Anchete
In „deconspirarea” Diviziei R (ce grupa rezerviști ce-au acționat pe teren la ordinele lui Ceaușescu), numele au fost anonimizate
Dezbaterea ce-a încins spiritele în ultimele zile ale lui 2022 a fost cea legată de decizia SRI de desecretizare și publicare a unor documente din 1989, ce arată rolul Securității în reprimările sângeroase ale manifestanților contra regimului Ceaușescu.
Treburile nu erau chiar noutăți, înafara deconspirării Diviziei R (ce grupa rezerviști ce-au acționat pe teren la ordinele lui Ceaușescu), numele au fost anonimizate, însă a fost suficient ca, precum la o apăsare de buton, o pleiadă de rezerviști ai fostei Securități, împreună cu vechii lor agenți din presă, să declanșeze un atac la SRI, țintindu-l pe directorul civil, Eduard Hellvig. Nemulțumirea lor e legată nu doar de faptul că ar fi vizați, stricându-li-se astfel tihna bătrâneții asigurate prin pensii babane, ci și că rolul Armatei în reprimarea manifestanților ar fi astfel bagatelizat.
Istoricii și analiștii corecți știu bine cum au stat treburile, deci nu despre asta scriu azi. Isteria unor rezerviști legată de desecretizare îmi dă prilejul însă să relatez despre o reală deconspirare, ce a fost pregătită în mod meticulos timp de două decenii de către generalul Iulian Vlad, ce vroia să lase posterității șansa să se afle adevărul despre cele întâmplate în 1989, dar și despre cei ce-au preluat puterea și au exercitat-o în mod samavolnic și antinațional după uciderea lui Ceaușescu.
L-am cunoscut pe generalul Iulian Vlad în 1998 și de-atunci am fost beneficiarul unei prietenii pe care mi-a acordat-o acesta până la moartea sa din septembrie 2017. E limpede că astfel am avut șansa să pricep mult mai bine decât alții textura reală a României, o să scriu în mod extins despre asta la un moment dat. Episodul pe care vi-l relatez azi, și-l implică pe generalul Vlad, are legătură cu dezbaterea legată de desecretizare. Către vara lui 2017, cancerul pancreatic de care suferea generalul l-a obligat la o spitalizare unde acceptase să mai fie vizitat de foarte puține persoane. În ciuda insistențelor mele nu mi-a permis să-l vizitez, spunându-mi că nu vrea să-l văd în acea stare ci să-l țin minte cum era în putere, dar vorbeam aproape zilnic la telefon, încercând să-i mai fiu de folos cum puteam. La începutul lui august 2017, generalul Vlad m-a sunat și, cu o voce slăbită, mi-a zis să nu-l întrerup că are să-mi spună ceva important și nu are suficientă energie pentru o conversație. Mi-a zis să-l contactez pe Aurel Rogojan, fostul său șef de cabinet, căruia i-a dat dispoziție să-mi înmâneze manuscrisele memoriilor sale, iar eu, după moartea sa, să am grijă să fie publicate în mod corespunzător, lăsându-mi mie decizia alegerii editurii și a formatului de publicare. Apoi și-a luat rămas bun, incluzând toată familia mea, și a închis telefonul. L-am sunat imediat pe Rogojan care mi-a confirmat ordinul generalului, mi-a zis că se află în posesia manuscriselor, dar că mi la va înmâna când se întoarce de la mare peste câteva zile, fiind plecat la odihnă. Rogojan nu m-a mai sunat, l-am apelat eu la începutul lui septembrie, dar nu a mai răspuns.
La finalul lunii septembrie generalul a ieșit învins din lupta cu boala cruntă, funeraliile fiind organizate la Cimitirul Militar Ghencea. Catafalcul era așezat într-un careu format din câteva sute de apropiați ai generalului Vlad, cu familia priveghindu-l de lângă sicriu. La finalul slujbei de înmormântare, duhovnicul său i-a anunțat de la microfon pe cei doi aleși de general cu limbă de moarte să vorbească în fața asistenței, respectiv pe colonelul (r) Filip Teodorescu și pe mine. Nimeni dintre organizatori nu mă anunțase despre acest lucru, colonelul Teodorescu a declinat printr-un semn discursul, sugerând că e prea emoționat, așa că am fost singurul care a vorbit despre generalul Iulian Vlad, după ce Aurel Rogojan i-a prezentat viața, cariera și realizările.
