Anchete
„Vă mănânc în pronunțare”. Justiția română, făcută praf de robotul OPTIMUS: când „judecarea” devine „futecarea” cauzei
Justiția română, pusă pe silent de inteligența artificială
În laboratoarele sterile ale Ministerului Justiției, cineva a decis că viitorul grefierilor poartă un singur nume: OPTIMUS. Nu, nu e robotul din filme, ci aplicația-minune care ar trebui să transcrie fidel înregistrările audio ale ședințelor de judecată. În septembrie, ministerul condus atunci interimar de Cătălin Predoiu, iar acum cu titularul Radu Marinescu la timonă, se lăuda cu implementarea programului în instanțe.
Numai că, între timp, realitatea din sălile de judecată a făcut praf reclamele tehnocratice. Așa cum dezvăluie publicația Lumea Justiției, „inteligența” artificială a început să vorbească pe limba ei: în loc de solemnul „rămânem în pronunțare”, OPTIMUS livrează senin „vă mănânc în pronunțare”. Iar „judecarea cauzei în lipsă” se transformă, apocaliptic, în „futecarea cauzei în lipsă”.
Da, ați citit bine: în România anului 2026, actul de justiție este pus pe hârtie de o aplicație care pare programată de un stand-up-er beat, nu de un IT-ist responsabil.
„Vă mănânc în pronunțare”: cum arată Justiția când algoritmul se îmbată de la microfon
Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial (SNGJ Dicasterial) a ieșit public, vineri, 13 noiembrie 2026, și a spus lucrurilor pe nume: OPTIMUS dă chix pe bandă rulantă. Iar sindicatul nu vorbește în abstract. Prezintă probe, capturi de ecran, exemple concrete.
Pe lângă deja celebrul „vă mănânc în pronunțare”, avem un întreg meniu de aberații. Într-un dosar, „taxa de timbru” devine „taxa de timp” – o glumă involuntară, dar foarte sinceră: timpul cui se taxează, până la urmă? Al grefierului, care trebuie să reia totul de la capăt.
„Excepția lipsei calității procesuale pasive” – un termen tehnic, serios – e masacrată și iese „excepția lipsei calității de cizmări pasive”. Procesul devine cizmărie. Cine mai are calitate procesuală, când algoritmul te face, din greșeală, cizmar?
„Contestatorul” se preschimbă în „condensator”. Omul de la bară – redus la o piesă de circuit electric. În altă parte, „judecarea cauzei în lipsă” e tradusă, brutal, în „futecarea cauzei în lipsă”. Aici, nu mai vorbim de ridicol, ci de o trivializare crasă a limbajului judiciar.
Administratorul special ajunge „alintatul special”. Când ți se fură demnitatea dintr-o singură literă, nu mai e tehnologie: e bătaie de joc. Iar „mandatul de aducere” este înlocuit cu „comandat de aducere”. Probabil că, în logica aplicației, inculpatul e o pizza penală pe care o „comanzi” la domiciliu.
Optimus, noul coleg al grefierului: bâlbâit, surd și pus pe încurcat
Contactat de Lumea Justiției, liderul SNGJ Dicasterial, Cătălin Trăistaru, a pus pe masă nu doar exemplele grotesc de comice, ci și problema reală din spatele lor: această „inovație” adaugă muncă, nu o reduce. Grefierii, care deja lucrează pe sârmă, trebuie să reia înregistrările, să compare, să corecteze, să repare ce a stricat „inteligența” artificială.
Trăistaru a transmis ministrului Justiției, Radu Marinescu, că este nevoie de verificări tehnice și operaționale serioase, nu de prezentări PowerPoint: calitatea echipamentelor audio din săli, adaptarea modelului lingvistic la terminologia juridică românească, acustica spațiilor. Cu alte cuvinte: înainte să dai drumul la robot, asigură-te că nu transcrie „apelantul” în „elefantul”.
Oficial, aplicația se spală pe mâini încă din propria interfață: „Optimus poate face uneori greșeli. Te rugăm să verifici informațiile importante”. Frumos! Traducere: „Noi vă mâncăm în pronunțare, voi răspundeți disciplinar dacă greșiți”.
„Taxa de timp”: cine plătește nota de plată pentru joaca cu AI-ul?
În comunicatul său, SNGJ Dicasterial pune degetul pe rană: utilitatea reală a lui OPTIMUS trebuie măsurată în condițiile efective de lucru din instanțe, nu în broșuri ministeriale pline de englezisme.
Pentru aceeași înregistrare, cât durează:
- transcrierea directă, clasică, făcută de grefier;
versus - „transcrierea” cu OPTIMUS, apoi reascultare, corecturi, rescrieri, verificări linie cu linie, până când textul corespunde cu ce s-a spus în ședință?
Adevărata „taxă de timp” cade pe grefier, care, în loc să fie ajutat, e legat de mâini cu încă o sarcină administrativă. „Instrument de sprijin real” – așa a fost vândut OPTIMUS. În teren, pare mai degrabă un balast digital agățat de gâtul celor din prima linie a justiției.
Pericolul nu e că râdem. Pericolul e că se schimbă sensul în penal
Sigur, „vă mănânc în pronunțare” stârnește hohote. „Futecarea cauzei în lipsă” pare scrisă de un troll cu umor de bodegă. Dar dincolo de comedie, lucrurile devin sinistre.
Într-un dosar penal, transcrierea trebuie să reflecte milimetric ce s-a spus. Acolo, o singură negație poate întoarce sensul unei apărări cu susul în jos. SNGJ arată un exemplu: în transcriere apare și „pot să spun că va mai săvârși”, și „Nu o să mai săvârșească astfel de fapte”. Diferența e uriașă. Dar, la o citire rapidă, treci mai departe. „Vă mănânc în pronunțare” te lovește în ochi. „Va mai săvârși” pare perfect normal dacă nu urmărești cu atenție.
Într-o ședință de judecată, „a verifica informațiile importante” nu înseamnă un simplu skim. Înseamnă să stabilești exact:
- cine a formulat o cerere;
- ce a susținut avocatul;
- ce probă a fost încuviințată;
- ce măsură a dispus instanța.
Când aplicația încurcă vorbitorii, amestecă întrebările cu răspunsurile în același paragraf, pune totul sub eticheta unei singure persoane, grefierul devine detectiv fonetic. Să reconstruiască procesul din ruinele lăsate de AI.
Ministerul Justiției visează la digitalizare, grefierii repară glumele lui OPTIMUS
SNGJ Dicasterial a cerut Ministerului Justiției – în mod expres – verificări tehnice și operaționale reale. Nu bifări pe hârtie, nu rapoarte cosmetizate, nu indicatori pur cantitativi care spun „aplicația a transcris X ore de înregistrări”.
Sindicatul cere:
- consultarea directă a grefierilor care folosesc aplicația zilnic;
- identificarea cauzelor tehnice: echipamente audio, acustică, model lingvistic adaptat limbajului juridic;
- măsuri concrete de remediere și calibrare, astfel încât sistemul să fie un sprijin real, nu o corvoadă suplimentară.
Cu alte cuvinte: înainte să mai scoată un comunicat triumfalist despre „digitalizarea Justiției”, ministerul ar trebui să intre într-o sală de judecată și să vadă cum arată „realitatea augmentată” a lui OPTIMUS: grefierul cu căștile pe urechi, cu textul plin de aberații în față, încercând să repare ce a stricat aplicația plătită din bani publici.
Când Justiția devine pamflet, nu din vina pamfletarilor
Cazul OPTIMUS nu este doar o anecdotă tehnică. Este o radiografie dură a felului în care sunt împinse peste oameni, de sus în jos, „soluții digitale” netestate în realitatea de jos, acolo unde un cuvânt greșit poate însemna o carieră distrusă, o libertate pierdută sau un dosar compromis.
În timp ce oficialii se pozează cu „transformarea digitală”, grefierii sunt lăsați să înoate în supa de nonsens produsă de algoritmi prost calibrați.
Surpriza amară este că pamfletul nu l-au scris jurnaliștii sau sindicatul. Pamfletul îl scrie, linie cu linie, chiar aplicația Ministerului Justiției. Iar noi îl citim, ne amuzăm amar la „cizmări pasive”, „condensatori” și „futecarea cauzei în lipsă” și ne întrebăm: dacă asta se vede în transcrieri, ce nu se vede încă în decizii?
Până una-alta, după cum a relatat Lumea Justiției, singurul lucru pe care OPTIMUS îl transcrie perfect este ridicolul. Restul – precis, corect, juridic – rămâne, deocamdată, pe umerii oamenilor pe care ministerul pretinde că vrea să-i ajute. (irinel I.).
Anchete
Șoferul „atlet” cu 1,00 la suflet: cum a încercat un vasluian beat să fugă de radar cu off-road și vorbe dulci
Cursa de „raliu” pe DE581: de la asfalt la off-road, cu frâna ruptă la bun-simț
Aventura din 10 noiembrie 2026, petrecută pe drumul european DE581, pe raza județului Vaslui, arată încă o dată cum unii șoferi cred că legislația rutieră e opțională, dar norocul obligatoriu. Potrivit relatărilor făcute publice de Sindicatul Europol, un bărbat de 43 de ani, din Bârlad, a decis să transforme șoseaua în pistă de fugă și câmpul în traseu off-road, totul cu o alcoolemie demnă de manualul „Așa nu”.
După ce a ignorat semnalele polițiștilor, șoferul a apăsat cu entuziasm pedala de accelerație și a improvizat aproximativ un kilometru de traseu pe coclauri, ca și cum se pregătea pentru un raliu de amatori, nu pentru încă un dosar penal. Când și-a dat seama că motorul nu-l mai poate ajuta, a trecut la „planul B”: a abandonat mașina și a încercat să-și demonstreze calitățile atletice… pe jos. Din păcate pentru el, probele de fugă nu se dau după regulile lui.
„Nu ne știm de undeva?” – ultima redută a șoferului disperat
După eșecul subit la capitolele viteză și condiție fizică, bărbatul a trecut la faza de „negociere sentimentală”. A încercat să-i convingă pe polițiști că îi cunoaște, că, cine știe, poate au mai stat la povești, s-au întâlnit pe undeva, au avut vreo legătură vagă în trecut. Poate, poate, o presupusă „cunoștință” ar fi putut cântări mai greu decât cifrele reci de pe aparate și decât litera legii.
Realitatea din teren a fost însă mult mai puțin romantică. În loc de „Ce mai faci, prietene?”, polițiștii au avut în față un rezultat de 1,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testării cu aparatul etilotest, așa cum a fost făcut public de Sindicatul Europol. Analizele toxicologice ulterioare au confirmat, elegant și sec, că bărbatul depășise serios limita legală. Prietenia, reală sau imaginară, nu mai avea loc la masa discuțiilor.
Atletism de carton: fugă prin câmp, dar fără medalie, doar cătușe
Scenariul complet arată ca o parodie prost regizată:
– a ignorat semnalele polițiștilor;
– a accelerat;
– a sărit de pe asfalt pe câmp, într-un off-road improvizat;
– și-a abandonat mașina;
– a luat-o la fugă pe jos, ca într-un film ieftin de acțiune;
– și, când totul a eșuat, a mai scos din joben și „arma secretă”: apelul la presupusa „prietenie” cu oamenii legii.
Problema majoră: nici fuga, nici poveștile despre „ne știm noi de undeva” nu țin loc de carnet, de lege și mai ales de bun-simț. Când conduci cu alcoolemie peste limită și pui în pericol toți participanții la trafic, ultimul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă polițistul te place sau nu.
Strategia „de socializare” a picat testul de realitate
Din păcate pentru el – dar din fericire pentru normalitate – polițiștii nu s-au lăsat impresionați de această tentativă de „socializare spontană”. Nici „hai că ne știm”, nici „poate rezolvăm” nu au reușit să îndoaie vreun articol de lege.
La 11 noiembrie, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, pentru dispunerea unei măsuri preventive. De la „prietene, nu ne știm?” la „inculpatul se prezintă în fața procurorului” a fost doar un pas – unul foarte scurt și inevitabil.
Polițiștii – profesioniști, șoferul – exemplu negativ de manual
În tot acest tablou grotesc, singura parte serioasă și sănătoasă este reacția polițiștilor. Conform relatării Sindicatului Europol, agenții au urmat procedurile, au documentat întreaga activitate infracțională și au acționat exact așa cum trebuie atunci când un șofer beat decide să transforme drumul public în pistă personală de evadare.
Agent șef principal Stăncescu Sabin, agent principal Dănilă Marian și agent șef Ghețău Laurențiu merită felicitați pentru profesionalismul cu care au intervenit, punând legea și siguranța rutieră mai presus de tentativele jenante de „negociere” ale unui conducător auto care a ales să pună în pericol viețile celorlalți.
Concluzie: cu 1,00 mg/l nu-ți faci prieteni, îți faci dosar
Povestea acestui șofer din Bârlad este lecția perfectă despre cum să nu procedezi: nu fugi de poliție, nu sari cu mașina pe câmp, nu abandonezi vehiculul, nu joci rolul de atlet ratat și, mai ales, nu încerci să cumperi indulgență la „magazinul de prietenii inventate”.
Radarul nu uită, alcooltestul nu minte, iar legea nu se îmblânzește cu „Nu ne știm noi de undeva?”. În schimb, dosarul penal te așteaptă, punctual, la fiecare asemenea „aventură”. (Irinel I.).
Anchete
Peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute și 32.300 de țigarete, descoperite de polițiștii de frontieră
Polițiștii de frontieră au descoperit, în urma unor controale desfășurate în zona Giurgiu și într-o acțiune separată la Calafat, peste 5.800 de produse susceptibile a fi contrafăcute. În zona Giurgiu au fost găsite și 32.300 de țigarete fără timbru fiscal. Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.
Controale pe DN 5: articole de marcă și țigarete fără timbru fiscal
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Compartimentului Sprijin Operativ, au desfășurat controale pe DN 5, în cadrul unor acțiuni de prevenire și combatere a migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Au fost verificate mai multe mijloace de transport care circulau pe rute internaționale, inclusiv Turcia–România și Bulgaria–România. În bagajele pasagerilor și în diverse locuri din vehicule, inclusiv în spații special amenajate, polițiștii au descoperit 4.764 de produse — articole vestimentare, bijuterii și accesorii, încălțăminte, articole de marochinărie, cosmetice și parfumuri. Acestea purtau denumirile unor mărci protejate și sunt susceptibile a fi contrafăcute.
Totodată, au fost găsite 32.300 de țigarete, echivalentul a 1.615 pachete, fără timbru fiscal. Bunurile aparțineau unor cetățeni turci și români, cu vârste între 22 și 69 de ani, care nu au putut prezenta documente de proveniență ori de autenticitate.
Valoarea estimată a produselor susceptibile a fi contrafăcute este de aproximativ 1.058.000 de lei, iar cea a țigaretelor — de aproximativ 48.500 de lei.
Peste 1.000 de produse de parfumerie, descoperite la Calafat
Într-un caz separat, la 11 noiembrie, în jurul orei 01:30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au oprit pentru control, în apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Vehiculul, condus de un cetățean bulgar în vârstă de 53 de ani, circula pe ruta Bulgaria–Slovacia și transporta, potrivit documentelor, bunuri în regim de coletărie.
În urma controlului efectuat împreună cu inspectori vamali, în compartimentul de marfă a fost găsit un palet cu 1.057 de produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute. Valoarea estimată a acestora, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, este de 264.250 de lei.
Bunurile au fost ridicate; au fost întocmite lucrări penale
Produsele descoperite au fost ridicate și depozitate în camerele de corpuri delicte, pentru continuarea cercetărilor și dispunerea măsurilor legale. Polițiștii de frontieră au întocmit lucrări penale pentru punerea în circulație a unor produse care poartă o marcă înregistrată și pot prejudicia titularul acesteia.
Pentru încălcarea prevederilor legale privind deținerea sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără marcaje ori cu marcaje necorespunzătoare sau false, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 20.000 de lei.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și respectarea legislației în vigoare. (Sava N.).
Anchete
Șefie cu termen scurt, concurs cu deznodământ anticipat: Georgeana Viorel, la conducerea CAB
Delegare până la instalarea câștigătorului — care, potrivit surselor citate, ar fi tot ea
Curtea de Apel București își schimbă conducerea, dar nu pare să-și schimbe personajul principal. Judecătoarea Georgeana Viorel, în prezent vicepreședintă delegată a instanței, urmează să preia funcția de președintă începând cu 15 noiembrie 2026.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, joi, 12 noiembrie, delegarea acesteia la conducerea Curții de Apel București până la 8 ianuarie 2027. Tot de la 15 noiembrie încetează și delegarea sa în funcția de vicepreședintă. O ștafetă administrativă predată, așadar, fără schimbarea alergătoarei.
Concursul încă tace, sursele au vorbit
Mandatul prin delegare ar urma să acopere intervalul până la instalarea judecătorului care va câștiga concursul pentru funcțiile de conducere organizat în perioada iulie–noiembrie 2026. Numai că, potrivit surselor citate de Lumea Justiției, câștigătoarea ar fi chiar Georgeana Viorel.
CSM nu a făcut încă publice numele câștigătorilor, notează publicația — ceea ce lasă loc unei mici comedii de suspans instituțional: rezultatul ar fi cunoscut pe surse, dar nu și oficial. Până la anunțul formal, însă, informația despre câștigarea concursului rămâne una atribuită surselor publicației.
O schimbare firească, cu continuitate în rolul principal
Schimbarea de la vârful Curții de Apel București vine după promovarea actualei președinte, Liana Arsenie, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În locul rămas liber, Georgeana Viorel va asigura conducerea prin delegare, iar apoi — dacă informația privind concursul se confirmă — ar putea continua în aceeași funcție, de data aceasta în urma procedurii de selecție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, sezon nou, aceeași mizerie. Agent rutier cu permisul suspendat trimis să păzească… la volanul autospecialei
-
Exclusivacum 3 zileTribună fantomă, buget ninja și excursii exotice: cum arată „buna guvernanță” la Brebu – Prahova, văzută prin lupa Curții de Conturi
-
Exclusivacum 4 zileDirectorul din borcanul cu mercur și Generalul Gărzii de Fum – Cum s-au transformat APM Prahova și Garda de Mediu în firmă de pază pentru mafia deșeurilor
-
Exclusivacum 4 zileȘeful ‘perfect’ al Poliției Arad: 8 luni la butoane, apoi declarat inapt psihologic. Restul e liniște în minister
-
Ancheteacum 4 zileCoincidențe la Ploiești: când „doar ne uitam” devine fir roșu
-
Exclusivacum 4 zilePensiile militare, înghețate la cuptor: Guvernul promite 7,3%, dar scoate tava cu mâna înapoi
-
Featuredacum o ziLideri de Facebook, penitenciare de decor: like-uri multe, rezultate zero
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1





Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login