Connect with us

Exclusiv

Alerta în Poliție! Reducerea „Bayraktar” ascunsă: Sindicalistul Emil Păscuț deschide Cutia Pandorei

Publicat

pe

„Țeapă” la soldă? Polițiștii se trezesc cu majorări „Bayraktar” ciuntite, fără explicații

Un val de nemulțumire se răspândește printre polițiști, după ce mulți s-au trezit cu majorarea salarială „Bayraktar”, prevăzută de OUG 26/2024, diminuată brusc, fără nicio notificare prealabilă.

Sindicatul Diamantul, prin vocea liderului său, Emil Păscuț, trage un semnal de alarmă și dezvăluie o potențială „conspirație” între structurile de conducere și cele de control din sistem.

„Șeful de la resurse umane v-a tinut ascuns actul!” Acuzații grave de abuz

„Există un act administrativ de reducere, dar probabil șeful de la Resurse Umane din unitatea voastră l-a ținut ascuns, considerând că nu meritați respectul unei comunicări oficiale”, acuză Emil Păscuț.

Această afirmație, extrem de gravă, sugerează o intenție deliberată de a ascunde informații cruciale polițiștilor, încălcând flagrant drepturile lor la informare și la un salariu corect.

Model de acțiune în instanță: Cum să-ți recuperezi banii furați

Pentru a veni în sprijinul polițiștilor afectați, Sindicatul Diamantul pune la dispoziție un model complet de acțiune în instanță, adaptabil fiecărui caz în parte.

Avantajele oferite de Sindicatul Diamantul sunt:

  • Se poate judeca rapid
  • Nu necesită plângere prealabilă
  • Nu necesită taxă judiciară de timbru

Complicitate dovedită: „Nu le este frică de răspundere!”

Emil Păscuț denunță o complicitate între structurile de suport și cele de control din sistem, care ar permite încălcarea drepturilor salariale ale polițiștilor fără teama de a fi trași la răspundere.

„Pentru că inclusiv în zona de urmărire penală au complici, cea mai mare șansă o aveți cu instanțele civile!”, avertizează sindicalistul.

Modelul de acțiune oferit de Sindicatul Diamantul:

CĂTRE

TRIBUNALUL SUCEAVA

Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Subsemnatul xxxxxxxxxxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxxxxxxx, agent de poliție în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu xxxxxxxxxxxxxxxx, în calitate de reclamant,

Cu domiciliul în municipiul xxxxxxxxxxxxxxxxxxx și domiciliul procesual ales la sediul Sindicatului Politistilor din Romania Diamantul din București, Strada Ienăchiță Văcărescu nr.17A, ap.1, sector 4,

Prin prezenta, chem la judecată pe:

INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAȚIEI, cu sediul în municipiul Sighetu Marmației, str. Bogdan Vodă nr. 4, județul Maramureș, în calitate de pârât,

pentru ca, prin hotărârea ce o veți pronunța,

OBIECTUL CERERII:

Sa obligați pârâtul să-mi restituie suma de 1.779 (una mie șapte sute șaptezeci și nouă) lei, reprezentând diferența de drepturi salariale reținută ilegal din salariul lunar aferent lunilor ianuarie 2025 – aprilie 2025, fără să existe un act juridic individual modificator al salariului care să-mi fie comunicat. Sa obligați pârâtul la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de 1.779 lei, calculată de la data scadenței fiecărei sume lunare reținute ilegal și până la data plății efective, conform art. 1535 din Codul Civil și art. 3 alin. (2) și (3) din O.G. nr. 13/2011. Sa obligați pârâtul la plata diferențelor rezultate din actualizarea sumei de 1.779 lei cu indicele de inflație, calculat de la data reținerii ilegale a fiecărei sume componente până la data plății efective. Sa obligați pârâtul ca pe viitor să-mi comunice orice act administrativ individual prin care mi se modifică salariul, în conformitate cu prevederile art. 534² alin. (4) din Codul Administrativ, anterior producerii oricăror efecte juridice. Sa obligați pârâtul la plata sumei de 5.000 (cinci mii) lei cu titlu de daune morale pentru încălcarea demnității în muncă a subsemnatului, ca urmare a conduitei abuzive constând în modificarea drepturilor salariale prin acte administrative ascunse, fără respectarea dreptului meu de a fi informat. ÎN FAPT:

Subsemnatul sunt angajat ca agent de poliție în cadrul ITPF Sighetu Marmației – Sectorul Poliției de Frontieră Siret, beneficiind de majorarea prevăzută la art. VIII din OUG 26/2024 în procent de 24% aplicată la salariul de funcție.

Potrivit dispozițiilor art. VIII alin. (1) și (3) din O.u.G. nr. 26/2024, personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”.

Conform fluturașului de salariu din decembrie 2024 (anexat prezentei acțiuni), această majorare a fost corect aplicată, apărând distinct în statul de plată la rubrica “Majorare cf. art.VIII OUG 26/2024” cu valoarea de 1435 lei (reprezentând 24% din salariul de funcție de 5978 lei).

Începând însă cu luna ianuarie 2025, fără nicio notificare prealabilă și fără emiterea unui act administrativ individual care să-mi fie comunicat, pârâtul a procedat la diminuarea acestei majorări de la 24% la 19,20%, iar în luna aprilie 2025 la 8,65%, rezultând următoarele rețineri ilegale:

Luna salariu de funcție

Procent majorare OUG 26/2024 acordat structurii Suma majorare legală

Procent aplicat subsemnatului

Suma acordată

Diferența reținută ilegal

Decembrie 2024 5978 lei 24% 1435 lei 24% 1435 lei 0 lei

Ianuarie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Februarie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Martie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 19,20% 1148 lei 287 lei

Aprilie 2025 5978 lei 24% 1435 lei 8,65% 517 lei 918 lei

Total paguba 1.779 lei

Menționez că drepturile mele salariale, inclusiv majorarea de 24% prevăzută de art. VIII din OUG 26/2024, au fost stabilite printr-un act administrativ individual, conform Legii-cadru nr. 153/2017.

În mod simetric, orice diminuare sau retragere a acestor drepturi salariale trebuie să fie precedată de emiterea și comunicarea unui act administrativ individual motivat, care să respecte aceleași exigențe legale ca actul prin care drepturile au fost acordate.

Nu mi s-a comunicat niciun act administrativ care să justifice legal această diminuare a drepturilor salariale, fapt ce contravine principiului legalității.

De asemenea, conform art. 58 din Legea nr. 360/2002, modificarea raporturilor de serviciu ale polițistului (inclusiv a drepturilor salariale) se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența de numire, act care trebuie comunicat funcționarului.

Este important de subliniat că, potrivit art. 1326 din Codul Civil, aplicabil în speță ca drept comun: “(1) Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. […] (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar […]”.

Prin urmare, în absența unui act administrativ individual comunicat mie, care să dispună diminuarea majorării salariale prevăzute de art. VIII din OUG 26/2024, orice reducere a acestui drept este ilegală, iar sumele reținute trebuie restituite.

B. Prevederi relevante din Codul Administrativ

B.1. Aplicabilitatea Codului Administrativ funcționarilor publici cu statut special

Conform Art. 366 din Codul Administrativ: “Prezenta parte constituie cadrul general în materia funcţiei publice şi a funcţionarilor publici şi se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel.”

Această prevedere confirmă explicit că dispozițiile Codului Administrativ privind funcționarii publici se aplică și polițiștilor, care sunt funcționari publici cu statut special conform art. 1 din Legea nr. 360/2002, în toate aspectele unde Legea nr. 360/2002 nu prevede reglementări speciale.

De asemenea, Art. 367 din Codul Administrativ prevede că: “Dispozițiile prezentei părți se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz.”

Aceste prevederi sunt esențiale deoarece confirmă aplicabilitatea atât a Codului Administrativ, cât și a Codului Muncii și a Codului Civil în raporturile dintre subsemnatul, ca polițist (funcționar public cu statut special), și angajator.

B.2. Obligații privind informarea și comunicarea modificărilor salariale

Conform Art. 534¹ și Art. 534² din Codul Administrativ, există obligații clare privind informarea funcționarilor publici și comunicarea modificărilor privind raportul de serviciu:

Art. 534¹ alin. (1) lit. d) – Conducătorul instituției trebuie să informeze funcționarul public despre “data plății salariului și metoda de plată a salariului” Art. 534² alin. (4) – “Persoana care are competența legală de numire sau, după caz, conducătorul autorității sau instituției publice trebuie să comunice, în scris, funcționarului public, prin grija compartimentului de resurse umane […] orice modificare a informațiilor prevăzute la art. 534¹ alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.” Art. 534² alin. (3) – “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia” Art. 534² alin. (6) – “În situația în care autoritatea sau instituția publică nu comunică funcționarului public, în condițiile legii, informațiile prevăzute la art. 534¹ alin. (1), acesta poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în condițiile și termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004” C. Aplicabilitatea dispozițiilor legale în cazul de față

Conform Art. 365 alin. (2) din Codul Administrativ, dispozițiile Codului Administrativ se aplică:

“autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi altor persoane juridice în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea categoriile de personal prevăzute în legislaţia-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” (lit. a) “funcţionarilor publici, personalului angajat cu contract individual de muncă sau cu contract de management, precum şi altor categorii de personal plătit din fonduri publice” (lit. b) Aceste prevederi, coroborate cu Art. 366 care stipulează că dispozițiile Codului Administrativ “se aplică şi funcţionarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel”, confirmă fără echivoc aplicabilitatea în cazul de față a dispozițiilor art. 534¹ și 534² privind obligativitatea comunicării oricărei modificări a raportului de serviciu, inclusiv a modificărilor salariale.

În această situație, pârâtul a încălcat:

Obligația de comunicare a modificării salariale prevăzută la art. 534² alin. (4) Principiul efectelor juridice condiționate de comunicare prevăzut la art. 534² alin. (3) Principiul legalității și predictibilității salariale prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017 D. Jurisprudență si alte norme relevante

Conform Deciziei nr. 22/2020 a ÎCCJ – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, “în litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, acesta se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi.” Potrivit art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: “Polițistul este funcționar public cu statut special, înarmat, care exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege”, iar potrivit art. 58 din aceeași lege: “Modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispun, potrivit competențelor stabilite prin lege, prin act administrativ al persoanei care are competența de numire în funcția din care face parte polițistul.” Potrivit art. 169 alin. (1) din Codul Muncii: “Nicio reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege.” În speță, diminuarea majorării salariale fără emiterea și comunicarea unui act administrativ individual reprezintă o reținere din salariu efectuată cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege. Potrivit art. 171 alin. (1) din Codul Muncii: “Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.” Conform art. 1326 din Codul Civil: “(1) Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. […] (3) Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.” Această prevedere subliniază faptul că un act administrativ emis de angajator pentru diminuarea drepturilor salariale nu poate produce efecte juridice decât după comunicarea sa către angajat. În conformitate cu principiul simetriei actelor juridice, recunoscut în dreptul administrativ, dacă pentru acordarea unui drept salarial a fost necesară emiterea unui act administrativ individual, atunci și pentru retragerea sau diminuarea acestui drept este necesară emiterea unui act administrativ de aceeași natură, cu respectarea acelorași cerințe de formă și de fond. Acest principiu este o expresie a securității raporturilor juridice și a previzibilității în aplicarea normelor juridice. E. Caracterul ilicit al reducerii salariale și inopozabilitatea actelor necomunicate

Reducerea unilaterală a majorării salariale aplicată de pârât fără comunicarea unui act administrativ individual reprezintă un fapt ilicit în sensul art. 1.165 din Codul Civil, care recunoaște fapta ilicită ca izvor al obligațiilor.

Este important de subliniat că chiar dacă ar exista unul sau mai multe acte juridice emise de serviciul de resurse umane care ar justifica reducerea majorării salariale, dar care nu mi-au fost comunicate, acestea îmi sunt inopozabile până la comunicare, iar conținutul lor este irelevant din punct de vedere juridic. Conform principiilor fundamentale de drept administrativ și civil, comunicarea către destinatar servește tocmai la producerea efectelor juridice, iar în absența acestei comunicări, actele nu pot produce efecte față de mine.

Acest principiu este consacrat explicit prin:

Art. 534² alin. (3) din Codul Administrativ: “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia” Art. 1326 alin. (3) din Codul Civil: “Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar” Prin urmare, orice acte administrative necomunicate sunt lipsite de efecte juridice și nu pot servi drept temei legal pentru reducerea drepturilor salariale.

Această reducere:

Contravine normelor imperative privind modificarea drepturilor salariale Încalcă principiile legalității, transparenței și predictibilității salariale Nu respectă cerințele privind comunicarea actelor administrative Constituie o reținere din salariu efectuată în afara condițiilor prevăzute de lege Prin urmare:

Orice modificare a salariului trebuie să se realizeze prin act administrativ individual; Actul administrativ individual trebuie comunicat salariatului în mod obligatoriu pentru a produce efecte juridice; Diminuarea drepturilor salariale, în lipsa unui temei legal și a unui act administrativ comunicat, este nelegală și încalcă principiul legalității, transparenței administrative și principiul simetriei actelor juridice; Dacă drepturile salariale s-au stabilit printr-un act administrativ individual, în baza Legii-cadru nr. 153/2017 și a OUG 26/2024, în mod simetric, orice reținere/diminuare a salariului trebuie să fie precedată de comunicarea unui act administrativ motivat. F. Acceptarea parțială a salariului nu implică renunțarea la drepturile integrale

Un aspect esențial de subliniat în prezenta cauză este că, deși am primit și am acceptat salariul diminuat, acest fapt nu poate fi interpretat în niciun caz ca o renunțare la dreptul de a primi salariul integral, conform art. 170 din Codul Muncii care prevede explicit:

“Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situaţii nu poate avea semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiilor legale sau contractuale.”

Astfel, faptul că am încasat salariul diminuat fără a formula obiecțiuni la momentul plății nu constituie o aprobare tacită a reducerii salariale și nu mă împiedică să solicit ulterior diferența de drepturi salariale reținută ilegal.

De asemenea, relevantă este și prevederea art. 169 alin. (1) și (2) din Codul Muncii:

“(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.”

“(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.”

Aceste prevederi întăresc caracterul ilicit al reducerii salariale operate de pârât, având în vedere că nicio reținere din salariu nu poate fi operată în afara cazurilor prevăzute de lege, iar în speță nu există niciun temei legal pentru această reducere, în absența unui act administrativ comunicat.

G. Termenul de prescripție aplicabil

În ceea ce privește termenul de prescripție aplicabil în prezenta cauză, acesta este de 3 ani, conform art. 62 din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede explicit că: “Drepturile neachitate personalului militar, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalului civil, nereclamate în termen de 3 ani de la data când trebuiau plătite, se prescriu.”

Având în vedere că prezenta acțiune vizează drepturi salariale aferente perioadei ianuarie 2025 – aprilie 2025, acțiunea este formulată în interiorul termenului legal de prescripție de 3 ani.

De asemenea, conform art. 171 alin. (1) din Codul Muncii: “Dreptul la acțiune cu privire la drepturile salariale, precum și cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligațiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.”

Prin urmare, în acord cu ambele prevederi legale aplicabile, cererea este formulată în termenul legal de prescripție, fiind pe deplin admisibilă.

PROCEDURA PREALABILĂ:

Potrivit Deciziei nr. 22/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în litigiile de funcție publică vizând obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ ori actul respectiv nu a fost comunicat funcționarului public, acesta se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, fără a fi necesar ca anterior sesizării instanței să fi solicitat angajatorului acordarea acelorași drepturi.

În cazul de față, diminuarea majorării salariale acordate prin OUG nr. 26/2024 s-a făcut fără emiterea și comunicarea unui act administrativ, situație ce îmi permite adresarea directă către instanța de contencios administrativ.

CERERI ACCESORII:

I. Cereri accesorii: Dobânda legală penalizatoare și actualizarea cu rata inflației

I.1. Temeiul legal pentru acordarea dobânzii legale

Solicit obligarea pârâtului la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenței fiecărei sume lunare reținute ilegal și până la data plății efective, în conformitate cu:

Art. 1535 din Codul Civil care prevede că “în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu”. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare, care prevede: Art. 3 alin. (1): “Rata dobânzii legale remuneratorii se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României” Art. 3 alin. (2): “Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale” Art. 3 alin. (3): “În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ […], rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%” I.2. Temeiul legal pentru actualizarea cu rata inflației

Solicit actualizarea sumei de 1.779 lei cu indicele de inflație, calculat de la data reținerii ilegale a fiecărei sume componente până la data plății efective, întrucât:

Jurisprudența instanțelor a consacrat dreptul creditorului de a obține, pe lângă dobânda legală, și actualizarea cu indicele de inflație, cele două remedii având naturi juridice diferite:

Dobânda legală reprezintă o formă de despăgubire pentru neexecutarea la timp a obligației Actualizarea cu rata inflației reprezintă o măsură de menținere a valorii reale a creanței, având în vedere deprecierea monetară În lipsa actualizării sumelor cu rata inflației, restituirea sumelor reținute ilegal nu ar reprezenta o reparație integrală a prejudiciului cauzat, întrucât valoarea reală a sumelor la momentul plății ar fi diminuată ca urmare a deprecierii monetare.

II. Solicit obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

III. Obligarea pârâtului la comunicarea actelor administrative individuale de modificare a salariului

Solicit obligarea pârâtului ca pe viitor să-mi comunice orice act administrativ individual prin care mi se modifică salariul, în conformitate cu prevederile:

Art. 534² alin. (4) din Codul Administrativ, care prevede în mod imperativ: “Persoana care are competența legală de numire sau, după caz, conducătorul autorității sau instituției publice trebuie să comunice, în scris, funcționarului public, prin grija compartimentului de resurse umane […] orice modificare a informațiilor prevăzute la art. 534¹ alin. (1), în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea.” Art. 534¹ alin. (1) lit. d) din Codul Administrativ, care include printre informațiile ce trebuie comunicate funcționarului public “data plății salariului și metoda de plată a salariului”. Art. 534² alin. (3) din Codul Administrativ, care stabilește că “Documentul […] produce efecte juridice de la data comunicării acestuia”, ceea ce înseamnă că orice modificare a salariului nu poate produce efecte juridice decât după comunicarea actului administrativ care o dispune. Art. 1326 alin. (3) din Codul Civil, conform căruia “Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar”. Această obligație a angajatorului de a comunica în scris funcționarului public orice modificare a raportului de serviciu, inclusiv a salariului, este o obligație de natură continuă, care subzistă pe toată durata raportului de serviciu. Prin urmare, instanța poate și trebuie să dispună obligarea pârâtului la respectarea acestei obligații și pentru viitor, pentru a preveni repetarea încălcărilor similare celei care face obiectul prezentei acțiuni.

IV. Daune morale pentru încălcarea demnității în muncă

Solicit obligarea pârâtului la plata sumei de 5.000 (cinci mii) lei cu titlu de daune morale pentru încălcarea demnității în muncă a subsemnatului, pentru următoarele motive:

Încălcarea principiului respectării demnității în muncă:

Conducerea pârâtului, alegând să dispună asupra salariului meu prin acte administrative ascunse, a demonstrat că nu mă consideră un cetățean care merită să fie tratat cu respect și demnitate Această conduită a creat un sentiment profund de injustiție, de nerecunoaștere a valorii mele profesionale și a demnității mele ca funcționar public și ca persoană Temeiul juridic:

Art. 1 alin. (3) din Constituția României, conform căruia “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.” Art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care definește polițistul ca “funcționar public cu statut special” și îi consacră implicit dreptul la demnitate în exercitarea funcției Art. 39 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, care consacră dreptul salariatului la demnitate în muncă Art. 5 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilește principiul echității și nediscriminării ca principiu al sistemului de salarizare Prejudiciul moral suferit:

Sentimentul de lipsă de respect și de tratament nedemn la locul de muncă Stresul și incertitudinea cauzate de imposibilitatea de a cunoaște temeiurile legale ale reducerii salariale Impactul negativ asupra vieții personale și profesionale, ca urmare a diminuării veniturilor fără explicații și fără o bază legală comunicată Afectarea încrederii în instituția angajatoare și în valorile promovate de aceasta Cuantumul daunelor solicitate (5.000 lei) este rezonabil și proporțional cu gravitatea faptei și cu prejudiciul moral suferit Prin urmare, solicit să constatați încălcarea de către pârât a dreptului meu la demnitate în muncă și să dispuneți obligarea acestuia la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale, ca o formă de reparație pentru prejudiciul moral suferit și ca o măsură de descurajare a unor asemenea practici în viitor.

PROBE:

În dovedirea cererii mele, solicit încuviințarea următoarelor probe:

Înscrisuri:

Copie fluturaşi de salariu pentru perioada decembrie 2024 – aprilie 2025 (anexez prezentei acțiuni), din care rezultă aplicarea corectă a majorării de 24% conform art. VIII din OUG 26/2024 în luna decembrie 2024 (sumă de 1435 lei) și reducerea nejustificată a acestei majorări în lunile următoare; Solicit ca paratul sa depuna la instanta, actul individual prin care mi s-a acordat majorarea prevazuta la art VIII din OUG 26/2024 intrucat, desi a fost emis ( dovada fiind acordarea majorarii , conform fluturasilor), mie nu mi s-a comunicat; Orice alte înscrisuri utile soluționării cauzei. Depun prezenta acțiune în 2 (două) exemplare.

În conformitate cu art. 29 alin. (4) din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precizez că “Acțiunile și cererile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici și ale funcționarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.”

Va rog sa judecati si in lipsa partilor.

Reclamant,

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

„Luați atitudine! Nu vă lăsați călcați în picioare!”

Sindicatul Diamantul încurajează toți polițiștii care se confruntă cu această problemă să ia atitudine și să-și ceară drepturile în instanță. (Cerasela N.).

Exclusiv

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

Publicat

pe

De

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL

La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are treabă cu legea și nici cu examenele corecte. Adevărata „situație operativă” pare să fie una singură: nu verificarea abuzurilor, ci identificarea colegului care a avut îndrăzneala să spună adevărul.

Conform informațiilor făcute publice de Sindicatul Europol, în loc să se ocupe de situațiile în care unor polițiști li s-au cerut angajamente contrare legii, înainte de examenul de definitivare în profesie, conducerea inspectoratului ar fi preocupată să prindă „vinovatul” suprem: polițistul care a scos gunoiul de sub preș și l-a arătat publicului.

„VICTIMA INOCENTĂ” IPJ CONSTANȚA: LACRIMI DE CROCOSIL ÎN COMUNICATELE OFICIALE

Instituția, ne spune Sindicatul Europol, continuă să pozeze într-o biată victimă neînțeleasă, aproape sfântă, nedreptățită de sindicat și de opinia publică. Totul ar fi, după cum lasă să se înțeleagă, o simplă invenție a Sindicatului Europol.

Numai că, pentru a risipi ceața, sindicatul vine cu „proba materială”: modelul de angajament primit de polițiștii absolvenți ai promoției decembrie 2024, încă de anul trecut, înainte ca aceștia să susțină examenul de definitivare în profesie. Un angajament scris, în care agentul se obligă să nu își modifice raporturile de serviciu decât într-un anumit cadru, document care devine, în context, piesa-cheie a acestui puzzle instituțional.

ÎNTREBĂRILE LA CARE IPJ CONSTANȚA NU VREA SĂ AUDĂ RĂSPUNSUL

Într-un comunicat de presă, IPJ Constanța afirmă nonșalant că nu a fost sesizat de niciun polițist privind vreo presiune pentru completarea unor astfel de angajamente. Până aici, manualul clasic de „spălat pe mâini”.

Numai că rămâne o listă incomodă de întrebări, pe care, după cum arată Sindicatul Europol, inspectoratul refuză cu grație să o deschidă:

  • Cine a conceput acel tip de angajament?
  • Cine l-a distribuit polițiștilor pentru completare, înainte de susținerea examenului de definitivare în profesie?
  • În baza cărei prevederi legale a fost solicitat?
  • Cine și-a asumat răspunderea pentru folosirea lui?

Răspunsuri? Zero. În locul lor, se aude doar foșnetul „hârtiilor interne” și tropăitul grăbit al celor care vor să închidă subiectul, nu să-l lămurească.

CÂND ABUZUL NU DERANJEAZĂ, DAR DERANJEAZĂ DOVEZILE

Conducerea inspectoratului, potrivit relatării Sindicatului Europol, nu a făcut o prioritate din a clarifica legalitatea acestor angajamente. În schimb, la nivelul Serviciului Siguranța Transporturilor, „misiunea zilei” ar fi fost alta: identificarea polițistului care a pus documentul la dispoziția sindicatului.

Pe scurt, nu documentul deranjează. Nu conținutul lui. Nu suspiciunea de practici ilegale.
Deranjează faptul că a ieșit la lumină. Că a ajuns în spațiul public. Că nu mai poate fi băgat la loc în sertarul cu „așa se face la noi”.

LOGICA INFRACȚIONALĂ A „CAZANULUI CU TĂCERI”

Sindicatul Europol pune degetul pe rană: această mentalitate seamănă izbitor cu ceea ce întâlnim în mediul infracțional. Nu fapta e problema, ci denunțătorul. Nu încălcarea legii deranjează, ci cel care îndrăznește să o arate.

Hoții – spune logica simplă a străzii – nu se grăbesc să-și recunoască vina, ci să afle cine i-a „turnat”. Iar când acest tip de reflex apare, după cum reclamă sindicatul, chiar într-o instituție de aplicare a legii, contrastul devine grotesc.

În loc de „ne-am înșelat, corectăm, respectăm legea”, avem „cine a vorbit?”. Un fel de cod al tăcerii transformat în politică de personal.

DE CE POLIȚIȘTII NU SE MAI DUC LA ȘEFI, CI LA SINDICAT

Nu întâmplător, tot mai mulți polițiști aleg, conform Sindicatului Europol, să se adreseze organizației sindicale, și nu conducerii inspectoratului sau structurilor de control intern.

Explicația este devastator de simplă: mulți au convingerea că, prea des, anchetele interne nu urmăresc să lămurească faptele, ci să identifice persoana care a îndrăznit să le reclamat. Nu adevărul contează, ci vânătoarea celui care l-a spus.

Într-un astfel de climat, frica devine instrument de management, iar sindicatul devine, de facto, singura supapă pentru cei care nu vor să intre în jocul tăcerii.

IPJ CONSTANȚA: PROBLEMA NU ESTE „DENUNȚĂTORUL”, CI SISTEMUL TOLERAT

Mesajul transmis de Sindicatul Europol către conducerea IPJ Constanța este cât se poate de clar: orice tentativă de a găsi „denunțătorul” nu face decât să confirme problema, nu să o stingă.

Nu sindicatul este problema. Nu polițistul care a vorbit este problema.
Problema, așa cum reiese din acest caz, sunt practicile ilegale sau abuzive care continuă să fie tolerate în interiorul instituției, acoperite de comunicate liniștitoare și de o tăcere disciplinată.

Atâta vreme cât prioritatea nu va fi adevărul și respectarea legii, ci identificarea celui care „a îndrăznit să vorbească”, IPJ Constanța riscă să-și confirme singur, zi de zi, propriul pamflet: un model de management în care abuzul este „incident”, dar cel care îl expune devine „dușmanul” de vânat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Publicat

pe

De

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor”

Când polițiștii și militarii cer bani, nu poezie, reacția „morală” o știm pe dinafară:
„Ați ales o vocație, nu o meserie. Ați jurat. Serviți țara. Onoarea uniformei nu se măsoară în bani.”

Subtitlu nespus, dar urlat din toți rărunchii:
„Dacă vrei salariu, ești trădător de jurământ. Dacă ceri drepturi, dezonorezi uniforma.”

Ce pare, la prima vedere, o românească ieftină de ultimii 30 de ani – marca „te-am făcut, fraiere”, servită de politicieni ipocriți și de boșii din structurile centrale cu reflexe de secretar de partid – e de fapt o schemă veche de 250 de ani.

Adam Smith, părintele capitalismului, cel pe care îl flutură toți gură-cască atunci când justifică „piața liberă”, a descris exact acest mecanism în 1776, în „Avuția națiunilor”.
Nu ca ideal, ci ca șmecherie de preț: cum să plătești mai puțin pentru munca cea mai grea, îmbrăcând restul în „onoare”.

Analiza este readusă în actualitate, în cheie românească, de Sindicatul Diamantul, prin vocea lui Emil Păscuț. Și e nimic mai usturător pentru discursul oficial decât să vii peste el cu Adam Smith însuși.

Regula lui Smith: muncă grea și periculoasă = bani mai mulți. Cu o excepție monstruoasă

În Cartea I, capitolul X, Adam Smith pune întrebarea simplă: de ce diferă câștigurile între profesii?

Răspunsul lui, devenit clasic în economie:
pe o piață liberă, avantajele și dezavantajele diferitelor ocupații tind să se compenseze.

Cu alte cuvinte:

  • munca ușoară, curată, sigură = bani mai puțini;
  • munca grea, murdară, periculoasă = bani mai mulți.

