Pilonul II, noua sursă de finanțare pentru industria de apărare

Prudența investițională este aruncată în aer, dezvăluie Cotidianul Național într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu: PSD vrea ca banii din pensiile private ale românilor să poată fi investiți în industria de apărare.

Parlamentarii social-democrați au depus un proiect de lege prin care administratorii fondurilor de pensii private vor putea investi în acțiuni ale companiilor din România care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în firme cu activități cu dublă utilizare.

Criticii atrag însă atenția că, în lipsa unor contracte ferme cu statul, valoarea acțiunilor acestor societăți listate la bursă riscă să fie extrem de volatilă, ceea ce ar putea afecta direct siguranța economiilor pentru bătrânețe ale participanților la sistem.

Industria de apărare, „salvată” din conturile viitorilor pensionari

PSD își justifică inițiativa prin nevoia de a „revigora” industria națională de apărare. Proiectul de lege prevede ca fondurile de pensii să poată cumpăra acțiuni la companiile românești de profil listate la bursă, între care Cotidianul Național amintește Aerostar Bacău (reparații, modernizări și producție de aeronave militare), IAR Brașov (producție și reparații de elicoptere), Avioane Craiova (avioane de antrenament și luptă) și Turbomecanica București.

Problema majoră, punctată în analiza din Cotidianul Național, este contextul: contractele mari rezultate din împrumutul de 16,7 miliarde de euro prin SAFE au fost direcționate în afara țării de Guvernul Bolojan. În aceste condiții, așteptările privind o revigorare rapidă a companiilor românești din apărare par mai degrabă optimiste decât realiste.

Strategia de apărare, folosită ca argument politic

Inițiatorii PSD își fundamentează propunerea legislativă pe Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025-2030, document care consacră rolul economiei în arhitectura de securitate.

Parlamentarii arată că strategia cere economiei naționale să genereze resurse pentru programele de înzestrare și să contribuie direct la producția de echipamente și tehnologie militară, inclusiv prin dezvoltarea capabilităților cu dublă utilizare. Totodată, Strategia prevede revitalizarea industriei naționale de apărare și utilizarea unor instrumente economice și financiare – inclusiv consolidarea pieței de capital și stimularea investițiilor private – pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat și a susține proiectele de interes strategic.

PSD: „Adaptare la prioritățile strategice, nu risc suplimentar”

Potrivit social-democraților, fondurile de pensii investesc deja, prin natura mandatului lor, preponderent în instrumente tranzacționate pe piețe reglementate, sub reguli stricte de prudență: diversificare, lichiditate, calitate și securitate. În această logică, susțin ei, utilizarea pieței de capital pentru finanțarea economiei reale și, în special, a sectoarelor strategice este „pe deplin compatibilă” cu rolul acestor fonduri.

PSD afirmă că lărgirea expresă a cadrului pentru investiții în emitenți listați care activează în domeniul apărării și securității nu ar însemna o abatere de la protecția participanților, ci o „adaptare proporțională” la prioritățile strategice naționale și la misiunea pieței de capital de a finanța pe termen lung.

Dubla miză invocată de inițiatori

Social-democrații susțin că proiectul ar produce un „dublu efect benefic”:
– pe de o parte, ar permite „diversificarea prudentă” a portofoliilor fondurilor de pensii și accesul la „oportunități investiționale” în sectoare strategice, în interesul participanților, cu menținerea excluderilor ferme pentru arme interzise sau controversate;
– pe de altă parte, ar valorifica piața de capital și capitalul instituțional autohton ca instrument de finanțare pe termen lung a industriei de apărare.

Întrebarea-cheie: unde rămâne prudența investițională?

În prezent, conform legislației, administratorii fondurilor de pensii private sunt obligați să urmărească siguranța și rentabilitatea banilor participanților. Din acest motiv, circa 70% din activele fondurilor sunt investite în titluri de stat, considerate cele mai sigure instrumente, iar o parte mai mică în acțiuni ale unor companii solide listate la bursă.

Propunerea PSD ridică astfel o întrebare esențială, subliniată de analiza Cotidianului Național: poate fi industria de apărare – dependentă de comenzi politice, bugete publice și decizii internaționale – tratată ca un plasament „prudent” pentru economiile de pensie ale românilor?

Rămâne de văzut dacă Parlamentul va considera că riscurile de volatilitate și dependență de stat sunt compatibile cu rolul esențial de protecție pe care îl are sistemul de pensii private. Până atunci, dezbaterea despre folosirea banilor de pensie pentru a finanța tunurile și rachetele industriei de apărare este abia la început.

Magistratura constănțeană este zguduită de noi detalii în dosarul de corupție care îi vizează pe greii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Constanța. Un personaj-cheie a apărut recent în peisajul audierilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ): Mihai-Alexandru Stanciu, actualul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Constanța și fost șef al DNA Constanța. Prezența sa în fața anchetatorilor vine să clarifice mecanismele de influență ce par să fi funcționat în spatele ușilor închise ale instituțiilor judiciare de la malul mării.

Audierea de la PICCJ: Numele fostului șef DNA, invocat în discuții compromițătoare

Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, Mihai-Alexandru Stanciu a fost citat ca martor după ce numele său a fost vehiculat repetat în interceptările sau discuțiile purtate de procurorul Gigi Valentin Ștefan, acuzat de trafic de influență. Rolul lui Stanciu în această ecuație este unul delicat, având în vedere că, pentru o scurtă perioadă, acesta a condus structura anticorupție din Constanța.

Ancheta vizează acuzații grave: în timp ce Gigi Valentin Ștefan este cercetat pentru trafic de influență, colegul său, Teodor Niță, este acuzat de instigare la abuz în serviciu. În acest context, mărturia lui Stanciu devine esențială pentru a înțelege cum se încerca „dirijarea” anumitor dosare între unitățile de parchet.

Interese „punctuale” și dosare reunitate: Presiuni sub masca colegialității?

În fața procurorilor PICCJ, Mihai-Alexandru Stanciu a admis că a purtat discuții cu Gigi Valentin Ștefan pe marginea unor cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța. Scenariul descris indică o tentativă de imixtiune în activitatea de urmărire penală, mascată de argumente administrative.

Ștefan l-ar fi contactat pe Stanciu pentru a-i anunța trimiterea unor cunoștințe în audiență sau pentru a solicita preluarea unor dosare, susținând că dorește „să le lucreze punctual” sau să le unească cu alte cauze pe care le avea deja în gestiune la PCA Constanța. Aceste solicitări ridică semne de întrebare asupra modului în care ierarhia și vechimea în sistem erau folosite pentru a influența cursul justiției.

„Răceala” din sistem: Respectul profesional vs. distanțarea de acuzați

Deși a recunoscut că îi respectă pe cei doi inculpați datorită experienței și funcțiilor deținute, prim-procurorul Mihai-Alexandru Stanciu a ținut să sublinieze un aspect important în declarația sa: relația cu Ștefan și Niță s-a răcit considerabil în ultima perioadă. Această distanțare pare a fi o încercare a magistratului de a se separa de practicile investigate de procurorii bucureșteni.

Dosarul rămâne unul dintre cele mai explozive cazuri de corupție din sistemul judiciar constănțean, scoțând la iveală o rețea de influență care pune sub semnul întrebării integritatea unor procurori cu state vechi de plată. Rămâne de văzut dacă mărturia fostului șef DNA va cântări decisiv în probatoriul strâns împotriva celor doi procurori de la Curtea de Apel. (Irinel I.).