Administratie
Se reincalzeste ciorba “Luluta presedinte”
Iar se reincalzeste ciorba “Laura Kovesi, viitorul presedinte al Romaniei”. O ipoteza adusa in discutie si la precedentele alegeri prezidentiale, cele din 2019. De altfel, prin unele medii s-a vorbit chiar ca Iohannis ar fi aparat-o atat de tare pe Luluta si ar fi sustinut-o pentru numirea ei la sefia Parchetului European de teama sa nu il contracandideze. De data asta, cel care relanseaza in spatiul public varianta unei eventuale candidaturi a Laurei Kovesi la presedintia Romaniei in 2024 este prim-vicepresedintele PNL Rares Bogdan. Acesta a facut o scurta lista a posibililor candidati la presedintia Romaniei, incluzand-o si pe fosta sefa a DNA Laura Kovesi. “Poate fi luat in calcul oricine poate primi simpatie. Poate fi luata in calcul inclusiv doamna Kovesi”, a spus europarlamentarul Rares Bogdan, intr-un interviu pentru Libertatea. Desigur, Rares Bogdan poate avea dreptate: Laura Kovesi ar putea candida. Asta nu inseamna insa ca Luluta are sanse sa castige. Noi credem ca dimpotriva, oricat de multa sustinere a ambasadelor ar avea, romanii nu vor putea fi convinsi sa ii dea votul. E drept ca pana in 2024 mai sunt trei ani, dar suntem siguri ca romanii nu vor uita abuzurile in serie si destinele nevinovate distruse de DNA cu Kovesi mare sefa. Ca sa nu mai spunem ca nimic nu o recomanda pe Laura Kovesi pentru o functie de o asemenea importanta, precizeaza cei de la Lumea Justitiei. (Irinel I.).
Administratie
Centura Comarnic prinde contur: Ultima autorizație de construire, verde pentru finalizarea strategică a Văii Prahovei
Administratie
Val de atacuri „spoofing”: Escrocheria telefonică ce imita băncile, o amenințare crescândă pentru utilizatorii Revolut
Administratie
România, noul pol european al securității cibernetice: De la gazdă la lider strategic
România se afirmă cu determinare pe harta strategică a Europei în domeniul securității cibernetice. Cu sediul Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice (ECCC) la București, țara noastră deține astăzi un atu strategic de importanță vitală, o poziție pe care europarlamentarul Victor Negrescu o confirmă și o susține activ în negocierile la nivel înalt.
Consolidare europeană la București: O prioritate în bugetul UE 2026
Potrivit declarațiilor europarlamentarului Victor Negrescu, eforturile sunt concentrate acum pe consolidarea acestui centru vital. În negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din anul 2026, s-a pledat cu fermitate pentru direcționarea unor resurse substanțiale către protejarea spațiului digital european. „Am obținut creșteri importante pentru cercetare, inovare și securitate digitală”, a subliniat Negrescu, evidențiind succesul acestor demersuri în asigurarea finanțării necesare pentru o fortificație digitală europeană.
Ambiția României: De la gazdă la lider european în cybersecurity
Viziunea pe termen lung depășește simplul statut de gazdă. Obiectivul declarat pentru viitorul Cadru Financiar Multianual este o extindere semnificativă a Centrului European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. România aspiră să devină nu doar gazda acestui centru de excelență, ci un adevărat lider european în securitatea cibernetică, contribuind activ la definirea și implementarea strategiilor digitale la nivel continental. Această ambiție este susținută de expertiza națională recunoscută și de resursele umane valoroase din domeniu.
Beneficii concrete: Ce inseamnă acest atu strategic pentru tară
Prezența și dezvoltarea ECCC la București aduc o serie de avantaje palpabile pentru România, cu impact direct asupra economiei, pieței muncii și siguranței naționale:
- Investiții sporite în cercetare și inovare: Centrul va atrage finanțări considerabile pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în domenii de avangardă ale securității cibernetice.
- Oportunități vaste pentru experți și inovatori: Se deschid noi perspective pentru specialiști, universități și startup-uri din sectorul digital, stimulând crearea de locuri de muncă înalt calificate și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial.
- Protecție cibernetică consolidată: Instituțiile publice, companiile private și, nu în ultimul rând, cetățenii vor beneficia de o protecție sporită în fața amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.
- Rol strategic consolidat în Europa: Prezența ECCC la București cimentează poziția României pe harta strategică a Europei, recunoscându-i contribuția esențială la securitatea digitală a blocului comunitar.
Angajamentul este clar: eforturile de susținere a acestui centru vor continua, cu scopul ferm ca România să se transforme într-un pol european de referință al securității digitale, contribuind activ la un spațiu digital european mai sigur și mai rezilient.
-
Exclusivacum 4 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 22 de oreReset urgent pentru ANP! De la „epoca de aur” a gardienilor la haosul oportuniștilor, prin ochii lui Cosmin Dorobanțu!
-
Exclusivacum 3 zileCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 5 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 22 de oreEXCLUSIV: „Saga” agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș. Comedia neagră de la SAS! Poliția unde „Inelul Magic” împarte disciplinare, „Polițistul Incisiv” refuză hârțoagele, iar Controlul Intern se autodenunță (cu BONUS: 50% OSKAR pentru complicitate!)
-
Exclusivacum 4 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
-
Exclusivacum 22 de oreJustiția „la volanul” birocrației oarbe: Cazul POP IONUT-COSTIN (fost Comandant Descarcerare Petrobrazi) și odiseea incompetenței teritoriale la Parchetul Sectorului 1! (I)
-
Exclusivacum 3 zileScandal fără precedent în Poliția Română: Birouri sigilate și injurații de la vârf

În teren, lucrările sunt active pe întreg traseul centurii. Au început dislocările pentru finalizarea viaductului peste calea ferată și râul Prahova, una dintre cele mai complexe componente ale proiectului. Podul metalic peste râul Prahova se află în linie dreaptă, urmând turnarea plăcii de beton. În zona sensului giratoriu de la Breaza se execută zidurile de sprijin, aproximativ 350 de metri de consolidări care asigură stabilitatea malurilor.


