Gestionarea banilor este dificilă întotdeauna, oricare ar fi vremurile, atunci când nu există deprinderi de cheltuire și economisire sănătoase și apelăm mereu la împrumuturi pentru a ne asigura standardul de viață dorit. Lucrurile sunt și mai complicate atunci când trecem prin vremuri de criză și inflația crește rapid, într-un ritm greu de anticipat. Acesta este și unul dintre motivele pentru care ne-am decis ca mai jos să tratăm un subiect de mare actualitate, respectiv educația financiară sau cum să ai grijă de bani pe vreme de criză.
În cazul în care vrei să afli rapid și într-o modalitate condensată, cât mai multe informații, ponturi și mijloacele de evaluare a rezultatelor, cel mai simplu este să alegi participarea la un curs dedicat. Aceasta este cea mai simplă modalitate pentru a-ți pune la punct principiile și deprinderile de bază pentru mai multă stabilitate financiară, fie vremuri de criză, fie vremuri liniștite și prospere.
Oricare ar fi vârsta ta și oricare ar fi nivelul de venituri și de disciplină, un curs de educație financiară îți poate reamintii și oferii sugestii importante despre cum trebuie și cum pot fi îmbunătățite lucrurile. Printre aspectele ce vor fi tratate cu predilecție avem:
Cum să îți organizezi un buget personal sau familial
Ce măsuri poți lua pentru a cheltui mai eficient
Cum poți și de ce este bine să faci economii
Care sunt măsurile ce trebuie luate atunci când treci prin perioade financiare mai dificile
Ce avantaje îți aduce educația financiară.
De ce este bun un curs de educație financiară în vremuri de criză?
Un curs de educație financiară, practică este util tuturor celor care, deși au anumite informații economice, nu știu cum să le aplice pentru a-și îmbunătății nivelul de trai și siguranța financiară. Chiar dacă pentru mulți, doar un nivel mai mare de venituri poate reprezenta singura soluție pentru a-și acoperi toate cheltuielile curente, la un curs de educație financiară, pot descoperi că și cu bani mai puțini se pot face multe lucruri și cei care știu cum să-și gestioneze eficient banii pot ajunge, în timp, să aibă mai multe beneficii și bunuri, decât cei cu venituri mari, dar care cheltuiesc haotic.
Un bun punct de plecare este acela în care reușim să facem o evaluare cât mai onestă și obiectivă a felului în care știm să ne organizăm veniturile și cheltuielile. O reinterogare, analiză și schimbare a unor deprinderi legate de felul în care ne gestionăm câștigurile financiare, ne poate ajuta să obținem mai mult cu mai puțin.
La un curs dedicat, adaptat vremurilor din ce în ce mai încărcate de provocări prin care trecem, vor fi prezentate și măsuri specifice ce trebuie să fie luate pentru a menține un echilibru financiar, chiar și atunci când veniturile rămân la fel, dar cheltuielile se majorează constant cu multe procente.
În concluzie educația financiară este bună pentru orice vârstă și pentru orice vremuri, cu atât mai mult când după o criză sanitară, a venit una energetică și economia pare să meargă în direcții din ce în ce mai greu de prezis.
Pentru a afla mai multe despre tematică, suport, personalizare și perioade disponibile pentru cursuri, contactează EACS.ro!
Sursa foto : unsplashed.com
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este interpusul premierului Marcel Ciolacu în afaceri. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. În cadrul SGG dictează foștii baroni de Ialomița, Neacșu și Moraru, momentan expulzați în Sectorul 3 la Negoiță. Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi. Oamenii lui Ciolacu și-au dat singuri măriri de salarii cu de la sine putere. Au plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat.
(Preluare – Anchetatorii.ro):
Odată ce a pus mâna pe Transelectrica, nepotul premierului și-a extins afacerile în domeniul energiei
Miță Ciolacu – Marcel Ciolacu
Două societăți la care Mihai Cristian, nepotul premierului Marcel Ciolacu, deține câte 50% din părțile sociale, au depus proiecte la Ministerul Economiei ca să primească ajutor de stat de peste 110 milioane lei din fonduri PNRR pentru producția de energie eoliană și solară. În acest moment, proiectele celor două companii sunt aprobate în evaluare, în etapa de precontractare.
În proiecte, cele două firme – Solar Energy Production și Development Power Solar Energy – se angajează să construiască, până la 31 decembrie 2025, două parcuri fotovoltaice în comuna buzoiană Stâlpu, pe un teren de circa 90 de hectare.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, Solar Energy Production a depus un proiect în valoare de 233.324.849 lei, din care vrea să primească ajutor de stat de 61.672.320 lei pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică. Cealaltă firmă, Development Power Solar Energy, a depus un proiect în valoare de 184.944.080,19 lei, din care ajutor de stat de 50.716.320 lei, tot pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică.
Solar Energy Production și Development Power Solar Energy au fost înființate în aprilie 2022, pe site-ul Ministerului de Finanțe nici una neavând raportată cifră de afaceri sau număr de angajați, ci doar piederi de 365.488 lei, respectiv 336.810 lei. În Ghidul Solicitantului elaborat de Ministerul Economiei pentru acordarea acestor ajutoare se prevede că finanțările PNRR pot fi accesate și de către companii nou înființate.
Unul dintre avizele obținute de cele două firme a fost dat, în prima parte a acestui an, de firma de stat Transelectrica, la conducerea căreia a fost numit, ulterior, Ștefăniță Munteanu, consilier județean PSD Buzău și un apropiat al nepotului al lui Marcel Ciolacu, după cum o arată o fotografie din 31 decembrie 2019.
Referitor la afacerile sale anterioare, Cristian Mihai Ciolacu a declarat că, în 2022, cifra totală de afaceri a acestora a fost de ”Aproximativ 40 milioane RON, in marea majoritate cu obiect de activitate comerț.”
Premierul Ciolacu și-a împrumutat nepotul cu 100 de mii de euro din veniturile sale de la covrigărie și din salariul de bugetar
În 2021, el a fost co-fondator, în Timiș, al firmei de construcții Comuncas SRL, în care o are drept parteneră de afaceri și pe Mihaela Teodora, soția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, un apropiat al lui Marcel Ciolacu atât în PSD, cât și în viața personală.
Conform premierului, de această societate se leagă împrumutul de 490.000 de lei (aprox 100.000 de euro) pe care i l-a acordat nepotului și care figurează în declarația sa de avere. Banii ar fi fost investiți de Cristian Mihai Ciolacu drept capital sociale la înființarea Comuncas SRL.
Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu
Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal. Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare, arată un raport al Curţii de Conturi.
Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi.
În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi.
În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica. Conform raportului, compania de stat a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.
De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.
Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.
De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.
Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.
Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.
Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.
Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.
Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.
Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului
Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.
Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. „CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:
Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.
Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.
Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.
Primarul Volosevici ar urma să fie reținut de DNA/Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova este implicat în tot felul de escrocherii care mai de care mai colorate
Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower/Primarul Volosevici ar urma să fie reținut de DNA.
Scandalurile Fermei Dacilor și escrocheria White Tower este departe de a se termina prea curând, cu toata protectia oferita de politisti corupti si de alti functionari ai statului roman. (aici, aici si aici).
O ancheta ampla a celor de la Anchetatorii.ro confirma, in totalitate, dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova.
Iata ce dezvaluia publicatia sus mentionata:
„Nanu este exponentul puterii absolute și corupte în județul Prahova. Virgiliu Nanu execută ordinele baronului PSD, Mircea Cosma, și are grijă ca firmele acestuia să beneficieze de contracte cu statul. Când a fost șef la OCPI, el s-a preocupat personal de intabularea Fermei Dacilor. Nanu chiar a semnat personal această intabulare, care se face totuși în anumite condiții.
Că să intabulezi acel complex de la Ferma Dacilor era necesară depunerea unei documentații destul de stufoase, însă Virgiliu Nanu a făcut-o doar pe baza unei expertize, ceea ce înseamnă că a forțat sau chiar a încălcat legea. Cetățenii din Tohani ne-au transmis că Virgiliu Nanu participa în mod constant la numeroase chermeze și lua masa în mod constant la Ferma Dacilor, fiind prieten cu patronul Cornel Dinicu.
Virgiliu Nanu anunța senin după incendiul de la Ferma Dacilor, incident în urma căruia au murit 6 persoane, că Dinicu a intrat în legalitate în toamna anului 2020 printr-un raport de expertiză și un certificat de edificare a construcției. Ceea ce a uitat să spună publicului dl. Virgiliu Nanu este că Dinicu a reușit să intre într-o așa zisă legalitate cu ajutorul documentelor emise de șeful OCPI Prahova, recte Virgiliu Nanu.
Virgiliu Nanu este originar din celebra comună Cornu și bineînțeles a fost ajutat să intre în politica mare de celebrul primar PSD de Cornu, Cornel Nanu. Cornel Nanu este unchiul lui Virgiliu Nanu. În tragedia Ferma Dacilor totul a fost pus în cârca lui Cornel Dinicu din cauza trecutului său infracțional, astfel infractorii precum Virgiliu Nanu și cei de la ISU Prahova, ce au pus umărul la menținerea într-o aparentă legalitate a acestei afaceri nu au fost trași la răspundere pentru faptele lor. Cel mai probabil statul mafiot și instituțiile sale corupte vor pune toată vina în cârca lui Cornel Dinicu.
Virgiliu Nanu și Andrei Volosevici, implicați direct în escrocheria White Tower
În acest moment Ploieștiul este scena unui mare scandal cu apartamente de lux, cunoscut drept White Tower, unde proprietarul a vândut de șapte ori un apartament. Cu ajutorul lui Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI Prahova, patronul escrocheriei White Tower, Lupu Mihai, s-a intabulat ilegal. În schimbul serviciilor oferite Virgiliu Nanu a obținut foloase necuvenite de la Lupu Mihai.
Sursele Anchetatorii.ro susțin că Virgiliu Nanu a primit un apartament prin interpuși. Inclusiv primarul Andrei Volosevici ar fi primit două apartamente în complexul dezvoltat de Mihai Lupu. Volosevici a fost de două ori audiat de DNA în acest caz, iar în urma extinderii anchetei procurorii ar urma ca în zilele următoare să ceară reținerea și punerea sub acuzare a edilului Ploieștiului.
Virgiliu Nanu – Andrei Volosevici
În dosar a fost reținut și omul de afaceri Daniel Ştefănescu (top 300), fondatorul Gersim Impex. Ștefănescu a fost plasat sub control judiciar în dosarul de înşelăciune în domeniul imobiliar care vizează complexurile de locuinţe White Tower şi City Gate din Ploieşti
Andrei Volosevici și Virgiliu Nanu sunt promotorii acestei inginerii financiare prin care oamenii, cumpărătorii de bună credință, au fost lăsați pe drumuri și păgubiți cu zeci de milioane de euro.
Surse Anchetatorii.ro mai susțin că la departamentul de urbanism, ca să se urgenteze actele la complexurile de locuințe White Tower și City Gate, Virgiliu Nanu dădea ordine personal și indicații celor din cadrul OCPI Prahova și din Primăria Ploiești, ceea ce duce la concluzia că omul avea un interes direct acolo în momentul în care suni să vezi care-i starea actelor și să urgentezi toate hârțogăraia care trece prin urbanism.
Sorin Grindeanu – Mircea Cosma – Andrei Volosevici
În dosarul White Tower, instanța a dispus, ,initial, ca omul de afaceri Mihai Lupu, avocatul Vlad Nichita și notarul Radu George Tudose, să fie arestați preventiv pentru 30 de zile. Curtea de Apel Ploiești a decis prelungirea măsurii preventive la cererea procurorului de caz. În același dosar, Mărioara Lupu, reprezentant al dezvoltatorului imobiliar a fost plasată în arest la domiciliu și are interdicție să vorbească cu fiul ei”. Vom reveni. (Cerasela N.).
SECURITATEA PENITENCIARELOR ROMANESTI, ESTE GESTIONATĂ DE UN DIRECTOR CU O VECHIME DE DOAR TREI LUNI, INTR- O FUNCȚIE DE CONDUCERE, IN CADRUL UNUI PENITENCIAR !
Doar 3 luni a ocupat funcția de Director Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, domnul cms șef Ilie Marian, la penitenciarul Rahova.
Mandatul de director al comisarului șef de poliție penitenciară Ilie Marian, peste Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar însumează mai multe EVADARI dar și tentative de evadare a deținuților, din penitenciarele românești.
Ne raportăm doar la ultimii 2 ani, când rând pe rând penitenciarele Rahova, Ploiești, Codlea și iar Rahova, s-au înregistrat cu EVADĂRI care au tulburat liniștea cetățenilor .
Anul acesta alarma a fost dată pe 09.04.2024 de un deţinut condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor.
Acesta a evadat, dintr-o dubă aflată în faţa unei clinici medicale din Sectorul 2 din Bucureşti.
Deținut periculos, liber 14 ore să cutreiere țara.
În 2017, bărbatul și-a bătut amanta până când a lăsat-o fără suflare. Încă de atunci era încarcerat în regim de maximă-siguranță.
Patru mașini ar fi schimbat, în total, deținutul. Surse judiciare spun că ar fi pretins că este șofer de TIR și că vehiculul lui s-a stricat. Șoferul de camion din Oradea a fost cel care a pus mâna pe telefon și a sunat la 112. Mascații au intervenit rapid.
Cu toții ne dorim o țară sigură, iar instituțiile din domeniul apărării trebuie să ne garanteze acest lucru.
Conform materialelor realizate de cei trimiși în control, prin penitenciarele țării, au existat și foarte multe tentative de evadare.
Cu toate că la momentul de față este o criză de siguranță in penitenciarele românești, unul dintre motive fiind și lipsa resursei umane și a profesioniștilor, directorul de direcție cu atributii de paza , escortare și supravegherea persoanelor private de libertate, siguranța penitenciarelor și aplicarea regimului penitenciar, transferul persoanelor private de libertate între unitățile penitenciare, este preocupat de înlăturarea din sistem, a unor polițiști pe care dumnealui îi consideră mai capabili și implicit incomozi.
Acest lucru este realizat prin hărțuiri sistematice, prin trimiterea de controale periodic, numai asupra penitenciarelor vizate, controale bazate în mare măsură pe declarații ale persoanelor private de libertate, unele înregistrate cu boli psihice, pe declarații luate unor polițiști
indicați și pe conturarea unor spețe simple, in evenimente deosebit de grave, încercând să scoată în evidență că acolo sunt foarte multe probleme, scopul final fiind acela de a strica imaginea cat și reputația celor vizați.
Ca o comparație:
„Un control al Curții de Conturi, desfășurat pe o perioadă de 2-3 săptămâni, se finalizează cu un raport final de 15-20 de pagini, in timp ce un control al celor din ANP, desfasurat pe o perioadă de o săptămână, la o unitate penitenciară „vizată” se finalizează cu un material de 80 de pagini”.
Controalele trimise de către directorul Marian Ilie, in unitățile penitenciare „vizate” de catre acesta, au început să cuprindă modul de lipire la cotor al documentelor, dacă documentele sunt păstrate în mape de plastic sau daca foile sunt perforate.
Probabil daca documentele ar fost lipite bine, nu ar mai fi avut loc evadarea de la Penitenciarul Rahova și nici alte tentative de evadare.
Rugăm conducerea Ministerului Justiției să verifice activitatea acestui domn, care se furișează de ani de zile, in spatele responsabilităților sale și care aruncă cu noroi in carierele unor profesioniști, de teamă să nu cumva să-și piardă scaunul.
Domna ministru al Justiției ALINA GORGHIU, noi ne dorim o țară sigură, iar asta implică și penitenciare sigure.
Domnul Ilie Marian, cel ce conduce Direcția Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, nu are capacitatea de a înțelege situația și problematica cu care se confruntă oamenii din teritoriu, practic este rupt de realitate.
Dispozițiile aruncate la repezeală pe grupul de WhatsApp, prin care cere ofițerilor din operativ să verifice, prin controale, toate misiunile externe din afară penitenciarelor, de tipul instantelor, unități sanitare și puncte de lucru arată modul habarnist de a gestiona situațiile de criză.
Cum poți impune astfel de măsuri când resursa umană și logistică nu-ti permite ?
Daca ai un penitenciar care deservește vreo 20 de instanțe, cum ar fi posibilă îndeplinirea acestei misiuni?
La o simplă privire aruncata pe CV-ul domnului cms șef realizăm că trebuie să ne trimitem copii la cursuri de carate, deoarece siguranța le este pusă in pericol, cu dumnealui in fruntea „Pazei Penitenciarelor”.
Este de înțeles faptul că dumnealui nu are capacitatea de a gestiona situațiile de criză din unitățile penitenciare, deoarece a ocupat doar trei luni o funcție de conducere intr- un penitenciar.
In perioada 25.07.2003-05.02.2006 a fost încadrat la Penitenciarul Ploiești pe funcția de Locțiitor Șef Tura.
Perioada 2006-2020 și-a desfășurat activitatea in cadrul ANP. (Doar atât, a desfășurat…).
La data de 07.10.2020 a solicitat să fie trimis la Penitenciarul Rahova pe postul de director adjunct siguranța deținerii și regim penitenciar, unde a rezistat trei luni, după care s-a cerut înapoi la Administrația Națională a Penitenciarelor pentru că era depășit de situație.
Spre știința domnului director!
„O constiinta umflata de orgoliu este intotdeauna egocentrica si sensibila doar la sine. Este incapabila sa invete din trecut, sa inteleaga evenimentele actuale si sa extraga invatamintele pentru viitor. Este hipnotizata de propria persoana si este imposibil sa discuti cu ea. Alearga inevitabil spre propria pierdere -Carl Gustav Jung”. Vom reveni. (Cerasela N.).
Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!
Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție
