fețele:...
Exclusivo zi ago

Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele regat al lui Barbu Iulian Constantin

Când Codul Penal devine regulament de ordine interioară Într-o comună liniștită din Prahova, Scorțeni, instituțiile statului par să funcționeze după...
Exclusivo zi ago

Coca-Cola HBC Ploiești: Reciclare pe persoană fizică, „donații” pe banii firmei și IBC-uri la tarabă

„Sustenabilitate” la Ploiești: premii la vârf, mizerie la bază Reciclarea și valorificarea de deșeuri pe persoană fizică pare să fi...
Exclusivo zi ago

Inspectoratul General al Miliției de Frontieră: „Aproximativ” stat de drept, cu „vigilență revoluționară” la plic

Când Poliția de Frontieră numără „aproximativ” degetele și apără „cuceririle revoluționare” cu Legea din 1971 Poliția de Frontieră, înapoiată rău:...
Exclusivo zi ago

Polițistul – slugă la stat, călugăr în viața privată. Avocatul – business class spre orice SRL

Avocatul, de la „incompatibil” la „orice, dar cu stil” Ieri, Camera Deputaților (cameră decizională, nu doar cameră de ecou) a...
Exclusivo zi ago

Parteneriat strategic sau stat-remorcă?

Când microfonul propagandei de la București bubuie cu vorbe mari despre „Parteneriatul Strategic cu SUA”, realitatea rece, notarială, din registrele...
Exclusiv2 zile ago

„Mingea de aur a adeziunii”: Fotbal cu șantaj sindical pe banii statului

Sport de performanță în penitenciare: „Vrei pe teren? Semnezi la noi!” În timp ce România încă mai crede că fair-play-ul...
Exclusiv2 zile ago

Scrisoare deschisă a fermierilor din Prahova: opriți experimentul antigrindină, nu suntem material de laborator

Experiment pe cer străin: cum vrea statul să pună fermierii din Prahova cobai la „noua tehnologie” antigrindină „NU VOI DECIDEȚI...
Exclusiv2 zile ago

Republica Rachetă: cum își bombardează statul norii, fermierii și bunul‑simț. Prahova, frontul unde „mafia antigrindină” vrea să reintre pe cer pe șest

„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru...
Exclusiv2 zile ago

„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD

Incisiv de Prahova dă tonul, IPJ Prahova dă din umeri Ca de obicei, investigațiile ziarului de investigații Incisiv de Prahova...
Exclusiv2 zile ago

DINASTIA „DUBLEI CHEI”: CUM SE ÎMPARTE ROMÂNIA CA O FELIE DE TORT ÎN LABORATOARELE DIN UMBRĂ

În timp ce poporul e hrănit cu gogoși democratice și sclipici european, „băieții deștepți” de la butoane au inventat cel...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv