Connect with us

Exclusiv

Haos în Izvoarele: Un șef de post „pierde” un cartuș și găsește altul la „promoție”?

Publicat

pe

Un incident demn de cascadorii râsului, dar cu implicații serioase, zguduie liniștea comunei Izvoarele, județul Prahova.

Se pare că fostul șef de post Ciobanu Ovidiu, acum mutat la Posesti, a reușit performanța să piardă un cartuș de la pistolul din dotare, undeva prin luna august a anului de grație 2025. Conform unor surse, în loc să raporteze incidentul ca orice om responsabil, domnul Ciobanu ar fi recurs la o soluție „creativă”: sustragerea unui alt cartuș de la tragere.

Culoarea nepotrivită a trădat „maestrul combinațiilor”

Planul diabolic ar fi funcționat perfect dacă dispecerul Politiei Oras Vălenii de Munte nu ar fi observat, la predarea pistolului, că unul dintre cartușe era de o culoare suspectă. Oare s-a inspirat șeful de post din paleta cromatică a toamnei? Mister total!

Cercetare disciplinară: O farsă sau o încercare reală de a face dreptate?

Acum, zvonurile spun că s-a deschis o cercetare disciplinară, dar gurile rele susțin că este doar o fațadă pentru a mușamaliza cazul. Se pare că se dorește doar o sancțiune cu „atenționare”, ca să nu cumva să piardă șeful de post sporul salarial „Bayraktar”. Adică, un fel de „scuză-mă” pe banii statului?

Întrebarea care se pune este: chiar se va face dreptate în acest caz sau totul se va stinge într-o mare de indiferență și protecție a „colegilor”? Vom urmări cu interes deznodământul acestei telenovele polițienești cu iz de comedie neagră! (Cristina T.).

NOTA:

Atenție! Informațiile prezentate aici sunt oferite cu prudență, fiind considerate zvonuri sau pamflet. Le puteți considera veridice sau nu, decizia vă aparține!

Comenteaza si tu

Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Exclusiv

În Urbea lui Caragiale: Borfașii dau cu subsemnatul la defilarea nerușinării

Publicat

pe

De

Reciclarea penală: De la șantaj la imagine publică – un drum pavat cu tupeu (aici)

În Urbea lui Caragiale, arta reciclării nu se limitează la PET-uri și carton. Aici, reciclam penali! Vorbim despre indivizi care, după ce au făcut „școala vieții” prin șantaj și alte activități „educative”, decid că e timpul să dea o lecție de moralitate comunității. Brusc, infractorul de ieri devine filantropul de azi, gata să salveze orfelinate și să construiască podețe peste pâraie infestate cu șobolani.

Cum se produce această transformare miraculoasă? Simplu: cu ajutorul unei echipe de PR specializate în „albirea rufelor negre”. Acești magicieni ai imaginii publice transformă un dosar penal într-un CV impresionant, unde „șantaj” devine „abilitate de negociere” și „spălare de bani” se traduce prin „optimizare fiscală creativă”.

Și nu se opresc aici! Pentru a-și consolida noua identitate de binefăcători, borfașii reciclați se implică în tot felul de proiecte „sociale”. Organizează tombole caritabile cu premii dubioase (gen o Dacie Logan second-hand sau o cină romantică la birtul din colț), donează calculatoare depășite unei școli sărace și se pozează cu copii orfani, afișând un zâmbet de o sinceritate artificială.

Dar să nu ne lăsăm păcăliți de aceste aparențe! În spatele fațadei de om de bine se ascunde același individ care ar fi în stare să-și vândă și propria mamă (sau, mai probabil, să o folosească într-o schemă de evaziune fiscală). Așa că, data viitoare când vedeți un fost șantajist împărțind zâmbete și pachete cu alimente, amintiți-vă că, în Urbea lui Caragiale, reciclarea penală este doar o altă formă de a ne fura pe față.

Traficul de influență – sportul național: Cum se unge pe pâine cu legi și regulamente

În Urbea lui Caragiale, traficul de influență nu e doar o infracțiune, e un sport național, o tradiție transmisă din generație în generație. Aici, legile și regulamentele sunt ca mingile de fotbal: făcute să fie lovite cu piciorul, driblate și, eventual, uitate pe margine, într-un colț prăfuit.

Cum se practică acest sport nobil? Simplu: prin ungerea pe pâine cu diverse unsori – funcții publice, relații politice, șpăgi grase și promisiuni deșarte. Un borfaș cu experiență știe că, pentru a obține ce vrea, trebuie să aibă „oamenii lui” în locurile cheie: un văr primar la primărie, un fost coleg de facultate la prefectură, un amic de vânătoare în consiliul județean și, bineînțeles, un fin cunoscător al legilor (preferabil un avocat corupt).

Cu ajutorul acestor „prieteni”, borfașul poate manipula licitații publice, poate obține autorizații peste noapte, poate schimba destinația unor terenuri agricole în zone rezidențiale și poate transforma o amendă usturătoare într-o simplă avertisment. Totul se face „legal”, bineînțeles, cu respectarea strictă a procedurilor (adică, cu falsificarea documentelor și cu ignorarea flagrantă a oricărei norme etice).

Și nu se oprește aici! Traficul de influență se extinde și în alte domenii: în sănătate (unde se pot obține medicamente compensate preferențial), în educație (unde se pot aranja examene și diplome) și chiar în justiție (unde se pot influența sentințe și decizii).

Așa că, data viitoare când auziți de o afacere dubioasă, de o decizie inexplicabilă sau de o lege care avantajează pe cine nu trebuie, nu vă mirați! În Urbea lui Caragiale, traficul de influență e la ordinea zilei, iar borfașii se ung pe pâine cu legi și regulamente, în timp ce noi, fraierii, ne uităm la ei și ne întrebăm de ce nu ne merge bine.

Spălarea de bani – arta sublimă: Când conturile offshore devin o necesitate patriotică

În Urbea lui Caragiale, spălarea de bani nu e o simplă infracțiune, ci o formă de artă sublimă, o demonstrație de creativitate financiară demnă de invidia marilor maeștri ai Renașterii. Aici, banii murdari sunt ca niște sculpturi brute, care așteaptă să fie prelucrate, finisate și expuse în cele mai selecte galerii offshore.

Cum se transformă un sac de bani furați într-o operă de artă financiară? Simplu: prin utilizarea unei game variate de tehnici și materiale – firme fantomă, conturi secrete, tranzacții complicate, investiții exotice și, bineînțeles, multă, foarte multă discreție.

Un borfaș cu simț artistic știe că, pentru a spăla banii în mod eficient, trebuie să creeze un labirint financiar atât de complex, încât nici măcar Sherlock Holmes nu ar putea să-l deslușească. Folosește firme înregistrate în paradisuri fiscale obscure, transferă banii dintr-un cont în altul, prin intermediul unor companii interpuse, investește în proiecte imobiliare dubioase, cumpără opere de artă supraevaluate și, eventual, donează o sumă modică unei organizații caritabile (pentru a-și îmbunătăți imaginea, bineînțeles).

Și nu se oprește aici! Spălarea de bani devine o necesitate patriotică atunci când borfașul susține că, prin ascunderea averii în conturi offshore, protejează capitalul național de „lăcomia” statului și contribuie la „dezvoltarea economică” a țării (adică, la propria îmbogățire).

Așa că, data viitoare când auziți de un politician care are o avere impresionantă, dar nu poate să justifice proveniența banilor, nu vă grăbiți să-l judecați! Poate că, în realitate, el este un artist desăvârșit, un maestru al spălării de bani, care încearcă doar să-și exprime creativitatea financiară și să contribuie la „bunăstarea” Urbei lui Caragiale.

Gruparea infracțională – o familie fericită: Cum se împart beneficiile și se acoperă urmele

În Urbea lui Caragiale, gruparea infracțională nu e o simplă adunătură de borfași, ci o familie fericită, unită prin legături de sânge (sau, mai degrabă, prin legături de șpagă și interese comune). Aici, fiecare membru are un rol bine definit, iar loialitatea este recompensată cu beneficii materiale și protecție juridică.

Cum funcționează această „familie” specială? Simplu: ca o organizație bine pusă la punct, cu un șef care dă ordine, cu locotenenți care le execută și cu soldați care se ocupă de munca murdară. Fiecare membru primește o parte din „pradă”, în funcție de importanța rolului său și de riscurile pe care și le asumă.

Șeful este, de obicei, un individ influent, cu relații politice și economice, care trage sforile din umbră și se asigură că totul merge ca pe roate. Locotenenții sunt oamenii lui de încredere, care se ocupă de coordonarea operațiunilor, de recrutarea de noi membri și de gestionarea „fondurilor negre”. Soldații sunt cei care execută ordinele, care se ocupă de șantaj, de amenințări, de spălare de bani și de alte activități „specifice”.

Dar ce se întâmplă când unul dintre membrii „familiei” este prins cu mâța-n sac? Simplu: ceilalți se mobilizează pentru a-l proteja, folosind toate mijloacele posibile – mituirea martorilor, falsificarea probelor, influențarea anchetatorilor și, eventual, eliminarea fizică a „oaielor negre”.

Și nu se oprește aici! Gruparea infracțională se asigură că membrii ei sunt bine antrenați și pregătiți pentru orice eventualitate. Organizează sesiuni de „team-building” la pensiuni de lux, unde se discută strategii de evaziune fiscală, tehnici de spălare de bani și metode de intimidare a adversarilor.

Așa că, data viitoare când vedeți un grup de indivizi care se întâlnesc în secret, care fac afaceri dubioase și care se protejează reciproc, nu vă mirați! Poate că, în realitate, ei sunt doar o familie fericită, care încearcă să-și împartă beneficiile și să-și acopere urmele, în stilul caracteristic Urbei lui Caragiale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Scandal sindical în Poliție: SNPPC revendică victorii, dar Emil Păscuț (Diamantul) pune la îndoială veridicitatea informațiilor

Publicat

pe

De

Confuzie și acuzații reciproce între sindicatele din Poliție

Un schimb de replici acide între sindicatele din Poliție a scos la iveală o dispută legată de măsurile de austeritate și impactul acestora asupra sporurilor salariale ale polițiștilor. Totul a pornit de la o postare a SNPPC (Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual) referitoare la obținerea returnării diferențelor salariale rezultate din plafonarea sporului pentru condiții deosebite.

SNPPC anunță returnarea diferențelor salariale

Concret, SNPPC anunța că, urmare a demersurilor sale, MAI (Ministerul Afacerilor Interne) este în plin proces de calculare și returnare a diferențelor la sporul de condiții deosebite, care fusese plafonat la 300 lei prin „Pachetul 1 al măsurilor de austeritate” adoptate de Guvernul Bolojan începând cu 1 august 2025. Această veste bună se adresa celor aproximativ 800 de angajați din diverse structuri (B.C.C.O., CRIMINALISTICĂ, I.N.C., poliția Metrou).

Emil Păscuț (Sindicatul Diamantul) contestă afirmațiile SNPPC

Emil Păscuț, de la Sindicatul Diamantul, a reacționat vehement, punând la îndoială veridicitatea afirmațiilor SNPPC. Păscuț susține că „Pachetul I de austeritate” (Legea 141/2025) nu a plafonat niciun spor „de condiții deosebite”, ci doar sporul de antenă („sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase”) la cel mult 300 lei.

Păscuț amintește că OUG 36/2025 (valabilă de la 1 iulie) nu a plafonat nici ea sporul de condiții deosebite, iar MAI a scăpat de aplicarea măsurii deoarece sporul de antenă era denumit „spor de condiții grele” (deci, altă denumire decât la restul ministerelor, pentru un același spor) și oricum deja era plafonat.

Acuzații de „barba snppc-ista” și lipsă de claritate

Păscuț acuză SNPPC de lipsă de claritate și de folosirea unor termeni incorecți pentru a descrie situația. El sugerează că SNPPC s-ar fi luptat în liniște și ar fi profitat de o eroare minoră a Guvernului pentru a revendica o victorie nejustificată. „Din postarea în chirilice a acestui savant SNPPC, eu nu inteleg prea multe și nu-mi dau seama ce a invins si pe cine a invins SNPPC. Pare mai degraba o schema pe care am mai vazut o in trecut la SNPPC …S-au luptat in liniste, ca niste ninja, pana cand cineva le-a sifonat vreo informatie ca iar a facut Grecu pe undeva, o greseala marunta ( daca era una mare, aflam toti). Dupa aia, chiar daca nu au inteles ei bine care era greseala si nici cum se numea sporul obiect al greselii, SNPPC au iesit sa anunte cu modestie si preventiv ca ‘AM INVINS!'”, a scris Păscuț. El consideră că postarea SNPPC este doar o „barba snppc-ista, sa nu credeti ca au murit!” (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Alerta în Poliție! Reducerea „Bayraktar” ascunsă: Sindicalistul Emil Păscuț deschide Cutia Pandorei

Publicat

pe

De

„Țeapă” la soldă? Polițiștii se trezesc cu majorări „Bayraktar” ciuntite, fără explicații

Un val de nemulțumire se răspândește printre polițiști, după ce mulți s-au trezit cu majorarea salarială „Bayraktar”, prevăzută de OUG 26/2024, diminuată brusc, fără nicio notificare prealabilă.

Sindicatul Diamantul, prin vocea liderului său, Emil Păscuț, trage un semnal de alarmă și dezvăluie o potențială „conspirație” între structurile de conducere și cele de control din sistem.

„Șeful de la resurse umane v-a tinut ascuns actul!” Acuzații grave de abuz

„Există un act administrativ de reducere, dar probabil șeful de la Resurse Umane din unitatea voastră l-a ținut ascuns, considerând că nu meritați respectul unei comunicări oficiale”, acuză Emil Păscuț.

Această afirmație, extrem de gravă, sugerează o intenție deliberată de a ascunde informații cruciale polițiștilor, încălcând flagrant drepturile lor la informare și la un salariu corect.

Model de acțiune în instanță: Cum să-ți recuperezi banii furați

Pentru a veni în sprijinul polițiștilor afectați, Sindicatul Diamantul pune la dispoziție un model complet de acțiune în instanță, adaptabil fiecărui caz în parte.

Avantajele oferite de Sindicatul Diamantul sunt:

  • Se poate judeca rapid
  • Nu necesită plângere prealabilă
  • Nu necesită taxă judiciară de timbru

Complicitate dovedită: „Nu le este frică de răspundere!”

Emil Păscuț denunță o complicitate între structurile de suport și cele de control din sistem, care ar permite încălcarea drepturilor salariale ale polițiștilor fără teama de a fi trași la răspundere.

„Pentru că inclusiv în zona de urmărire penală au complici, cea mai mare șansă o aveți cu instanțele civile!”, avertizează sindicalistul.

Modelul de acțiune oferit de Sindicatul Diamantul:

CĂTRE

TRIBUNALUL SUCEAVA

Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Subsemnatul xxxxxxxxxxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxxxxxxx, agent de poliție în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu xxxxxxxxxxxxxxxx, în calitate de reclamant,

Cu domiciliul în municipiul xxxxxxxxxxxxxxxxxxx și domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Politistilor din Romania Diamantul din București, Strada Ienăchiță Văcărescu nr.17A, ap.1, sector 4,

Prin prezenta, chem la judecată pe:

INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației, str. Bogdan Vodă nr. 4, județul Maramureș, în calitate de pârât,

pentru ca, prin hotărârea ce o veți pronunța,

OBIECTUL CERERII:

Sa obligați pârâtul să-mi restituie suma de 1.779 (una mie șapte sute șaptezeci și nouă) lei, reprezentând diferența de drepturi salariale reținută ilegal din salariul lunar aferent lunilor ianuarie 2025 – aprilie 2025, fără să existe un act juridic individual modificator al salariului care să-mi fie comunicat. Sa obligați pârâtul la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de 1.779 lei, calculată de la data scadenței fiecărei sume lunare reținute ilegal și până la data plății efective, conform art. 1535 din Codul Civil și art. 3 alin. (2) și (3) din O.G. nr. 13/2011. Sa obligați pârâtul la plata diferențelor rezultate din actualizarea sumei de 1.779 lei cu indicele de inflație, calculat de la data reținerii ilegale a fiecărei sume componente până la data plății efective. Sa obligați pârâtul ca pe viitor să-mi comunice orice act administrativ individual prin care mi se modifică salariul, în conformitate cu prevederile art. 534² alin. (4) din Codul Administrativ, anterior producerii oricăror efecte juridice. Sa obligați pârâtul la plata sumei de 5.000 (cinci mii) lei cu titlu de daune morale pentru încălcarea demnității în muncă a subsemnatului, ca urmare a conduitei abuzive constând în modificarea drepturilor salariale prin acte administrative ascunse, fără respectarea dreptului meu de a fi informat. ÎN FAPT:

Subsemnatul sunt angajat ca agent de poliție în cadrul ITPF Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Siret, beneficiind de majorarea prevăzută la art. VIII din OUG 26/2024 în procent de 24% aplicată la salariul de funcție.

Potrivit dispozițiilor art. VIII alin. (1) și (3) din O.u.G. nr. 26/2024, personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”.

Conform fluturașului de salariu din decembrie 2024 (anexat prezentei acțiuni), această majorare a fost corect aplicată, apărând distinct în statul de plată la rubrica “Majorare cf. art.VIII OUG 26/2024” cu valoarea de 1435 lei (reprezentând 24% din salariul de funcție de 5978 lei).

Începând însă cu luna ianuarie 2025, fără nicio notificare prealabilă și fără emiterea unui act administrativ individual care să-mi fie comunicat, pârâtul a procedat la diminuarea acestei majorări de la 24% la 19,20%, iar în luna aprilie 2025 la 8,65%, rezultând următoarele rețineri ilegale:

Luna salariu de funcție

Procent majorare OUG 26/2024 acordat structurii Suma majorare legală

Procent aplicat subsemnatului

Suma acordată

Diferența reținută ilegal

Decembrie 2024 5978 lei 24% 1435 lei 24% 1435 lei 0 lei

Ianuarie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Februarie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Martie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Aprilie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 8,65% 517 lei 918 lei

Total paguba 1.779 lei

Menționez că drepturile mele salariale, inclusiv majorarea de 24% prevăzută de art. VIII din OUG 26/2024, au fost stabilite printr-un act administrativ individual, conform Legii-cadru nr. 153/2017.

În mod simetric, orice diminuare sau retragere a acestor drepturi salariale trebuie să fie precedată de emiterea și comunicarea unui act administrativ individual motivat, care să respecte aceleași exigențe legale ca actul prin care drepturile au fost acordate.

Nu mi s-a comunicat niciun act administrativ care să justifice legal această diminuare a drepturilor salariale, fapt ce contravine principiului legalității.

De asemenea, conform art. 58 din Legea nr. 360/2002, modificarea raporturilor de serviciu ale polițistului (inclusiv a drepturilor salariale) se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența de numire, act care trebuie comunicat funcționarului.

Este important de subliniat că, potrivit art. 1326 din Codul Civil, aplicabil în speță ca drept comun: “(1) Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. […] (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar […]”.

Prin urmare, în absența unui act administrativ individual comunicat mie, care să dispună diminuarea majorării salariale prevăzute de art. VIII din OUG 26/2024, orice reducere a acestui drept este ilegală, iar sumele reținute trebuie restituite.

B. Prevederi relevante din Codul Administrativ

B.1. Aplicabilitatea Codului Administrativ funcționarilor publici cu statut special

Conform Art. 366 din Codul Administrativ: “Prezenta parte constituie cadrul general în materia funcţiei publice şi a funcţionarilor publici şi se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel.”

Această prevedere confirmă explicit că dispozițiile Codului Administrativ privind funcționarii publici se aplică și polițiștilor, care sunt funcționari publici cu statut special conform art. 1 din Legea nr. 360/2002, în toate aspectele unde Legea nr. 360/2002 nu prevede reglementări speciale.

De asemenea, Art. 367 din Codul Administrativ prevede că: “Dispozițiile prezentei părți se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.”

Aceste prevederi sunt esențiale deoarece confirmă aplicabilitatea atât a Codului Administrativ, cât și a Codului Muncii și a Codului Civil în raporturile dintre subsemnatul, ca polițist (funcționar public cu statut special), și angajator.

B.2. Obligații privind informarea și comunicarea modificărilor salariale

Conform Art. 534¹ și Art. 534² din Codul Administrativ, există obligații clare privind informarea funcționarilor publici și comunicarea modificărilor privind raportul de serviciu:

Art. 534¹ alin. (1) lit. d) – Conducătorul instituției trebuie să informeze funcționarul public despre “data plății salariului și metoda de plată a salariului” Art. 534² alin. (4) – “Persoana care are competența legală de numire sau, după caz, conducătorul autorității sau instituției publice trebuie să comunice, în scris, funcționarului public, prin grija compartimentului de resurse umane […] orice modificare a informațiilor prevăzute la art. 534¹ alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.” Art. 534² alin. (3) – “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia” Art. 534² alin. (6) – “În situația în care autoritatea sau instituția publică nu comunică funcționarului public, în condițiile legii, informațiile prevăzute la art. 534¹ alin. (1), acesta poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004” C. Aplicabilitatea dispozițiilor legale în cazul de față

Conform Art. 365 alin. (2) din Codul Administrativ, dispozițiile Codului Administrativ se aplică:

“autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor persoane juridice în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea categoriile de personal prevăzute în legislaţia-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” (lit. a) “funcţionarilor publici, personalului angajat cu contract individual de muncă sau cu contract de management, precum şi altor categorii de personal plătit din fonduri publice” (lit. b) Aceste prevederi, coroborate cu Art. 366 care stipulează că dispozițiile Codului Administrativ “se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel”, confirmă fără echivoc aplicabilitatea în cazul de față a dispozițiilor art. 534¹ și 534² privind obligativitatea comunicării oricărei modificări a raportului de serviciu, inclusiv a modificărilor salariale.

În această situație, pârâtul a încălcat:

Obligația de comunicare a modificării salariale prevăzută la art. 534² alin. (4) Principiul efectelor juridice condiționate de comunicare prevăzut la art. 534² alin. (3) Principiul legalității și predictibilității salariale prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017 D. Jurisprudență si alte norme relevante

Conform Deciziei nr. 22/2020 a ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, “în litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, acesta se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi.” Potrivit art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: “Polițistul este funcționar public cu statut special, înarmat, care exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege”, iar potrivit art. 58 din aceeași lege: “Modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispun, potrivit competențelor stabilite prin lege, prin act administrativ al persoanei care are competența de numire în funcția din care face parte polițistul.” Potrivit art. 169 alin. (1) din Codul Muncii: “Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.” În speță, diminuarea majorării salariale fără emiterea și comunicarea unui act administrativ individual reprezintă o reținere din salariu efectuată cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege. Potrivit art. 171 alin. (1) din Codul Muncii: “Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.” Conform art. 1326 din Codul Civil: “(1) Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. […] (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.” Această prevedere subliniază faptul că un act administrativ emis de angajator pentru diminuarea drepturilor salariale nu poate produce efecte juridice decât după comunicarea sa către angajat. În conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, recunoscut în dreptul administrativ, dacă pentru acordarea unui drept salarial a fost necesară emiterea unui act administrativ individual, atunci și pentru retragerea sau diminuarea acestui drept este necesară emiterea unui act administrativ de aceeași natură, cu respectarea acelorași cerințe de formă și de fond. Acest principiu este o expresie a securității raporturilor juridice și a previzibilității în aplicarea normelor juridice. E. Caracterul ilicit al reducerii salariale și inopozabilitatea actelor necomunicate

Reducerea unilaterală a majorării salariale aplicată de pârât fără comunicarea unui act administrativ individual reprezintă un fapt ilicit în sensul art. 1.165 din Codul Civil, care recunoaște fapta ilicită ca izvor al obligațiilor.

Este important de subliniat că chiar dacă ar exista unul sau mai multe acte juridice emise de serviciul de resurse umane care ar justifica reducerea majorării salariale, dar care nu mi-au fost comunicate, acestea îmi sunt inopozabile până la comunicare, iar conținutul lor este irelevant din punct de vedere juridic. Conform principiilor fundamentale de drept administrativ și civil, comunicarea către destinatar servește tocmai la producerea efectelor juridice, iar în absența acestei comunicări, actele nu pot produce efecte față de mine.

Acest principiu este consacrat explicit prin:

Art. 534² alin. (3) din Codul Administrativ: “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia” Art. 1326 alin. (3) din Codul Civil: “Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar” Prin urmare, orice acte administrative necomunicate sunt lipsite de efecte juridice și nu pot servi drept temei legal pentru reducerea drepturilor salariale.

Această reducere:

Contravine normelor imperative privind modificarea drepturilor salariale Încalcă principiile legalității, transparenței și predictibilității salariale Nu respectă cerințele privind comunicarea actelor administrative Constituie o reținere din salariu efectuată în afara condițiilor prevăzute de lege Prin urmare:

Orice modificare a salariului trebuie să se realizeze prin act administrativ individual; Actul administrativ individual trebuie comunicat salariatului în mod obligatoriu pentru a produce efecte juridice; Diminuarea drepturilor salariale, în lipsa unui temei legal și a unui act administrativ comunicat, este nelegală și încalcă principiul legalității, transparenței administrative și principiul simetriei actelor juridice; Dacă drepturile salariale s-au stabilit printr-un act administrativ individual, în baza Legii-cadru nr. 153/2017 și a OUG 26/2024, în mod simetric, orice reținere/diminuare a salariului trebuie să fie precedată de comunicarea unui act administrativ motivat. F. Acceptarea parțială a salariului nu implică renunțarea la drepturile integrale

Un aspect esențial de subliniat în prezenta cauză este că, deși am primit și am acceptat salariul diminuat, acest fapt nu poate fi interpretat în niciun caz ca o renunțare la dreptul de a primi salariul integral, conform art. 170 din Codul Muncii care prevede explicit:

“Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situaţii nu poate avea semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiilor legale sau contractuale.”

Astfel, faptul că am încasat salariul diminuat fără a formula obiecțiuni la momentul plății nu constituie o aprobare tacită a reducerii salariale și nu mă împiedică să solicit ulterior diferența de drepturi salariale reținută ilegal.

De asemenea, relevantă este și prevederea art. 169 alin. (1) și (2) din Codul Muncii:

“(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.”

“(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.”

Aceste prevederi întăresc caracterul ilicit al reducerii salariale operate de pârât, având în vedere că nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor prevăzute de lege, iar în speță nu există niciun temei legal pentru această reducere, în absența unui act administrativ comunicat.

G. Termenul de prescripție aplicabil

În ceea ce privește termenul de prescripție aplicabil în prezenta cauză, acesta este de 3 ani, conform art. 62 din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede explicit că: “Drepturile neachitate personalului militar, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil, nereclamate în termen de 3 ani de la data când trebuiau plătite, se prescriu.”

Având în vedere că prezenta acțiune vizează drepturi salariale aferente perioadei ianuarie 2025 – aprilie 2025, acțiunea este formulată în interiorul termenului legal de prescripție de 3 ani.

De asemenea, conform art. 171 alin. (1) din Codul Muncii: “Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.”

Prin urmare, în acord cu ambele prevederi legale aplicabile, cererea este formulată în termenul legal de prescripție, fiind pe deplin admisibilă.

PROCEDURA PREALABILĂ:

Potrivit Deciziei nr. 22/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, acesta se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi.

În cazul de față, diminuarea majorării salariale acordate prin OUG nr. 26/2024 s-a făcut fără emiterea și comunicarea unui act administrativ, situație ce îmi permite adresarea directă către instanța de contencios administrativ.

CERERI ACCESORII:

I. Cereri accesorii: Dobânda legală penalizatoare și actualizarea cu rata inflației

I.1. Temeiul legal pentru acordarea dobânzii legale

Solicit obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenței fiecărei sume lunare reținute ilegal și până la data plății efective, în conformitate cu:

Art. 1535 din Codul Civil care prevede că “în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu”. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare, care prevede: Art. 3 alin. (1): “Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României” Art. 3 alin. (2): “Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale” Art. 3 alin. (3): “În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ […], rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%” I.2. Temeiul legal pentru actualizarea cu rata inflației

Solicit actualizarea sumei de 1.779 lei cu indicele de inflație, calculat de la data reținerii ilegale a fiecărei sume componente până la data plății efective, întrucât:

Jurisprudența instanțelor a consacrat dreptul creditorului de a obține, pe lângă dobânda legală, și actualizarea cu indicele de inflație, cele două remedii având naturi juridice diferite:

Dobânda legală reprezintă o formă de despăgubire pentru neexecutarea la timp a obligației Actualizarea cu rata inflației reprezintă o măsură de menținere a valorii reale a creanței, având în vedere deprecierea monetară În lipsa actualizării sumelor cu rata inflației, restituirea sumelor reținute ilegal nu ar reprezenta o reparație integrală a prejudiciului cauzat, întrucât valoarea reală a sumelor la momentul plății ar fi diminuată ca urmare a deprecierii monetare.

II. Solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

III. Obligarea pârâtului la comunicarea actelor administrative individuale de modificare a salariului

Solicit obligarea pârâtului ca pe viitor să-mi comunice orice act administrativ individual prin care mi se modifică salariul, în conformitate cu prevederile:

Art. 534² alin. (4) din Codul Administrativ, care prevede în mod imperativ: “Persoana care are competența legală de numire sau, după caz, conducătorul autorității sau instituției publice trebuie să comunice, în scris, funcționarului public, prin grija compartimentului de resurse umane […] orice modificare a informațiilor prevăzute la art. 534¹ alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.” Art. 534¹ alin. (1) lit. d) din Codul Administrativ, care include printre informațiile ce trebuie comunicate funcționarului public “data plății salariului și metoda de plată a salariului”. Art. 534² alin. (3) din Codul Administrativ, care stabilește că “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia”, ceea ce înseamnă că orice modificare a salariului nu poate produce efecte juridice decât după comunicarea actului administrativ care o dispune. Art. 1326 alin. (3) din Codul Civil, conform căruia “Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar”. Această obligație a angajatorului de a comunica în scris funcționarului public orice modificare a raportului de serviciu, inclusiv a salariului, este o obligație de natură continuă, care subzistă pe toată durata raportului de serviciu. Prin urmare, instanța poate și trebuie să dispună obligarea pârâtului la respectarea acestei obligații și pentru viitor, pentru a preveni repetarea încălcărilor similare celei care face obiectul prezentei acțiuni.

IV. Daune morale pentru încălcarea demnității în muncă

Solicit obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 (cinci mii) lei cu titlu de daune morale pentru încălcarea demnității în muncă a subsemnatului, pentru următoarele motive:

Încălcarea principiului respectării demnității în muncă:

Conducerea pârâtului, alegând să dispună asupra salariului meu prin acte administrative ascunse, a demonstrat că nu mă consideră un cetățean care merită să fie tratat cu respect și demnitate Această conduită a creat un sentiment profund de injustiție, de nerecunoaștere a valorii mele profesionale și a demnității mele ca funcționar public și ca persoană Temeiul juridic:

Art. 1 alin. (3) din Constituția României, conform căruia “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.” Art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care definește polițistul ca “funcționar public cu statut special” și îi consacră implicit dreptul la demnitate în exercitarea funcției Art. 39 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, care consacră dreptul salariatului la demnitate în muncă Art. 5 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilește principiul echității și nediscriminării ca principiu al sistemului de salarizare Prejudiciul moral suferit:

Sentimentul de lipsă de respect și de tratament nedemn la locul de muncă Stresul și incertitudinea cauzate de imposibilitatea de a cunoaște temeiurile legale ale reducerii salariale Impactul negativ asupra vieții personale și profesionale, ca urmare a diminuării veniturilor fără explicații și fără o bază legală comunicată Afectarea încrederii în instituția angajatoare și în valorile promovate de aceasta Cuantumul daunelor solicitate (5.000 lei) este rezonabil și proporțional cu gravitatea faptei și cu prejudiciul moral suferit Prin urmare, solicit să constatați încălcarea de către pârât a dreptului meu la demnitate în muncă și să dispuneți obligarea acestuia la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale, ca o formă de reparație pentru prejudiciul moral suferit și ca o măsură de descurajare a unor asemenea practici în viitor.

PROBE:

În dovedirea cererii mele, solicit încuviințarea următoarelor probe:

Înscrisuri:

Copie fluturaşi de salariu pentru perioada decembrie 2024 – aprilie 2025 (anexez prezentei acțiuni), din care rezultă aplicarea corectă a majorării de 24% conform art. VIII din OUG 26/2024 în luna decembrie 2024 (sumă de 1435 lei) și reducerea nejustificată a acestei majorări în lunile următoare; Solicit ca paratul sa depuna la instanta, actul individual prin care mi s-a acordat majorarea prevazuta la art VIII din OUG 26/2024 intrucat, desi a fost emis ( dovada fiind acordarea majorarii , conform fluturasilor), mie nu mi s-a comunicat; Orice alte înscrisuri utile soluționării cauzei. Depun prezenta acțiune în 2 (două) exemplare.

În conformitate cu art. 29 alin. (4) din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precizez că “Acțiunile și cererile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici și ale funcționarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.”

Va rog sa judecati si in lipsa partilor.

Reclamant,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

„Luați atitudine! Nu vă lăsați călcați în picioare!”

Sindicatul Diamantul încurajează toți polițiștii care se confruntă cu această problemă să ia atitudine și să-și ceară drepturile în instanță. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv23 de ore ago

În Urbea lui Caragiale: Borfașii dau cu subsemnatul la defilarea nerușinării

Reciclarea penală: De la șantaj la imagine publică – un drum pavat cu tupeu (aici) În Urbea lui Caragiale, arta...

Exclusiv23 de ore ago

Scandal sindical în Poliție: SNPPC revendică victorii, dar Emil Păscuț (Diamantul) pune la îndoială veridicitatea informațiilor

Confuzie și acuzații reciproce între sindicatele din Poliție Un schimb de replici acide între sindicatele din Poliție a scos la...

Exclusiv2 zile ago

Haos în Izvoarele: Un șef de post „pierde” un cartuș și găsește altul la „promoție”?

Un incident demn de cascadorii râsului, dar cu implicații serioase, zguduie liniștea comunei Izvoarele, județul Prahova. Se pare că fostul...

Exclusiv2 zile ago

Alerta în Poliție! Reducerea „Bayraktar” ascunsă: Sindicalistul Emil Păscuț deschide Cutia Pandorei

„Țeapă” la soldă? Polițiștii se trezesc cu majorări „Bayraktar” ciuntite, fără explicații Un val de nemulțumire se răspândește printre polițiști,...

Exclusiv2 zile ago

Bomba în sistemul penitenciar: Comasări forțate și regionalizare ascunsă? Sindicatele acuză manipulare și amenință cu proteste masive

Majorările salariale, amânate sine die: Un pretext pentru a ascunde planuri drastice? O zi care trebuia să aducă vești bune...

Exclusiv2 zile ago

Poliția Română: O cazană cu miliție sub capac european?

Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă: Poliția Română, prinsă între mirajul reformei europene și obsesia...

Exclusiv3 zile ago

Polițist sancționat disciplinar pentru participarea la un protest sindical în uniformă; Recursul IGPR, judecat în curând

Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul denunță cazul polițistului Ioan Canarau, singurul sancționat disciplinar pentru participarea la un protest sindical...

Exclusiv4 zile ago

Jilava, Mioveni – aceeași mizerie! Baroneasa Whatsapp și tunurile penitenciarelor românești

Spovedania unei „Baronese” nervoase: Jilava plânge după Mioveni! Cristina Teoroc, supranumită „baroneasa” de la Jilava – penitenciarul cu o reputație...

Exclusiv4 zile ago

Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare

Sindicatul Sidepol trage un semnal de alarmă cu privire la dezamăgirea și frustrarea tot mai mari resimțite de polițiștii tineri,...

Exclusiv5 zile ago

Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare

Prahova în flăcări și beton armat: Când incompetența dansează pe ruine și corupția ne lasă cu ochii-n soare De la...

Exclusiv5 zile ago

Formularul de evaluare a riscului în violența domestică: Formalitate birocratică sau instrument real de protecție?

O analiză aprofundată a eficienței acestui instrument în contextul tragic al femicidului din România, realizată de Vitalie Josanu de la...

Exclusiv5 zile ago

Poliție în oglindă: 47 de „inspectori sanitari” pentru 120.000 de angajați — o farsă organizată

Când medicii fac și muncă de control, iar inspectorii… nu există în organigramă „Soluția” improvizată: 47 de cadre medicale, obligate...

Exclusiv6 zile ago

Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!

În România anului 2025, justiția imobiliară a devenit un spectacol grotesc, unde morții sunt victime sigure, iar cei vii se...

Exclusiv6 zile ago

Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?

Un cutremur anunțat: Ciuruitoarea revine, iar „Il Capo” tremură (doar un pic)? Zilele trecute, un fior rece a străbătut Ploieștiul,...

Exclusiv6 zile ago

Reducerea bugetului MAI, o lovitură pentru polițiști. Economii fictive, sporuri furate și finanțări discutabile

Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul trage un semnal de alarmă cu privire la reducerea bugetului Ministerului Afacerilor Interne (MAI)...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv