Exclusiv
Sprint spre zăbrele: Cum a eșuat „Marele Plan” al unui fugar de carton în fața unui polițist „Strongman”
Există momente în care realitatea de la sate bate orice scenariu de film de acțiune de categoria B, transformându-se într-o comedie neagră pentru cei care cred că pot păcăli legea cu strategii de „Dorel”. Recent, în comuna Șoldanu, un personaj care se visa probabil un Houdini al câmpurilor a aflat pe pielea lui că, atunci când poliția nu pleacă acasă după program, singurul lucru pe care îl mai poți executa este un salt nefericit în noroi.
Teatru ieftin și strategii de budoar: Familia, acest „scut” al nelegiuirii
Totul a început cu o vizită la domiciliul „ilustrului” Petrovici Cristian Adrian, un cetățean pe care statul îl dorea neapărat la răcoare, dar care avea alte planuri, mai mult sau mai puțin atletice. Potrivit informațiilor furnizate de Sindicatul Europol, polițiștii de la Secția 3 Rurală Curcani au dat peste un spectacol de tip „telenovela de Șoldanu”. În timp ce agenții încercau să dea de urma fugarului, familia acestuia punea în scenă un exercițiu colectiv de imaginație, încercând să câștige timp prin minciuni previzibile.
Rudele se jurau, probabil cu mâna pe inimă și ochii la poartă, că „băiatul” nu se mai întoarce, în timp ce în culise se pregătea marea evadare cu mașini de schimb și rute de fugă demne de un complot de spionaj eșuat. Din nefericire pentru infractor, echipa formată din agenții Petrovici Cristian Adrian, Neagoe Gabriel și Scarlat Dan nu era acolo pentru a viziona piese de teatru de prost gust.
Cimitirul speranțelor pierdute și „Formula 1” pe arătură
Intuiția polițienească a funcționat mai rapid decât logica rudelor „binevoitoare”. În loc să plece la odihnă, agentul Petrovici a ales să rămână „peste program” – o decizie care avea să devină coșmarul fugarului. Valorificând informații din teren, polițiștii s-au prins că „geniul” pedepsit plănuia să fie preluat de o caravană de complici din apropierea cimitirului local. Un loc simbolic, am putea spune, pentru îngroparea oricărei speranțe de libertate.
Când autospeciala de poliție și-a făcut apariția ca un musafir nepoftit la petrecerea de evadare, fugarul a recurs la singura metodă de apărare rămasă: fuga disperată prin bălării. Scarlat Dan a încercat să transforme Loganul de serviciu într-un vehicul de teren, urmărindu-l pe „atletul” de ocazie prin hârtoape, până când relieful a zis „pas”.
Când fugarul dă de „munte”: 300 de metri de cardio până la „brățări”
Momentul culminant a demonstrat că soarta are un simț al umorului extrem de fin. Fugarul, care probabil se credea rapid, a fost luat la țintă de agentul Petrovici Cristian Adrian. Ghinionul teribil al infractorului? Polițistul nu este doar un simplu purtător de uniformă, ci vicecampion al României la Strongman.
Să fugi de un munte de om care ridică sute de kilograme la micul dejun este, în sine, o dovadă de optimism vecin cu demența. După un sprint de vreo 300 de metri, în care fugarul și-a consumat probabil toată energia acumulată din mâncarea de acasă, „Strongman”-ul legii l-a ajuns din urmă. O somație scurtă, o imobilizare fermă pe sol și o lecție gratuită de fizică aplicată: forța gravitațională exercitată de un vicecampion este imposibil de combătut de un simplu condamnat în derivă.
Final de carieră sub supravegherea „mușchilor” statului
Povestea s-a încheiat previzibil: cu un click metalic de cătușe și o plimbare spre Postul de Poliție Șoldanu. În timp ce familia probabil încă mai repeta replicile despre „dispariția” fiului, acesta era deja pregătit pentru marea mutare în locul unde programul este fix, iar gardurile sunt înalte.
Moralul acestei întâmplări, relatate cu mândrie de Sindicatul Europol, este simplu pentru fauna infracțională de județ: data viitoare când plănuiți o fugă prin câmp, asigurați-vă că cel care vă urmărește nu trage camioane după el în timpul liber. Altfel, „marea evadare” se transformă rapid într-o sesiune forțată de sport, urmată de o cazare gratuită oferită de statul român. Felicitări polițiștilor care au arătat că, uneori, legea are nu doar brațe lungi, ci și mușchi pe măsură! (Cerasela N.).
Exclusiv
Marele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
Există o artă fină în a orchestra o campanie de denigrare, dar ce s-a întâmplat recent în laboratoarele prăfuite ale MAI seamănă mai degrabă cu o farsă de prost gust regizată de amatori. În loc să-l „execute” pe Vitalie, marii strategi ai ministerului au reușit performanța rară de a transforma o tentativă de kompromat într-o campanie de recrutare masivă pentru „inamicii” lor.
DIRP și arta de a da cu stângul în dreptul: Când denigrarea devine campanie de înscrieri
Doamna Dabija, alături de greii Despescu și Dorobanțu, ar face bine să-și revizuiască tabelele de raportare, căci cifrele dau cu virgulă. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Diamantul, operațiunea de discreditare lansată cu surle și trâmbițe împotriva liderului Vitalie nu doar că a eșuat, dar a avut efectul unui bumerang aruncat în vânt potrivnic: noi membri au intrat în sindicat exact când „băieții deștepți” se așteptau ca acesta să se prăbușească.
Cât despre cei de la DIRP (Direcția de Informare și Relații Publice), întrebarea este legitimă: doar atât s-a putut? După atâta efort de „creație”, rezultatul este de-a dreptul dezamăgitor. Să livrezi „găinării xenofobe” pe post de mari dezvăluiri arată o penurie de imaginație care ar trebui să-i îngrijoreze pe șefii ierarhici mai mult decât creșterea sindicatului.
„Jurnaliștii de curte” și rețeaua de manipulare: Urmează întâlnirea cu CNA și Instanța
Cititorii versați, care cunosc bine „bucătăria” internă a MAI, au observat rapid mișcarea de trupe: o structură centrală cu forță de manevră a pus în mișcare o întreagă rețea de publicații „binevoitoare” pentru a vărsa mizeria în spațiul public în doar 48 de ore. Sindicatul Diamantul avertizează însă că acest festival al denigrării nu va rămâne fără bilet de plată.
Primul pas? Plângerile către CNA sunt deja în lucru, iar „agenții de manipulare” din mass-media, care s-au lăsat folosiți pe post de portavoce pentru interesele MAI, vor avea ocazia să-și demonstreze „talentul” jurnalistic direct în fața instanței. Pas cu pas, fiecare piesă din acest puzzle dezinformativ va fi demontată, spre disperarea celor care au crezut că pot călca în picioare reputații fără consecințe.
Halucinații cu „ruși” și „destabilizarea țării”: Reteta disperată pentru mandate de ascultare
Cea mai comică – dacă n-ar fi de-a dreptul sinistră – parte a acestei operațiuni este narativul lansat pe 24 și 25 aprilie. Potrivit lui Emil Pașcut, de la Sindicatul Diamantul, se pare că „dușmanii” aveau nevoie disperată de un motiv pentru a obține mandate de ascultare pe siguranță națională. Și ce s-au gândit geniile din minister? Să inventeze povestea că sindicatul „ține cu rușii” și vrea să destabilizeze țara.
Pare o glumă proastă, dar este ipoteza de lucru a unor oameni care nu dorm noaptea de grija proceselor pe care sindicatul le clocește împotriva abuzurilor din MAI. Să acuzi un sindicat polițienesc de înaltă trădare doar pentru că nu-ți place cum critică ministerul este culmea penibilului birocratic.
Concluzie: Reclama negativă, tot reclamă e!
În final, „strategii” din MAI au reușit un singur lucru cert: i-au transformat pe cei de la Diamantul în vedete naționale. După cum subliniază ironic și Emil Pașcut, dacă asta a fost marea lor lovitură, atunci ar trebui să le trimită o felicitare. Când încerci să îngropi pe cineva sub mormane de minciuni și reușești doar să-i faci mai puternici, e clar că ai greșit meseria. Domnilor Despescu și Dorobanțu, doamna Dabija, data viitoare încercați ceva mai inteligent – deși, judecând după antecedente, s-ar putea să fie prea mult să vă cerem asta. (Cerasela N.).
Exclusiv
Orchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
Într-o democrație care pute a epoleti nespălați, coincidențele nu sunt niciodată întâmplătoare, ci programate prin ordin de serviciu. Imediat ce un om decide să dea cu subsemnatul în fața presei despre putregaiul din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), „divizia de presă cu buton” se activează mai rapid decât un radar în tufișuri. Subiectul de azi? Vitalie, „pericolul public” care s-a trezit brusc vedetă în gura presei înrolate politic.
Minunea de la Neamț: De la anonimat la „omul Moscovei” în 24 de ore
Până mai ieri, Vitalie era pentru marii „deontologi” de la București un nume anonim, pierdut prin hârțogăria sindicatului Diamantul. Dar, ce să vezi? A fost suficient ca omul să stea de vorbă cu jurnaliștii unui proiect documentar de anvergură despre corupția sistemică din MAI, pentru ca, a doua zi, să explodeze mămăliga mediatică. Potrivit liderului sindical Emil Pascuț, campania de decredibilizare a fost declanșată „ca prin minune”, exact când ecoul interviului încă mai răsună pe holurile ministerului.
Dintr-o dată, Vitalie nu mai este un polițist cu gura mare, ci un personaj sinistru: agent pro-rus, antieuropean și, cireașa de pe tortul incompetenței, posesor de spor de doctorat „necuvenit”. Este fascinant cum presa de casă a sistemului a căpătat brusc acest miros fin pentru „trădători”, fix după ce aceștia deschid gura despre mizeria de sub preșul MAI.
Broscuțele de la IPJ și dresorii de la DGPI: Cine trage sforile?
Emil Pascuț, de la Sindicatul Diamantul, nu se ferește de cuvinte și indică direct spre adevărații regizori ai acestui teatru ieftin. În timp ce micii complotiști de la IPJ Neamț sunt descriși drept niște „broscuțe mici” – creaturi care orăcăie neputincios la malul iazului, fără acces la butoanele mari ale presei mainstream – adevărata umbră pare să fie DGPI.
Se pare că băieții cu ochi albaștri nu-l urmăreau neapărat pe Vitalie, ci făceau pe „umbrele” pentru echipa de jurnaliști venită special de la București pentru interviu. Cum să le scape lor o asemenea „erezie”? Traseul a fost monitorizat, locația identificată, iar ordinul de „execuție mediatică” a plecat spre redacțiile care mănâncă din palma sistemului mai repede decât poți spune „deontologie”.
Doctoratul, ultima redută a „patrioților” cu epoleți
Este de-a dreptul comic să vezi cum aceleași instituții care mustesc de plagiate și doctorate luate la apelul bocancilor se indignează acum de un spor de doctorat. Când nu ai cu ce să-l legi pe un om care dă în vileag corupția, scoți de la naftalină vechea placă cu „agentul rus”. Este rețeta clasică de securism prăfuit, aplicată ori de câte ori cineva îndrăznește să strice liniștea „băieților deștepți” din Interne.
Conform dezvăluirilor lui Emil Pascuț, tot acest circ nu este decât un semn de disperare. Documentarul care stă să apară promite să zguduie din temelii structurile putrede ale MAI, iar lătratul disperat al „presei înrolate” nu face decât să confirme că lovitura a nimerit unde trebuie. Până la marea premieră, securiștii pot să latre în continuare la lună; în definitiv, e singura activitate la care au rămas cu adevărat competenți. (Cerasela N.).
Exclusiv
De la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
Schema „soacra fericită” – manual de îmbogățire la umbra Consiliului Local
În timp ce ploieșteanul de rând sare gropile și plătește facturi la căldură pentru calorifere reci, în culisele orașului se pregătește un nou record la proba „tun cu teren public”. Iar scenariul nu e nou, doar decorul se schimbă: ieri, un teren cedat generos pe numele soacrei; azi, ochii mari și umezi atintiți pe Patinoarul de la Sala Sporturilor.
Conform informațiilor și documentelor obtinute, povestea începe demult, în 2006, când un consilier local – ulterior senator, specializat în combinații – își făcea deja ucenicia la școala „Cum să pui laba pe terenuri publice fără să pară că ești tu”.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 28 februarie 2006 apărea, aparent banal, un proiect privind concesionarea unui teren „în vederea extinderii unei construcții existente”. Nimic spectaculos, până vezi cine figura ca viitor beneficiar: soacra consilierului, doamna M.E., trecută frumos în acte ca și concesionar.
Desigur, pentru a nu da de bănuit, alesul nostru local s-a abținut de la vot. Elegant, „mâini curate”. Doar că, surpriză: când s-a ajuns la avizul de extindere a construcției, numele care apăreau erau ale lui A.M. și ale soției acestuia, G.M. Soacra a dispărut brusc din peisaj, ca un figurant care și-a făcut treaba și iese din cadru.
Mai târziu, după ani de „maturizare politică”, pe ordinea de zi răsare un alt proiect: terenul concesionat – același – urmează să fie vândut. Cui? Fix aceluiași A.M. Ciclul vieții în varianta imobiliară: de la soacră de vitrină la proprietar cu acte în regulă.
Patinoarul, noua pradă: cum se repetă „manevra” cu alt peisaj și aceiași actori
Fast forward în prezent. Fostul senator, campion la artificii administrative, nu mai e simplu beneficiar de extinderi, ci deja proprietar fericit de terenuri de tenis lângă Patinoarul de la Sala Sporturilor din Ploiești. Și, ca orice personaj care a prins gustul combinațiilor, nu se poate opri la fileu: acum țintește direct patinoarul.
Conform informațiilor obținute de Incisiv de Prahova, se pregătește o nouă „operă legislativă” în Consiliul Local: concesionarea Patinoarului, pe același principiu deja testat cu succes în trecut. Adică: azi concesiune pe numele „altcuiva”, mâine extindere, poimâine vânzare, iar la final proprietate privată obținută cu aer de legalitate și parfum de combinație.
Diferența? Atunci era soacra. Acum, terenurile de tenis de lângă patinoar sunt deja în buzunar, iar patinoarul e doar piesa lipsă din puzzle-ul imobiliar. Nu e nevoie de doctorat ca să înțelegi că se pregătește „rotunjirea” proprietății, cu tot cu gheață, vestiare și ce mai prinde pe lângă.
Consilierii de serviciu: cine va semna noul tun sub masca „dezvoltării”
Întrebarea care plutește acum prin aerul poluat al Ploieștiului nu este dacă se încearcă o nouă combinație, ci cine va pune semnătura pe ea din actualul Consiliu Local. Că schema e aceeași ca în 2006:
- teren public „identificat” ca fiind „nefolosit eficient”;
- o concesiune băgată pe ordinea de zi, eventual cu beneficiari care nu deranjează optic (soacre, firme de casă, paravane);
- abțineri pudice de la vot, pentru a bifa „moralitatea”;
- și, la final, transformarea concesiunii în proprietate, printr-un nou proiect de hotărâre, strecurat discret printre alte puncte plictisitoare.
Diferența e doar că, între timp, protagonistul a trecut prin toate rolurile: de la consilier local la senator, de la „om al orașului” la beneficiar constant al generozității cu terenuri publice. Iar acum, după ce a marcat terenurile de tenis, Patinoarul ar fi doar cireașa de pe tortul înghețat al intereselor personale.
Cine va fi consilierul „inspirat” care va semna și susține proiectul de concesionare a Patinoarului? Public, se va vorbi, ca de obicei, despre „dezvoltare”, „modernizare”, „valorizarea unui activ al municipiului”. În culise însă, rețeta e simplă: „îți știu promisiunile, știu cui servește proiectul, și știu cine numără terenurile”.
Ploieștiul – orașul unde legea se ocolește în cercuri perfecte
Gravitatea situației nu stă doar în faptul că un fost senator, cu istoric clar de terenuri obținute prin manevre cu soacre și concesiuni, își întinde acum tentaculele spre Patinoar. Problema reală este practica: ocolirea legii prin combinații „la limită”, în care litera legii este ciuntită până devine compatibilă cu interesul privat.
Incisiv de Prahova a mai documentat astfel de situații în care interesul public era folosit ca decor, în timp ce adevăratul beneficiar era deja știut dinainte de primul vot. Patinoarul de la Sala Sporturilor, în loc să fie modernizat transparent, cu respectarea legii și cu beneficii clare pentru comunitate, riscă să devină doar o altă poveste de spus la rubrica „Așa s-a mai furat un colț de oraș”.
Iar dacă în 2006 scenariul a funcționat, astăzi se mizează pe aceeași nepăsare a ploieșteanului obosit, care n-are timp să citească hotărâri de Consiliu Local, dar are timp să sară peste gropi și să plătească taxe pentru un oraș care se topește, bucată cu bucată, în buzunarele unora.
De la opaiț și gropi, la patinoar și tenis: aceeași „viziune” pentru Ploiești
Nu e întâmplător că protagonistul acestei noi afaceri imobiliare este același care a fost în centrul scandalurilor cu deșeuri, salubritate și războiul împotriva ecranelor LED, descrise pe larg de Incisiv de Prahova. Când nu poți administra un oraș, începi să-l „gestionezi” pe bucăți: un teren aici, un contract acolo, o concesiune mai încolo.
După ce a contribuit la transformarea Ploieștiului într-un depozit de gunoaie și într-un muzeu al panourilor ruginite, acum pare că vrea să-l transforme și într-un pol privat de agrement: tenis, patinoar, totul „în familie”. Orașul rămâne cu gropile, cu bezna și cu aerul irespirabil; „vizionarii” rămân cu terenurile.
„Vom reveni”: avertisment pentru cei care cred că tunurile se mai dau pe șest
Jocul pare clar, piesele sunt aproape toate la locul lor, iar tentativa de concesionare a Patinoarului din Ploiești miroase a manevră repetată, nu a proiect de interes public. Singura necunoscută: cine are curajul să își asume, cu semnătură, acest nou tun, știind că schema anterioară cu terenul concesionat soacrei și ajuns la A.M. este deja publică?
Incisiv de Prahova urmărește cu atenție acest subiect și a documentat cronologia primului teren, tocmai pentru ca ploieștenii să recunoască, din timp, când vechea „rețetă” este reîncălzită și servită ca „dezvoltare urbană”.
Până atunci, ploieșteanul e invitat să privească atent nu doar la gropi, opaițe și panouri ilegale, ci și la ordinea de zi a Consiliului Local. Pentru că, după cum s-a dovedit deja, în Ploiești nu doar gunoaiele dispar peste noapte, ci și terenurile publice.
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum o ziOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 3 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 2 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login