Generalul Vlad și-a scris memoriile pe durata a mai mult de 25 de ani, începând acest lucru chiar în pușcărie, unde a fost aruncat de Gelu Voican Voiculescu pe 30 decembrie 1989, la ordinele lui Ion Iliescu și Silviu Brucan. Împreună cu puținii prieteni comuni care îl întâlneam pe general în acei ani, insistam mereu să ne spună ce scrie sau să accepte interviuri scrise sau la televiziuni unde să povestească adevărul despre evenimente și personaje. Zâmbea sau glumea cu noi nevrând să refuze direct, dar mi-a spus de câteva ori că acele memorii nu trebuie să apară decât după moartea sa, că acesta trebuie să fie comportamentul unui fost șef de serviciu secret, dar și că este un lucru extrem de periculos pentru familia sa sau pentru apropiații ce-ar fi implicați în publicare.
Memoriile generalului Iulian Vlad au rămas astfel nepublicate, Aurel Rogojan făcând ulterior o slabă selecție a lor, publicând fragmente în revista de istorie condusă de către Dan Andronic. E inutil să confirm că ceea ce s-a publicat a fost menit să nu deranjeze mai pe nimeni (pot spune asta deoarece am aflat destule din ce-a scris în lungile discuții cu generalul din cei 20 de ani de prietenie), astfel am convingerea nu numai că oameni din Statul Paralel au avut autoritatea să impună așa-ceva, dar și că pot folosi cele scrise de către general pentru a-i șantaja sau proteja pe cei aflați încă în viață, vizați de dezvăluirile lui Iulian Vlad.
Vă este clar că, față de ceea ce a desecretizat SRI-ul la final de 2022, aceste memorii ar fi cele care cu adevărat ne-ar permite să aflăm ce ni s-a întâmplat cu adevărat în momentul ruperii de ceaușism, putându-i diferenția astfel pe patrioți de trădătorii ce-au preluat puterea și ne-au adus unde suntem azi.
Cozmin Gușă
Anchete
Cursa pentru șefia Parchetelor: Nume vehiculate pentru funcțiile de Procuror General și șef DNA
Pe măsură ce se apropie termenul oficial pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, speculațiile din culise se intensifică. Potrivit publicației Lumea Justiției, mai multe nume cunoscute din sistemul judiciar ar fi interesate de funcțiile de Procuror General al României și de șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Pretendenti la funcția de Procuror General
Unul dintre numele vehiculate pentru poziția de Procuror General al României este cel al procurorului Nicolae Solomon. Actual adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), Solomon este o figură familiară, fiind fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în perioada așa-numitului „Binom DNA-SRI”. Lumea Justiției menționează, de asemenea, un zvon, lansat chiar din proximitatea acestuia, conform căruia ar exista o legătură de rudenie cu Mirabela Grădinaru, concubina primarului Capitalei, Nicușor Dan. Deși legătura de rudenie nu este confirmată, se știe că Solomon și partenera lui Nicușor Dan sunt născuți în același an, 1984, și au absolvit același liceu, „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. Rămâne de văzut dacă acest trecut comun va influența percepția în procesul de selecție.
Pentru aceeași funcție de șef al PICCJ ar mai candida, conform sursei citate, și procuroarea Maria Magdalena Militaru, de asemenea de la PICCJ. Aceasta este sora procurorului DNA Mihai Prună și cumnata fostului ministru al Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună.
Candidaturi pentru șefia DNA
În ceea ce privește conducerea DNA, Lumea Justiției informează că funcția ar fi vizată de procuroarea Alexandra Carmen Lăncrănjan, cunoscută și sub porecla „Veverița”. În prezent, Lăncrănjan activează la PICCJ, fiind subordonată lui Nicolae Solomon, și a colaborat anterior cu acesta la Parchetul Tribunalului București. Acest context a generat speculații despre un posibil „tandem” Solomon – șef PICCJ, Lăncrănjan – șefă DNA.
Lumea Justiției își exprimă preferința pentru continuitate
În ciuda acestor nume nou apărute, publicația Lumea Justiției își menține poziția editorială, considerând că cele mai bune opțiuni pentru Parchetul General și DNA sunt actualii șefi ai celor două instituții. Conform opiniei exprimate, Alex Florența (pentru Parchetul General) și actualul șef al DNA au reușit să „pună pe picioare” cele două instituții și să le „mai credibilizeze” după o perioadă considerată „ani negri”, în care au fost conduse de personaje precum Augustin Lazăr, Gabriela Scutea, Laura Codruța Kovesi și Crin Nicu Bologa. (Irinel I.).
Anchete
Circul Constituțional al României: Cum vrem un judecător, dar primim un „expert” fără drept și un CV improvizat!
Zi de foc la Curtea de Apel: Azi, judecata unei numiri de scandal!
Pe scena absurdului judiciar românesc, cortina se ridică din nou, promițând un spectacol de proporții. Azi, vineri, 30 ianuarie 2026, la Curtea de Apel București, se anunță o zi de foc, una care ar putea zgudui din temelii credibilitatea celei mai înalte instanțe a țării: Curtea Constituțională a României (CCR). Judecătoarea Olimpiea Crețeanu va pronunța verdictul în dosarul 8100/2/2025, dosar în care avocata Silvia Uscov a aruncat mănușa, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât suspendarea Decretului prezidențial prin care Nicușor Dan l-a cocoțat pe profesorul Dacian Dragoș în fotoliul de judecător CCR! Adevărul, dezvăluit inițial de publicația Lumea Justiției, este mult mai murdar decât o simplă „eroare”. Este o lecție despre cum poți ajunge la vârful justiției fără să îndeplinești, de fapt, condițiile elementare.
Profesorul fără drept: Când CV-ul sună a farsă penală!
Acuzația principală, o adevărată torpilă lansată de avocata Uscov, este de o gravitate rară: domnul Dragoș ar fi prestat servicii de consultanță juridică pentru filiala românească a gigantului francez Systra fără să aibă absolut nicio calitate legală pentru asta! Nici avocat, nici măcar consilier juridic! O ilegalitate crasă, o bătaie de joc la adresa unei profesii reglementate. Lumea Justiției a disecat CV-ul „ilustrului” profesor, arătând că prin intermediul unui PFA, Dacian-Cosmin Dragoș a colaborat cu Systra SA din 2016 până aproape de momentul numirii sale la CCR. Or, pentru asemenea „prestări servicii” – fie și prin PFA – trebuia să dețină atestarea de avocat sau de consilier juridic. Dar, surpriză! Niciuna! Și, culmea tupeului, nu este o presupunere malitioasă! Chiar domnul judecător CCR în devenire, în propriul CV publicat pe site-ul Curții, recunoaște negru pe alb că a prestat „activități de consultanță juridică”! Mai mult, în întâmpinarea depusă în instanță, se autodefinește ca „expert juridic” și confirmă „consultanța juridică” pentru Systra. Așadar, avem un domn care, după spusele avocatei Uscov, ar fi practicat avocatura ilegal, iar acum ar trebui să judece legea la nivel constituțional! O ironie amară, demnă de dosarul penal invocat de Silvia Uscov, conform art. 348 din Codul penal, care sancționează exercitarea fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizație.
Matematica vechimii, rezultate dezastruoase: 18 ani sau o minciună gogonată?
Dar scandalul nu se oprește aici. Vechimea, acea condiție esențială și cumulativă de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerută de Legea CCR și Constituție, pare să fie o poveste pentru alți ochi, nu pentru cei ai decidenților. Avocata Uscov demontează cu precizie elvețiană fiecare punct din „palmaresul” domnului Dragoș. Din cei peste 26 de ani invocați, doar o mică parte, 3 ani și 4 luni, la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir Cluj-Napoca, ar putea fi considerate învățământ juridic superior în sensul strict constituțional. Restul de peste două decenii la Facultatea de Științe Politice și Administrative, deși „valoroase academic”, nu reprezintă învățământ juridic superior! Cu alte cuvinte, profesorul nostru a predat administrație publică, nu drept, pentru majoritatea „vechimii” sale academice.
Jonglerii administrative: Experți, președinți și membri – De la ce se face vechime la CCR?
Și dacă vechimea în învățământ este subțire ca o foaie de hârtie, activitatea juridică este inexistentă! Iată cum demontează S. Uscov „vechimea” domnului Dragoș, invocată cu atâta fală:
- Funcțiile de consultanță administrativă (consilier ministerial, expert în comisii): O simplă muncă de secretariat sau de „șef de proiect”, nicidecum profesii juridice reglementate. ÎCCJ a spus-o clar: funcțiile nu se echivalează după „atribuții”, ci după încadrarea formală în profesii recunoscute!
- Activități de expert în proiecte internaționale și arbitraje ICSID: Dacă nu ești avocat cu drept de exercițiu sau consilier juridic angajat, e doar consultanță pe contract civil. Adică, la fel de juridic ca un mecanic auto care citește Codul Rutier.
- Expert achiziții publice: O activitate „tehnico-administrativă”, consultativă, care nu are nicio legătură cu „funcțiile de specialitate juridică” cerute de lege. E ca și cum ai număra anii de stat la coadă la taxe ca experiență în contabilitate!
- Președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) și Membru în Comisia de științe juridice CNATDCU: Două „titluri” pompoase, dar care reprezintă, în esență, calități în organisme consultative, plătite la ședință, nu „funcții de specialitate juridică” cu vechime recunoscută. Așadar, domnul Dragoș a fost un „expert academic”, un „evaluator”, un „șef de comisie”, dar nicidecum un jurist în sensul cerut de Constituție!
În concluzie, matematica este crudă: doar aproximativ 3 ani și 4 luni în învățământul juridic superior și ZERO ani în activitate juridică validă!
Președintele (In)competent și riscul colapsului constituțional!
Cu toate aceste „dezvăluiri”, devine evident că Decretul Președintelui Nicușor Dan (nr. 774/2025) prin care a fost numit profesorul Dragoș este, la fel ca „vechimea” acestuia, profund nelegal. Această numire, o palmă dată bunului simț și legii fundamentale, încalcă dispozițiile clare ale Art. 143 din Constituție. Suspendarea imediată a acestui decret nu este o simplă formalitate, ci o măsură imperativă pentru a proteja ordinea de drept, pentru a salva ce a mai rămas din prestigiul Curții Constituționale și pentru a preveni un prejudiciu ireversibil asupra întregului sistem juridic. Interesul public superior nu poate fi sacrificat pe altarul unor interpretări „creative” ale legii sau, mai grav, pe cel al unor numiri pe criterii necunoscute, în detrimentul legalității și profesionalismului.
Mâine, ochii României trebuie să fie ațintiți spre Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă judecătorii vor permite ca o instituție esențială a democrației să fie condusă de un judecător cu un CV „rearanjat” și o „vechime” fantomă. Justiția română este din nou la examen. Și, de data aceasta, miza este chiar Constituția! (Irinel I.).
Anchete
O nouă frontieră legală: Magistrații, excluși de la conducerea Facultăților de Drept
Sursa citată, Lumea Justiției, dezvăluie o nouă incompatibilitate adăugată pe lista deja lungă de restricții profesionale pentru magistrați. Într-un context în care dezbaterea publică se concentrează adesea pe beneficiile de care se bucură judecătorii și procurorii, cum ar fi pensiile de serviciu, puțini sunt cei care analizează complexitatea impedimentelor cu care aceștia se confruntă în cariera lor. Zilele acestea, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat o altă limitare semnificativă.
Din justiție, dar nu și la cârma Academiei: Decanat interzis
Mai exact, o decizie recentă a CSM stipulează că judecătorii și procurorii nu pot deține funcția de decan al unei facultăți de drept. Aceasta înseamnă că o instituție de învățământ superior de specialitate, care formează viitorii juriști, nu poate fi condusă de un magistrat activ, indiferent de expertiza sa juridică sau academică.
Verdictul Comisiei CSM: Profesor Da, Decan Nu!
Clarificarea a venit din partea Comisiei de lucru nr. 1-reunită „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Aceasta a stabilit explicit că „funcţia de judecător este incompatibilă cu funcţia de decan al unei facultăți de drept”. Astfel, deși un magistrat poate preda în cadrul unei facultăți de drept, calitatea de profesor universitar fiind permisă, accesul la funcția de conducere de decan este acum oficial blocat. Această decizie trasează o linie clară între rolul didactic și cel administrativ în mediul academic pentru magistrați.
Cererea de clarificare, venită de la Cluj
Potrivit informațiilor obținute, această clarificare importantă a fost solicitată de către judecătorul Sergiu-Nicolae Cârlan de la Tribunalul Cluj, subliniind nevoia constantă de delimitare clară a sferelor de activitate în sistemul juridic românesc. Decizia CSM adaugă o nouă nuanță regimului de incompatibilități, redefinind, implicit, rolul magistraților în peisajul academic și administrativ al educației juridice. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