Exemplele lui:

  • calfa de croitor câștigă mai puțin decât țesătorul;
  • țesătorul, mai puțin decât fierarul;
  • minerul, care își riscă pielea în subteran, câștigă în 8 ore cât potcovarul în 12.

Riscul, murdăria, oboseala, răspunderea se plătesc.
Asta e regula. E manual de economie, nu fluturaș sindical.

Exemplul extrem la Smith: călăul public:

„The most detestable of all employments, that of public executioner, is, in proportion to the quantity of work done, better paid than any common trade whatever.”

Tradus:
Cea mai detestabilă dintre toate îndeletnicirile, aceea de călău public, este, raportat la cantitatea de muncă prestată, mai bine plătită decât orice meserie obișnuită.

De ce? Pentru că e odioasă, detestată.
Societatea îl urăște, deci trebuie să-l plătească regește.
Dezonoarea e o taxă pe care angajatorul o plătește în plus.

Reversul otrăvit: când „onoarea” nu se adaugă la salariu, ci îl taie

Tot acolo, Smith formulează fraza care spulberă discursul cu „vocația”:

„Honour makes a great part of the reward of all honourable professions. In point of pecuniary gain, all things considered, they are generally under-recompensed.”

Tradus pe românește, fără livraj cu fundiță:
Onoarea constituie o mare parte din recompensa tuturor profesiilor onorabile. Din punctul de vedere al câștigului bănesc, ele sunt în general insuficient recompensate.

Deci:

  • la profesiile onorabile, onoarea nu se adaugă la salariu;
  • onoarea este o parte din salariu – adică o parte pe care angajatorul nu o mai plătește în bani.

Cu cât profesia e mai „onorabilă”, cu atât portofelul e mai subțire.
Diferența se achită în stimă, ceremonii, medalii, drapele și poze.

Statul a înțeles perfect schema:

  • banii dor bugetul;
  • moneda simbolică (stegulețe, diplome, „eroism”, „vocație”, „onoare”) nu costă nimic.

Sindicatul Diamantul nu inventează nimic: doar arată că ceea ce azi e prezentat ca morală patriotică, Adam Smith a despuiat, acum 250 de ani, ca mecanism rece de exploatat profesii onorabile.

Polițistul și militarul: combinația perfectă pentru a fi înșelat legal

Orice polițist sau militar care citește își recunoaște fișa zilnică:

  • ture de noapte,
  • expunere la violență,
  • risc de moarte sau invaliditate,
  • răspundere penală pentru decizii luate în secunde,
  • uzură fizică accelerată,
  • restrângeri de drepturi pe care alții nici nu le concep.

După regula lui Smith, ar trebui să fie plătiți cu vârf și îndesat.
De ce nu sunt?

Pentru că polițistul / militarul nu este o excepție de la teoria lui Smith, ci cazul-limită unde două reguli ale aceluiași sistem se ciocnesc frontal:

  1. Muncă extrem de periculoasă → ar cere cea mai mare primă de risc.
  2. Profesia extrem de onorabilă → duce, conform lui Smith, la subplată în bani, diferența fiind plătită în „onoare”.

Rezultatul, notează Adam Smith și confirmă România lui 2026:
cea mai periculoasă profesie ajunge plătită sub cea mai banală.

Polițistul și militarul sunt pe diagonala blestemată:

  • periculoși la maximum,
  • onorabili la maximum,
  • plătiți la minim.

Călăul – detestabil, bine plătit pentru dispreț.
Soldatul/polițistul – onorabil, plătind el pentru stima primită.

Formula lui Smith, rezumată dur:

„Călăul este plătit pentru disprețul pe care îl suportă; soldatul plătește pentru stima pe care o primește.”

Nota de plată a uniformei: dublu minus, zero plus

Aplicată la polițist/militar, harta lui Smith arată așa:

  • pentru componenta onorabilă:
    statul taie din salariu și plătește în „stimă” – ceremonii, discursuri, medalii, parade, „eroi în uniformă”.
  • pentru componenta periculoasă:
    aceeași regulă cere o primă masivă de risc
    exact cea care la polițiști și militari lipsește de facto.

Bilanțul omului în uniformă, pe contabilitatea smithiană, în România:

  • la rubrica „onoare” – debit (i se scad bani);
  • la rubrica „pericol” – zero credit (nu primește nimic în plus).

Dublu debit, zero credit.
Același casier – Statul – aplică doar regula care îi convine: invocă „onoarea” când trebuie să nu plătească, „riscul” când trebuie să ceară mai multă obediență.

„Întreg prețul sângelui lor”: cum se cumpără viață cu speranțe romantice

Adam Smith nu se oprește la salariu. Lovește direct în mecanismul de recrutare:

„These romantic hopes make the whole price of their blood. Their pay is less than that of common labourers, and in actual service their fatigues are much greater.”

Aceste speranțe romantice alcătuiesc întreg prețul sângelui lor. Plata lor este mai mică decât a muncitorilor de rând, iar în serviciul efectiv oboseala lor este mult mai mare.

Tradus pe șleau pentru uniforma din 2026:

  • Nu solda plătește sângele soldatului/polițistului.
  • Sângele este cumpărat cu vise de glorie, decorații, „onoare națională”.

Iar marfa e mereu disponibilă, spune Smith, pentru că:

  • tinerii supraestimează șansele de reușită,
  • subestimează riscurile reale,
  • se lasă ademeniți de viața de aventuri, nu de viața reală cu hernie, infarct, dosare și pensii tăiate.

„The dangers and hairbreadth escapes of a life of adventures, instead of disheartening young people, seem frequently to recommend a trade to them.”

Primejdiile și scăpările la limită ale unei vieți de aventuri, în loc să-i descurajeze pe tineri, par adesea să le recomande o asemenea meserie.

Comentariul românesc, cum îl subliniază Emil Păscuț – SPR DIAMANTUL:

  • nimeni nu intră în poliție la 20 de ani gândindu-se la hernia de disc de la 45,
  • la bolile de inimă care îl bagă în groapă cu 10 ani mai devreme,
  • la procesele pe care le va da propriului angajator ca să își primească ce scrie deja în lege.

Statul exploatează exact ce știa Smith:

  • optimismul vârstei,
  • prestigiul uniformei,
  • dorința de aventură și de respect.

„Compensația de risc” în România: lege vie pe hârtie, moartă pe fluturaș

Te-ai aștepta ca România să fie atât de „balcanică” încât nici măcar să nu fi auzit de compensația de pericol.
Realitatea e mai cinică: a auzit, a scris, a votat, a publicat… și apoi a înghețat.

Sindicatul Diamantul arată clar:

  • Legea-cadru 153/2017, Anexa VI, art. 14 alin. (1):
    pentru „munca cu grad ridicat de risc sau în condiții de pericol deosebit”, personalul militar și polițiștii „beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit”.

Pe hârtie – impecabil, occidental.
În realitate – Adam Smith + OUG made in Romania:

  • dreptul există,
  • aplicarea lui este eșalonată „în trepte”,
  • iar fiecare treaptă este înghețată anual prin OUG-uri succesive de „încetinire”, „prudență bugetară” și alte minciuni ambalate tehnic.

Două legi-cadru succesive (L. 284/2010 și L. 153/2017) au făcut aceeași mișcare:

  1. au creat dreptul la compensație de risc;
  2. au amânat intrarea lui în vigoare „treptat”;
  3. guvernele, an de an, au venit cu OUG-uri care blochează exact treptele.

Mecanism perfect:

  • dreptul există suficient cât să nu mai poată fi cerut;
  • nu ajunge niciodată în buzunar.

În 16 ani, compensația de risc/pericol deosebit:

  • nu a fost plătită nici sub Legea 284/2010,
  • nici sub Legea 153/2017,
  • nici astăzi.

Dreptul trăiește în Monitorul Oficial;
moare pe fluturașul de salariu.

Statutul polițistului: „Adam Smith” scris cu mâna statului român

Legea 360/2002 – Statutul polițistului conține, fără să-și dea seama, esența lui Smith.

  • Art. 1 alin. (2):
    Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite.

    Deci: riscul e structural, nu accidental.

  • Art. 1 alin. (3):
    Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite…

    Cu alte cuvinte: tot „statutul special” se sprijină pe risc.

  • Art. 6:
    Polițistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate… pentru condițiile speciale și riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

Lanț logic simplu:

  1. profesia are risc mare, prin natura sa;
  2. acesta justifică „statutul special”;
  3. riscul trebuie compensat în bani.

Realitatea:

  • „statutul special” este invocat zilnic ca motiv de restrângere a drepturilor,
  • riscul – ca motiv de datorie sporită,
  • dar nu ca motiv de plată sporită.

Statul ia din Smith ce îi convine:

  • partea cu „onoarea profesiei”,
  • taie partea cu „diferențialul de risc”.

Statul minimal al lui Smith: primele două datorii – apărarea și ordinea. Fix ce plătește România la discount

În Cartea a IV-a și a V-a, Adam Smith reduce statul la esență.
„Suveranul sau statul” – spune el – are trei mari îndatoriri:

  1. Să protejeze societatea de violența și invazia altor societăți (apărarea).
  2. Să protejeze fiecare membru al societății de nedreptatea sau opresiunea celorlalți (ordine, justiție).
  3. Să susțină lucrări și instituții publice pe care piața nu le poate finanța singură.

Adică, în termeni actuali:

  • armata, poliția, justiția – pe primul loc;
  • restul – după.

Smith nu se rușinează să scrie:

„defence… is of much more importance than opulence”
apărarea este cu mult mai importantă decât opulența”.

Cu alte cuvinte:
Statul care își plătește prost oamenii din apărare și ordine nu face economie; își sabotează propria existență.

Mai mult, Smith spune clar:

  • războiul și ordinea nu produc bunuri vandabile,
  • deci oamenii din aceste domenii sunt întreținuți din munca celorlalți, prin stat.
  • deci nu pot fi lăsați pieței.
    Nu există „poliție privată care să țină loc de stat”.

„E vocație, nu salariu”: nu e omagiu, e refuz de plată

Sindicatul Diamantul, citând și explicându-l pe Adam Smith, închide cleștele:

  • Pe de o parte, Smith spune:
    apărarea și ordinea sunt primele datorii ale statului, nu mofturi.
  • Pe de altă parte, tot el explică:
    statul trişează folosind „onoarea” ca monedă de plată în locul banilor.

De aici vine discursul oficial de azi:

„Meseria de polițist e o vocație, nu o sursă de venit.”
„Ați depus un jurământ, nu ați semnat un contract de salariu.”

Pare elogiu.
În analiza lui Smith, e altceva: refuz de plată mascat în limbaj patriotic.

Adam Smith, scos din raft și pus pe masa discuției de Emil Păscuț și SPR DIAMANTUL, spune negru pe alb:

  • onoarea e reală și nimeni nu v-o poate lua;
  • dar nu e treaba statului să o contabilizeze ca formă de salariu.

Onoarea aparține omului.
Solda este datoria statului.

Cine le amestecă:

  • nu înalță uniforma,
  • ci arată cât de puțin îi respectă pe polițiști și militari.

Concluzie: când îți flutură drapelul, îți achită în natură ce îți datorează în bani

De la 1776 la 2026, firul e același:

  • Statul are obligația esențială să asigure apărarea și ordinea.
  • Pentru asta angajează oameni în uniformă.
  • Le restrânge drepturi, le cere viața la nevoie, îi umple de „onoare” la ceremonii.
  • Când vine vorba de bani:
    • invocă „vocația”,
    • invocă „jurământul”,
    • blochează compensația de risc prin OUG-uri,
    • lasă drepturile să trăiască doar pe hârtie.

Ce arată Sindicatul Diamantul, cu Adam Smith în mână, e simplu:

  • când ți se spune „serviți țara, nu salariul”,
  • ți se comunică, de fapt:
    „onoarea ta e moneda cu care îți plătești singur riscul, noi nu mai băgăm nimic în cont.”

Data viitoare când vreun șef, ministru sau comunicator îți spune „nu mai vorbiți de bani, purtați cu mândrie uniforma”,
deschide în minte Cartea I, capitolul X din „Avuția națiunilor” și articolul 14 din Legea 153/2017.

Nu e lipsă de vocație să ceri bani.
Este lipsă de onoare a statului să te plătească în drapele în loc de soldă. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Publicat

pe

De

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier

AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun clar și documentat cei de la Sindicatul Europol, nu e pamflet, e realitatea din trafic.

Pe DN 57, în zona Poliției Orașului Moldova Nouă, un șofer de ansamblu de mare tonaj (adică nu o trotinetă electrică, ci un mastodont pe roți) a fost depistat de polițiști conducând haotic, ca și cum șoseaua ar fi fost o sală de dans, iar tirul – partenerul de vals.

Testarea cu aparatul etilotest a indicat „modestul” scor de 0,96 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Rezultatul:

  • dosar penal,
  • permisul de conducere reținut,
  • fără drept de circulație.

Orice om cu bun-simț, un minim instinct de conservare și o brumă de respect pentru viața altora ar fi priceput că aventura la volan s-a încheiat. Dar nu și protagonistul nostru, care pare să fi confundat DN 57 cu barul personal și legea cu o glumă proastă.

Din categoria „Nu mă învață pe mine legea ce să fac”

După câteva ore, când orice om normal ar fi stat cuminte, eventual cu avocatul lângă el, „eroul” nostru decide să mai dea o tură. Exact:

  • se urcă din nou la volanul aceluiași autocamion,
  • pornește din nou la drum,
  • deși nu mai avea dreptul să conducă.

Dacă la prima oprire polițiștii l-au oprit de la un posibil dezastru, la a doua, deja vorbim despre recidivă în prostie.
Reperat în trafic, este tras din nou pe dreapta de polițiștii rutieri.

Noua testare cu aparatul etilotest arată că omul nostru nu s-a lecuit, ci doar a mai diluat „combustibilul”:

  • rezultat: 0,15 mg/l alcool pur în aerul expirat,
  • din nou condus la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice.

Pe scurt: mai puțin beat, dar la fel de periculos.

Când polițiștii gândesc, iar șoferul… insistă

De data aceasta, experiența și profesionalismul polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Moldova Nouă au făcut diferența dintre o știre de prevenție și un breaking news cu saci de plastic pe carosabil.

Faptul că aceiași colegi l-au depistat din nou la volan, înainte ca inconștiența lui să se transforme într-o tragedie, a dus la ceea ce trebuia să se întâmple de la prima dovadă de sfidare a legii:

  • acest individ a fost eliminat de pe drumurile publice,
  • și reținut pentru 24 de ore în arestul IPJ Caraș-Severin.

Cu alte cuvinte, de pe DN 57 a ajuns pe un drum mai scurt: direct în arest.

Felicitări polițiștilor, condoleanțe bunului-simț al șoferului

Sindicatul Europol transmite clar: felicitări polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Moldova Nouă!
Profesionalismul, vigilența și fermitatea lor au scos din trafic un individ care, în mai puțin de 12 ore, a demonstrat că:

  • nu respectă legea,
  • nu respectă siguranța celorlalți participanți la trafic,
  • nu respectă nici măcar avertismentul dur reprezentat de un dosar penal și de pierdera permisului.

Pentru astfel de personaje, dosarul penal e doar „hârtie”, iar pierderea permisului – un inconvenient temporar, nu un semnal de alarmă. Îl vezi căzut în picioare ca pisica, doar că pisica nu cară zeci de tone de metal pe șosea.

Când legea nu-i ajunge la cap, trebuie să-l ajute cătușa

Astfel de cazuri, cum dezvăluie Sindicatul Europol, arată limpede că există oameni pentru care:

  • „Nu ai voie să conduci” nu înseamnă nimic.
  • „Ești cercetat penal” sună ca un mic deranj birocratic.
  • „Pui vieți în pericol” pare o piesă de teatru, nu realitatea de pe DN 57.

Pentru aceștia, doar măsurile preventive ferme – reținerea, scoaterea din trafic, îndepărtarea imediată de la volan – mai pot proteja oamenii nevinovați.

Legea nu este opțională, nu este „sfat”, nu este „recomandare”.
Nu e „dacă vrei, o respecți, dacă nu, mai dai o tură cu tirul”.

Final pe scurt: fără permis, cu alcool, cu tupeu – rețeta perfectă pentru dezastru

În timp ce majoritatea șoferilor se străduiesc să respecte regulile și să ajungă acasă teferi, există specimene care tratează drumurile publice ca pe un joc video: reset la fiecare oprire a poliției.

De data aceasta, datorită polițiștilor din Moldova Nouă, „jocul” s-a oprit înainte de ecranul cu mesajul „Game Over” pentru niște oameni nevinovați.

Și da, așa conduce un șofer inconștient: beat, fără permis, cu tirul pe șosea și cu bunul-simț complet deraiat. Din fericire, de data aceasta, nu el a avut ultimul cuvânt, ci cătușa și arestul. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv22 de ore ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv22 de ore ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv22 de ore ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv2 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv2 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv2 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv3 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv3 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv3 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Exclusiv4 zile ago

Cum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară

Sindicatul „Diamantul” deschide sertarul cu rușini Există dosare care schimbă jurisprudența. Și există dosare care schimbă manualul de prostie instituțională....

Exclusiv4 zile ago

CCR dă cu OUG-ul de gard: Guvernul inventează urgențe, Curtea le stinge lumina

Guvernul, prins cu „urgența” falsă în buzunar Nu există urgență, nu există ordonanță de urgență – asta este, pe scurt,...

Exclusiv5 zile ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv5 zile ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv