Administratie
Confuzia între criză şi recesiune continuă în dezbaterile publice
Subiectul s-a reaprins săptămâna trecută, stimulat de schimbările de ton în dezbaterile din zona euro.
Desigur, ar fi o eroare să ignorăm îngrijorările pe care mari centre de analiză economică şi financiară din vestul Europei – plecând de la pericolul în creştere ca Germania să alunece în recesiune şi să tragă după ea multe alte economii din piaţa unică – le asociază anului 2022. Pentru că sunt deja multe atenţionări de natură să ne pună în gardă. Niciuna însă nu se referă la o nouă criză. Toate converg către o nouă recesiune.
Recesiune în Uniunea Europeană, în acest an? Dacă temerile s-ar adeveri, am avea de-a face, în fapt, cu o agravantă a crizei în curgere. A acestei crize pe care Mario Draghi – premierul în funcţie al Italiei şi fost preşedinte al Băncii Centrale Europene – a comparat-o cu un război. Iar şeful Rezervelor Federale, Jerome H. Powell, a afirmat că este cea mai gravă criză economică de după Al Doilea Război Mondial.
Atenţie, aşadar! O agravantă a crizei nu este totuna cu… criza însăşi. De ce însă, la noi, se vorbeşte despre o nouă criză şi nu despre o nouă recesiune? Poate că sub influenţa recentelor dezbateri de la Frankfurt în jurul strategiei Băncii Centrale Europene, care se confruntă cu inflaţia galopantă, după ce expresia şocantă că „vine criza de deasupra crizei” a făcut valuri în presa internaţională. Deşi expresia nu viza o altă criză, ci un fenomen ce ar putea fi… cât o criză, stagflaţia, ce ameninţă să se suprapună inflaţiei agresive. Şi care ne-ar aminti de anii 1970, când lumea a fost lovită dintr-o dată de recesiune, inflaţie galopantă şi şomaj în creştere. Tot aşa cum o cauză, conexă, ar putea fi şi frecventa confuzie ce se face între criză şi recesiune. Această relaţie logică, între întreg şi parte, deseori nu este înţeleasă corect. Confuziile apar în situaţiile în care crizele, rare şi de regulă cu durate de câţiva ani, pot să antreneze mai multe recesiuni în alternanţă cu etape de revenire economică, lângă nenumărate alte turbulenţe care provoacă dezordini de durată în întreaga lume. Toate evidenţiindu-se ca faze ale uneia şi aceleiaşi crize.
A vorbi însă în aprilie 2022 – când lumea toată e în criză de exact doi ani, o criză severă, ce a început în primăvara lui 2020 şi care este încă departe de a-şi fi încheiat ciclul de viaţă – a vorbi, deci, despre… o criză ce ar fi să vină înseamnă mai mult decât un accident logic. Înseamnă să nu înţelegi prin ce trece planeta noastră în acest moment al istoriei. Şi, mai cu seamă, să nu înţelegi că actuala criză, ce mătură lumea de doi ani, nu numai că nu a ocolit România, ci mult mai mult, nu a slăbit-o din chingi nicio clipă.
În cei doi ani scurşi din martie 2020, când coronavirusul a făcut să se dezlănţuie actuala criză globală, societatea românească „a încasat”, fază după fază, toate pericolele ce i-au fost hărăzite lumii largi să le suporte. Am trecut prin recesiune în 2020, un an cu pierderi de valoare adăugată, de locuri de muncă şi de venituri, pe care l-am încheiat cu o creştere economică negativă. Ne-am confruntat apoi cu criza energetică globală din 2021, vinovată şi la noi, ca peste tot în lume, de o inflaţie grăbită să ajungă repede la rate de două cifre, ca să muşte zdravăn din puterea de cumpărare. O inflaţie a cărei durată s-ar putea lungi dincolo de orizontul anului 2023. Şi am continuat, totodată, să suportăm efectele deficitelor gemene, ale balanţei veniturilor şi cheltuielilor interne şi ale celei a importurilor şi exporturilor, cu care şi alte ţări au de furcă, numai că noi facem excepţie prin solduri negative mai mari decât ale altor ţări.
Am putea avea o nouă recesiune în anul curent? Aici e problema-problemelor! Căci nu sunt puţine vocile, mai ales în zona euro, ce prevăd că Germania, ţara cu economia cea mai puternică din piaţa unică, ar putea să alunece în creştere cu semnul minus. Şi, mai departe, să atragă după ea mai multe economii. Inclusiv pe cea a României. Aceasta ar fi „criza” ce va să vină? A socoti însă că suntem în faţa unei certitudini ar fi cea mai mare eroare. O eroare pe care nu avem niciun drept s-o facem.
Singura certitudine, pe care în momentul de faţă nu avem voie s-o ignorăm, este încetinirea creşterii economice. Am încheiat trimestrul IV, din 2021, cu o creştere negativă. La limită însă: minus 0,01. A rămas în urmă şi primul trimestru din anul curent, fără să cunoaştem rezultatul, pentru că PIB-ul unei ţări, ca să fie cunoscut, presupune milioane de calcule. Vom şti cum stăm abia la jumătatea lunii mai. Îndrăznesc să spun – având în vedere datele industriei, tranzacţiile imobiliare, investiţiile statului şi consumul populaţiei – că rezultatul va fi pozitiv. Nu cu mult peste zero, poate chiar cu foarte puţin, dar pozitiv. Ceea ce va însemna evitarea unei recesiuni chiar de la începutul anului, pentru că două trimestre cu minus, unul lângă altul, asta ar fi dat: recesiune! Mai departe va fi nevoie să înţelegem că o recesiune, cât timp nu a ajuns să fie realitate, nu e mai mult decât o percepţie. Sau, mai aproape de adevăr, o provocare de care deseori o societate are nevoie.
Adrian Vasilescu
Administratie
„Lift pentru viață”: PSD București propune lifturi externe pentru blocurile de 3-4 etaje, cu finanțare din bugetul 2026
Partidul Social Democrat (PSD) București lansează o inițiativă ambițioasă menită să îmbunătățească calitatea vieții locatarilor din blocurile vechi cu regim redus de înălțime. Proiectul, denumit „Lift pentru Viață”, propune construirea a câte două lifturi externe la blocurile cu 3-4 etaje, în fiecare județ al țării, cu debut în bugetul pe anul 2026. Deputatul PSD Diana Tușa subliniază că această abordare va fi o punte către o linie dedicată de finanțare europeană.
Soluția tehnică simplă: Lifturi amplasate în exterior
Conform deputatului PSD Diana Tușa, soluția tehnică propusă este una simplă și eficientă: amplasarea lifturilor în exteriorul clădirilor. Această abordare ar facilita implementarea rapidă și ar evita complexitatea intervențiilor structurale majore în interiorul blocurilor existente. Proiectul pilot vizează un număr de unități locative din fiecare județ, urmând ca experiența acumulată să paveze calea pentru extinderea programului.
Bugetul 2026, primul pas spre fonduri europene dedicate
PSD București face un apel direct către executiv, solicitând ca bugetul Ministerului Dezvoltării pentru anul 2026 să includă finanțarea inițială pentru acest program. „Astăzi, în ședința PSD București am discutat despre necesitatea ca bugetul Ministerului Dezvoltării pentru anul 2026 să includă și finanțarea Proiectului Pilot al Programului LIFTpentruVIATA”, a anunțat deputatul Diana Tușa, printr-o postare pe Facebook. Scopul este ca, odată demarat ca proiect pilot național, „Lift pentru Viață” să devină un argument solid pentru obținerea unei linii dedicate de finanțare, prin fonduri europene, în următorul exercițiu financiar comunitar.
Un răspuns la nevoile reale: Accesibilitate și calitate a vieții
Inițiativa vine ca un răspuns la nevoile acute ale multor comunități din România, unde blocurile construite în anii ’60-’70 nu dispun de facilități moderne de acces. Prin asigurarea acestor lifturi, PSD București își propune să crească semnificativ calitatea vieții, în special pentru persoanele în vârstă, cele cu mobilitate redusă și familiile cu copii mici, oferind o soluție concretă la problemele de accesibilitate.
Administratie
Daniela Cîmpean, Președinta CJ Sibiu: „Curajul nu e aplaudat, ci atacat – E un semn că direcția e bună”
Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a lansat o serie de acuzații directe la adresa celor care blochează reformele, apărând în același timp deciziile premierului Ilie Bolojan. Oficialul sibian subliniază că, deși România vorbește de 35 de ani despre „risipă, hoție și lipsă de responsabilitate în cheltuirea banilor publici”, atunci când cineva chiar încearcă să schimbe aceste lucruri, reacția este „exact cea așteptată: atacuri, zgomot și încercări disperate de a bloca schimbarea.”
„Rețelele” deranjate: Vocile sistemului vechi se aud cel mai tare
Daniela Cîmpean nu se ferește să identifice sursa opoziției. „În momentul în care sunt deranjate rețelele formate în zeci de ani, vocile lor se aud cel mai tare,” afirmă președinta CJ Sibiu. Aceasta deplânge faptul că „curajul nu este aplaudat, ci atacat,” dar transformă această realitate într-un semnal pozitiv. „Tocmai aceste atacuri arată că direcția este cea bună,” conchide Daniela Cîmpean, sugerând că rezistența este, de fapt, o confirmare a eficacității acțiunilor guvernamentale.
Ilie Bolojan: Premierul care nu promite miracole, ci spune adevărul
În centrul apărării sale se află premierul Ilie Bolojan, descris de Daniela Cîmpean ca fiind liderul care „face ceea ce mulți au evitat ani la rând: spune adevărul, ia decizii grele și își asumă costuri politice.” Lăudând pragmatismul șefului Guvernului, președinta CJ Sibiu a adăugat că Bolojan „nu promite miracole, nu vinde iluzii, ci încearcă să pună statul pe picioare – chiar dacă asta deranjează profund vechile obiceiuri.”
Cifrele vorbesc: Un an de reforme, o economie pe cale așezată
Pentru a-și susține argumentele, Daniela Cîmpean a prezentat o serie de date economice concrete, care, în viziunea sa, „sunt clare și nu pot fi ignorate”:
- Veniturile bugetului general consolidat au atins în 2025 suma de 662,7 miliarde lei, reprezentând o creștere de 15,3% față de anul precedent.
- Sumele primite de la Uniunea Europeană au înregistrat un nivel istoric, ajungând la 75,9 miliarde lei.
- Investițiile publice au crescut cu 15,7% față de 2024, atingând 138,2 miliarde lei.
- Deficitul cash a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 7,65% din PIB, față de 8,67% în 2024.
Aceste cifre, subliniază Daniela Cîmpean, demonstrează o îmbunătățire vizibilă a situației economice, atribuind meritul deciziilor asumate de actuala guvernare.
Miza stabilității României: Cine susține reformele reale?
Președinta Consiliului Județean Sibiu încheie pledoaria printr-un apel la luciditate, arătând că „lumea se schimbă rapid, iar deciziile care contează pentru poziția și stabilitatea României se iau acum.” Potrivit Danielei Cîmpean, momentele dificile clarifică cine „susține reformele reale și cine apără, cu orice preț, un sistem care a trăit prea mult din risipă și lipsă de reguli.” Concluzia este clară: „Direcția corectă nu este întotdeauna confortabilă. Dar este necesară.”
Administratie
Revoluția apei la Sinaia: Lucrări avansate promit siguranță pe termen lung
Stațiunea Sinaia, o destinație emblematică a Văii Prahovei, se află în plin proces de modernizare a infrastructurii sale vitale. Lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă au atins un stadiu avansat de execuție, prefigurând un viitor în care calitatea și continuitatea serviciilor hidrice nu vor mai reprezenta o preocupare.
Un proiect vital pentru siguranța Sinaiei
În centrul acestei transformări stă proiectul PH-CL-13, derulat cu seriozitate și profesionalism de către HIDRO PRAHOVA S.A. Acesta nu este doar un simplu șantier, ci o inițiativă strategică ce vizează reabilitarea integrală a componentelor cheie: sursele de apă, aducțiunile, stațiile de tratare și rezervoarele. Scopul este clar și ambițios: creșterea siguranței și eficienței întregului sistem de alimentare cu apă al orașului.
De la calitate la continuitate: Beneficiile tangibile
Investițiile masive în infrastructura hidrică nu sunt doar cifre în rapoarte, ci aduc beneficii concrete și imediate pentru fiecare locuitor și turist al Sinaiei. Prin aceste intervenții complexe, se urmăresc patru piloni esențiali:
- Îmbunătățirea calității apei furnizate: Asigurarea unei ape potabile la cele mai înalte standarde.
- Reducerea riscului de avarii: Eliminarea disfuncționalităților și a întreruperilor neprevăzute.
- Creșterea fiabilității infrastructurii: O rețea rezistentă și performantă pe termen lung.
- Asigurarea continuității serviciului: Acces neîntrerupt la apă, un element fundamental pentru confortul urban.
Aceste eforturi se înscriu în viziunea pe termen lung a unei stațiuni moderne, unde resursele esențiale sunt gestionate cu responsabilitate. Mesajul „Investim astăzi pentru apă sigură mâine” subliniază angajamentul ferm față de sănătatea și bunăstarea comunității, transformând Sinaia într-un exemplu de bună practică în administrarea resurselor hidrice.
-
Exclusivacum 2 zileClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 4 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
-
Exclusivacum 4 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
-
Exclusivacum 4 zileSCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
-
Exclusivacum 2 zileVărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
-
Exclusivacum 3 zileMAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!



