Featured
Un semn că epoca în care ne uitam cu invidie la Ungaria a apus de mult
– Costa Rica are, tot în 2022, un PIB/locuitor de 24 922 USD (tot metodologia PPP);
– Croația are, tot în 2022, un PIB/locuitor de 40 379 USD (tot metodologia PPP);
– România are, tot în 2022, un PIB/locuitor de 41 887 USD (tot metodologia PPP).Cum am putea, oare, să trecem peste postura ridicolă în care s-a pus cea mai veche și mai prestigioasă instituție a lumii democratice, care a reușit, în 2017, performanța de a accepta două state cu un PIB/locuitor în jur de 20.000 USD și de a respinge alte două state, cu un PIB/locuitor dublu, în jur de 40.000 USD? Iar asta s-a făcut acceptând un veto pe motive politice din partea Ungariei, lucru absolut interzis de către toate convențiile și documentele OCDE. Și noi ne mai mirăm că guvernul nostru numește, tot politic, o cosmeticiană în conducerea unui șantier naval sau un istoric la conducerea autorității pentru reformă feroviară?
Trecând peste bădărănia fără de seamăn făcută de către guvernul Orban Viktor unui stat aliat (în NATO) și partener (în UE), ar trebui să observăm că blocarea accesului în OCDE pentru România menținea Ungaria cu o clasă mai atractivă și mai importantă decât țara noastră. Căci apartenența la OCDE înseamnă, în primul rând, vizibilitate și onorabilitate, dar și accesul la mult mai mulți bani de pe piețele internaționale. Căci cine este membru NATO/UE/OCDE stă, practic, la aceleași mese la care stau și Franța și Germania. Sau, exceptând UE, la aceleași mese unde stau America și Marea Britanie.
Ei bine, cu toată opoziția Budapestei și în ciuda menținerii în afara OCED, anul trecut, țara noastră a reușit să egaleze nivelul performanței economice a Ungariei lui Orban: în 2022, nivelul PIB/locuitor (măsurat de către Eurostat ca procentaj din media UE, după metodologia PPS- purchasing power standard) atât al Ungariei, cât și al României a fost de 77% din media UE.
Este, fără îndoială, o premieră istorică: după 102 ani de la Tratatul de la Trianon, care consfințește dezlipirea Transilvaniei de Ungaria și Unirea acesteia cu România, țara noastră a egalat performanța economică a Ungariei, ajungând, chiar și fără imensele fonduri ieftine datorate calității de membru OCDE, la același nivel de dezvoltare economică cu cea a republicii din Câmpia Panonică.
Se încheie astfel un ciclu istoric important, de aproximativ 100 de ani, în care Budapesta a putut să se folosească de argumentul dezvoltării economice în disputa pentru Transilvania, dispută pe care n-a închis-o niciodată cu totul. De azi înainte, Ungaria nu mai este cu nimic mai atractivă economic decât România, iar cu timpul, ecartul de dezvoltare se va lărgi în favoarea noastră. Pentru că suntem o țară mai mare, mai dinamică și cu resurse naturale infinit mai mari. De altfel, semnificația europeană și globală a economiei românești este mult mai puternică decât cea a economiei maghiare.
Chiar și în valori nominale, România este o economie cu peste 60% mai mare decât cea maghiară: PIB-ul nostru nominal este de 300 de miliarde de USD, iar cel maghiar de doar 185 de miliarde de USD. Fără doar și poate, România trece printr-o perioadă nu prea grozavă, cu o inflație de peste 10%, o datorie publică de aproape 50% din PIB și un cost al împrumutului de peste 6,6%. Dar dacă o să ne comparăm cu ungurii, o să devenim brusc extrem de optimiști.
Iată, bunăoară, inflația cea mai mare din Europa o găsim fix la Viktor Orban acasă, cu un nivel al inflației armonizate mai mult decât dublu față de cel al României: giganticul procentaj al inflației maghiare, de 19,9% este impresionant în comparație cu umilul nostru nivel de 9,3%. Cu aproape 80% din PIB datorie publică, Ungaria este a noua cea mai îndatorată țară din UE, în vreme ce noi, cu doar puțin sub 50%, suntem abia a 18-a cea mai îndatorată țară din Uniune.
Putem să mai adăugăm aici și costul la care se împrumută Ungaria pe termen lung, 7,2% pe an în iunie 2023, ceea ce face ca împrumuturile luate de guvernul Orban să fie cele mai scumpe din întreaga Uniune Europeană. E drept că și noi, cu 6,11% pe an nu stăm prea bine, dar cert este că Ungaria ne-a luat locul drept codașa Europei la dobânzi.
Și când te gândești că sunt unii pe la noi care nu încetează să îl glorifice pe Orban Viktor. Trecând peste enormitatea ca unii auto-declarați naționaliști să îi ridice statuie celui mai mare inamic al statalității României, poate acum să le fie clar și acestora cam care este nivelul economic al Ungariei sub conducerea lui Orban. Penibil, ridicol, contra-performant, oricare epitet din această clasă ar descrie corect nivelul calității guvernării la el acasă a celui care ne-a barat drumul către OCDE în anul 2017. De altfel, nici măcar guvernanții sau opozanții de atunci din România n-au prea fost supărați pe Orban mai mult de câteva săptămâni. După care li s-au aprins iar călcâiele după nurii UDMR-ului…
Am putea, de altfel, să comparăm evoluțiile celor două țări și urmărind un indicator mult mai simplu: consumul populației sau, așa cum este denumit de către Eurostat, „consumul individual real”- actual individual consumption, definit prin totalitatea bunurilor și serviciilor consumate într-o gospodărie, incluzând și ajutoarele sociale primite din partea statului sau a altor organizații.
Conform statisticilor asociate acestui indicator, un român consumă, în medie, 88% din consumul mediu al unui european, în vreme ce un ungur consumă, în medie, doar 72% din ceea ce consumă un medie un european. Spus în cuvinte mai simple, românii consumă mai multe bunuri și servicii decât ungurii. Asta nu înseamnă neapărat că românii „trăiesc mai bine” decât ungurii, pentru că aceste cifre nu ne spun nimic despre calitatea bunurilor și serviciilor consumate. Este foarte posibil și chiar probabil ca serviciile de sănătate sau educația să fie mai bune calitativ în Ungaria, dar volumul de bunuri și servicii consumate la noi este, în mod clar, mai ridicat decât cel consumat în țara vecină.
Dacă vă întrebați cumva cum de este posibil așa ceva, aflați că în România avem cel mai scăzut nivel al prețurilor de consum din Uniunea Europeană (52,2% din prețurile medii europene), în vreme ce Ungaria se „bucură” de prețuri aflate la 62% din media prețurilor din Uniune. Practic, în general vorbind, media prețurilor din țara noastră este cam cu o cincime mai mică decât media prețurilor din țara lui Orban. Pentru a continua analiza și mai adânc, putem să vorbim și despre salarii și să constatăm faptul, deloc așteptat, că salariul mediu anual efectiv (incluzând toate beneficiile) câștigat în țara noastră este un pic mai mare decât cel din Ungaria.
La final, haide să vedem cum se distribuie performanța economică pe regiuni de dezvoltare în cele două țări. Vorbind despre cifrele corespunzătoare anului 2021 (ultimul disponibil la Eurostat) pentru PIB/locuitor PPS (la paritatea standardului de cumpărare), capitala noastră este la un nivel ceva mai bun decât capitala lor: 166% din media europeană pentru București față de 156% pentru Budapesta. În afara capitalei, cea mai performantă regiune de la noi este regiunea Vest (Banatul adică), cu 75% din media europeană (vorbim de 2021), urmată de Centru (Ardealul central) și Nord-Vest (Ardealul de Nord plus Crișana), cu 71% respectiv 70% din media europeană. Regiunile din sudul țării au 59% (Sud-Est, adică Dobrogea), 58% (Sud-vest, adică Oltenia) și 57% (Sud, adică Muntenia propriu-zisă). În fine, cea mai slab performantă regiune a noastră este Nord-Est, adică Moldova fără Galați și Vrancea (județe atașate regiunii dobrogene), cu 49% din media europeană a PIB/locuitor, PPS.
Cea mai performantă regiune maghiară este Közép-Dunántúl- Transdanubia centrală, situată la granița cu Slovacia, unde PIB/locuitor PPS atinge nivelul de 70% din media europeană. Urmează regiunea Nyugat-Dunántúl- Transdanubia vestică, cu un nivel de 68% din media europeană pentru PIB/locuitor și regiunea din jurul capitalei, Pest, cu 61% din media UE. Ultimele trei regiuni maghiare sunt: Dél-Alföld- marea câmpie sudică, cu 54% din media europeană, Dél-Dunántúl -Transdanubia sudică, cu 51% din media europeană, Észak-Magyaroszág -Ungaria nordică, cu 52% din media europeană și Észak-Alföld- marea câmpie nordică, cu 49% din media europeană. Trăgând linie, observăm simplu că avem o capitală situată peste nivelul Budapestei, un Banat situat mult peste nivelul celei mai bogate zone din țara vecină. În plus cele două regiuni românești din Ardeal sunt cu mult peste cele două regiuni maghiare de lângă granița cu noi, Észak-Alföld (la granița cu Oradea și Satu Mare) și Dél-Alföld (la granița cu Banatul).
Practic, distribuția regională a performanței economice (PIB/locuitor) indică, fără niciun dubiu succesul României ca stat unitar și corectitudinea celor care au înfăptuit Unirea de la 1918-1919. Căci este clar că Ardealul aflat între granițele României se situează la un nivel superior de dezvoltare economică în comparație cu tot restul Ungariei, exceptând capitala Budapesta. Mai mult, economia ardeleană a beneficiat din plin de avantajele oferite de resursele naturale ale României, dar a și contribuit masiv la ridicarea treptată a întregii țări.
Putem, astfel, astăzi, să contemplăm, după mai bine de 100 de ani, unirea din 1918-1919 și să constatăm și matematic succesul acesteia: România a egalat nivelul mediu de dezvoltare al Ungariei, iar regiunile locuite majoritar de români, eliberate în 1918-1919, au depășit în dezvoltare țara care încadrase românii majoritari la categoria de cetățeni de mâna a doua. Poate fi aceasta și o răzbunare a istoriei, dar și un semn că epoca în care ne uitam cu invidie la Ungaria a apus de mult. Exact ca și epoca, mai scurtă, în care invidiam Iugoslavia, o țară demult desființată.
Dar se vrea această analiză și un semn pentru admiratorii români ai lui Orban Viktor: da, acesta poate să aibă multe opinii de admirat referitoare la creștinătatea Europei, la valorile tradiționale, dar, categoric, performanța sa economică este cel mult modestă.
Petrișor Peiu
Administratie
Primarul PSD din localitate și prefectul PSD de Prahova au întreaga responsabilitate pentru gestionarea situației create de dezastrul natural de la Slănic/PeSeDiștii stau cu mâinile în sân și așteptă să se prăbușească toate lucrurile în jurul lor
Adevărul despre situația de la Slănic:
Exclusiv
Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu
Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este interpusul premierului Marcel Ciolacu în afaceri. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. În cadrul SGG dictează foștii baroni de Ialomița, Neacșu și Moraru, momentan expulzați în Sectorul 3 la Negoiță. Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi. Oamenii lui Ciolacu și-au dat singuri măriri de salarii cu de la sine putere. Au plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat.
(Preluare – Anchetatorii.ro):
Odată ce a pus mâna pe Transelectrica, nepotul premierului și-a extins afacerile în domeniul energiei
Două societăți la care Mihai Cristian, nepotul premierului Marcel Ciolacu, deține câte 50% din părțile sociale, au depus proiecte la Ministerul Economiei ca să primească ajutor de stat de peste 110 milioane lei din fonduri PNRR pentru producția de energie eoliană și solară. În acest moment, proiectele celor două companii sunt aprobate în evaluare, în etapa de precontractare.
În proiecte, cele două firme – Solar Energy Production și Development Power Solar Energy – se angajează să construiască, până la 31 decembrie 2025, două parcuri fotovoltaice în comuna buzoiană Stâlpu, pe un teren de circa 90 de hectare.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, Solar Energy Production a depus un proiect în valoare de 233.324.849 lei, din care vrea să primească ajutor de stat de 61.672.320 lei pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică. Cealaltă firmă, Development Power Solar Energy, a depus un proiect în valoare de 184.944.080,19 lei, din care ajutor de stat de 50.716.320 lei, tot pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică.
Solar Energy Production și Development Power Solar Energy au fost înființate în aprilie 2022, pe site-ul Ministerului de Finanțe nici una neavând raportată cifră de afaceri sau număr de angajați, ci doar piederi de 365.488 lei, respectiv 336.810 lei. În Ghidul Solicitantului elaborat de Ministerul Economiei pentru acordarea acestor ajutoare se prevede că finanțările PNRR pot fi accesate și de către companii nou înființate.
Unul dintre avizele obținute de cele două firme a fost dat, în prima parte a acestui an, de firma de stat Transelectrica, la conducerea căreia a fost numit, ulterior, Ștefăniță Munteanu, consilier județean PSD Buzău și un apropiat al nepotului al lui Marcel Ciolacu, după cum o arată o fotografie din 31 decembrie 2019.
Referitor la afacerile sale anterioare, Cristian Mihai Ciolacu a declarat că, în 2022, cifra totală de afaceri a acestora a fost de ”Aproximativ 40 milioane RON, in marea majoritate cu obiect de activitate comerț.”
Premierul Ciolacu și-a împrumutat nepotul cu 100 de mii de euro din veniturile sale de la covrigărie și din salariul de bugetar
În 2021, el a fost co-fondator, în Timiș, al firmei de construcții Comuncas SRL, în care o are drept parteneră de afaceri și pe Mihaela Teodora, soția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, un apropiat al lui Marcel Ciolacu atât în PSD, cât și în viața personală.
Conform premierului, de această societate se leagă împrumutul de 490.000 de lei (aprox 100.000 de euro) pe care i l-a acordat nepotului și care figurează în declarația sa de avere. Banii ar fi fost investiți de Cristian Mihai Ciolacu drept capital sociale la înființarea Comuncas SRL.
Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu
Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal. Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare, arată un raport al Curţii de Conturi.
Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi.
În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi.
În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica. Conform raportului, compania de stat a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.
De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.
Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.
De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.
Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.
Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.
Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.
Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.
Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.
Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului
Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.
Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. „CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:
Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.
Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.
Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.
Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu
Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este...
SGR RETURO încalcă flagrant legea/ SGR nu livrează ce a promis (I)
RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru...
Un caz halucinant/În ce țară UE mai vezi șeful de secție să îi fie șofer subalternului, adică șefului de birou?
Chestorul principal Bogdan Berechet, a dispus cercetarea disciplinară a unui agent de ordine publică de la Secția 5 care a...
Primarul Volosevici ar urma să fie reținut de DNA/Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova este implicat în tot felul de escrocherii care mai de care mai colorate
Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower/Primarul Volosevici ar urma să fie reținut de DNA....
WHITE TOWER (XXXI – b)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!
Muresan Catalin de la Recop Recycling SRL (cel cu Bomba ecologica de la Pleasa) – forțează obținerea de lucrari (aici)...
SECURITATEA PENITENCIARELOR ROMANESTI, ESTE GESTIONATĂ DE UN DIRECTOR CU O VECHIME DE DOAR TREI LUNI, INTR- O FUNCȚIE DE CONDUCERE, IN CADRUL UNUI PENITENCIAR !
Doar 3 luni a ocupat funcția de Director Adjunct Siguranța Deținerii și Regim Penitenciar, domnul cms șef Ilie Marian, la...
Lanțul slabiciunilor între poliție, parchet și instanță, breșa creată în sistemul polițienesc prin neresponsabilizarea celor aflați în funcții de conducere
Vă spuneam cum procurorul Vieriu Tudor Ionuț și judecătorul Apetri Robert Valerian au dat și menținut soluția de renunțare la...
Avem multe locuri libere și la ISU, pline de ”salarii nesimțite”, ”privilegiați”, ”necontributivi”, locuri ce abia așteaptă să fie umplută cu cetele asmuțate odinioară de USR si PLUS (REPER)
Încă de la finele anului trecut am întreprins demersuri pentru a obține cifrele exacte privind dinamica pensionărilor în Poliția Română...
Prim-Procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman a dat fix doi bani pe solicitarea polițistului Cănărău Ioan
Zilele trecute vă dezvaluiam cum procurorul Vieriu Tudor Ionuț și judecătorul Apetri Robert Valerian au dat și menținut soluția de...
PSD Prahova nici nu știi, cât de mic începi să fii! Candidatura lui Nicolae Drăgan la Primăria Târgsoru Vechi respinsă de Judecătorie! Se caută un nou candidat!
Lovitură usturătoare pentru PSD-ul condus de Virgiliu Nanu! După ce au anunțat cu surle si trâmbițe și au mers cu...
Un eşec anunţat: ancheta „Mineriada“/Motivele pentru care dosarul Mineriadei s-a întors la Parchetul General pentru refacerea de la zero a anchetei/ANALIZA
Procurorii au început audierile în Dosarul Mineriadei din 1990, la 34 de ani distanță de la violentul incident. Ion Iliescu,...
Europa, zguduită de cazuri de spionaj rusesc/România este ținta unor încercări de penetrare informativă
Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 2023, aflat în dezbaterea parlamentarilor, evidențiază că România este ținta unor acțiuni...
Descoperă Excelența în Servicii pentru Acoperișuri și Renovări cu AcoperisuriLaCheie.eu
Când vine vorba de acoperișuri, renovări și îmbunătățiri pentru locuința ta, nu există compromisuri. Ai nevoie de o echipă de...
Mafia lui Portocala ajunge la alt nivel, procurori falși, firme de paza, politisti corupti, totul în mijlocul „urbei lui Caragiale”/ Orasul acaparat de mafie (I)
Bătăi, santaje, tepe, politisti corupti si falsi procurori Daca avem politisti dansatori cu interlopi, care acopera si alti interlopi ce...
Dupa protestele lucrătorilor poștali ies la iveala ERORI GRAVE ALE MANAGERULUI GENERAL de la Compania Națională POȘTA ROMÂNĂ S.A.
Situația de fapt Managementul poștei și administratorii sunt numiți în majoritate prin Oug 109, pe mandat de 4 ani, membri...
-
Exclusivacum o zi
Primarul Volosevici ar urma să fie reținut de DNA/Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova este implicat în tot felul de escrocherii care mai de care mai colorate
-
Administratieacum 5 zilePSD Prahova cu aceleaşi metehne si mizerie/Cristian Buzea (PNL): Daneluş Costea şi Virgil Nanu, vinovați de punerea în pericol a vieții cetățenilor în cazul surpărilor de la Slănic. Doar o minune dumnezeiască a făcut să nu avem la victime omeneşti.
-
Exclusivacum 2 zile
WHITE TOWER (XXXI – b)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti!
-
Actualitateacum 3 zilePNL Prahova a depus astăzi, în Duminica Sfântă a Floriilor, lista de consilieri județeni pentru alegerile din 9 iunie
-
Exclusivacum 2 zile
SECURITATEA PENITENCIARELOR ROMANESTI, ESTE GESTIONATĂ DE UN DIRECTOR CU O VECHIME DE DOAR TREI LUNI, INTR- O FUNCȚIE DE CONDUCERE, IN CADRUL UNUI PENITENCIAR !
-
Actualitateacum 5 zile
PSD Prahova nici nu știi, cât de mic începi să fii! Candidatura lui Nicolae Drăgan la Primăria Târgsoru Vechi respinsă de Judecătorie! Se caută un nou candidat!
-
Exclusivacum 4 zile
Avem multe locuri libere și la ISU, pline de ”salarii nesimțite”, ”privilegiați”, ”necontributivi”, locuri ce abia așteaptă să fie umplută cu cetele asmuțate odinioară de USR si PLUS (REPER)
-
Exclusivacum o zi
Un caz halucinant/În ce țară UE mai vezi șeful de secție să îi fie șofer subalternului, adică șefului de birou?