Exclusiv
Cine se mai afla in spatele”Bombei ecologice de la Pleasa”: un personaj de la DIICOT, tatal personajului cu firma de deratizare si contracte cu administratia Volosevici/Contracte de „parandarat”?
Cine se mai afla in spatele”Bombei ecologice de la Pleasa”?
Investigatia noastra a identificat un personaj de la DIICOT. Tatal acestui personaj este patronul unei societati de deratizare care, doar printr-o coincidenta „bizara”, incheie contracte – pe banda rulanta- cu administratia Volosevici. Ulterior se intorc o parte din bani prin anumite „Contracte” (cu sume fabuloase), pe modelul patentat ca „parandarat”. Vom reveni cu dezvaluiri si documente senzationale.
Povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
In aceste investigatii complexe derulate de noi ne-am lovit de astfel de legaturi „ombilicale” dintre cele mai pestrite si ciudate, ciudate ca astfel de personaje au reusit sa patrunda in aceste institutii: „ofiter al serviciilor”, un alt fost de la celebrul 2,15, alte personaje celebre care s-au facut ca nu vad leșurile oilor de pe vasul scufundat la Midia – găsite îngropate pe un teren viran din Tulcea, politicieni si primari. Interesant ce curs a luat investigatia noastra.
Despre toate aceste legaturi „ombilicale” va vom dezvalui in episoadele noastre viitoare.
Pana atunci, putem preciza ca cel mai mioritic si pestrit personaj din cele de mai sus este un anumit individ care se prezinta, in fals, de la serviciile secrete. Este un personaj despre care am mai dezvaluit in investigatiile noastre privind mafia deseurilor.
Este un personaj care a detinut un service auto si a fost anchetat pentru evaziune si spalare de bani de SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE din IPJ Prahova, dosarul fiind „tras pe line moarta” (chiar nu ne miram de acesta musamalizare).
Este un personaj care a mai lucrat pe la diverse firme de reciclare a deseurile si este expert in ingroparea acestora.
Chiar daca se prezinta, in fals, de la serviciile secrete, acest personaj pestrit este un biet fost lucrator la MApN (dat afara „timpuriu”) si are un fiu comisar la Garda de Mediu. Chiar sa te prezinti acoperit al serviciilor secrete?
Recapitulam:
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!

Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.

Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!

Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:

Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):

„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU. (Cerasela N.).
.







Exclusiv
Când primarul scuipă în presă, iar fostul prefect îl pune la colț: Emil Drăgănescu contra haznalei cu like-uri
Emil Drăgănescu: 22 de ani de administrație, 0 ani de bălăcăreală cu presa
În timp ce unii politicieni descoperă tastatura și își pierd busola, administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, vine cu ceva ce pare deja SF în spațiul public: bun-simț, verticalitate și respect față de presă.
Omul nu se laudă cu diplome mototolite, ci cu 22 de ani de administrație și vreo 10 de politică. A trecut prin toată gama: lăudat, criticat, contestat, analizat la sânge. Și totuși, după cum declară chiar el, niciodată nu s-a războit cu presa. Nu a făcut-o, spune, din respect: mai întâi pentru jurnaliști, apoi pentru cei care îl urmăresc și, în final, pentru propria familie.
Într-o epocă în care „curajos” înseamnă pentru unii să jignești presa de după monitor, Drăgănescu pare din alt film: al celor care înțeleg că presa nu e dușmanul, ci oglinda. Iar cu oglinda nu te iei la bătaie, decât dacă te deranjează ce vezi.
„Hazna” nu e la redacție, ci în cei care nu suportă critica
Emil Drăgănescu pune degetul fix acolo unde doare: a pune eticheta de „hazna” pe o publicație, a contesta profesia unor oameni doar pentru că nu te ridică-n slăvi, a dori doar laude și 0 critici – toate acestea nu sunt semne de forță, ci de lașitate. Și, mai grav, de frică teribilă de a fi descoperit așa cum ești în realitate.
Politica și administrația, recunoaște el, nu sunt angelice. Nici politicienii, nici funcționarii nu umblă cu aripi la costum. Fiecare, măcar pentru câteva clipe, „a atins cu vârful degetelor lăturile din hazna”. Dar nu presa i-a băgat acolo. Presa doar aprinde lanterna și arată cine se murdărește cu propriile mâini.
Diferența o face tocmai atitudinea: unii recunosc, se spală și merg mai departe; alții se afundă din ce în ce mai tare în mocirlă și, ca să nu se vadă, dau vina pe ziariști.
Primar cu limbaj de Facebook: când nu ai argumente, inventezi „haznale informaționale”
Reacția fermă și decentă a lui Emil Drăgănescu vine după derapajul public al primarului Municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu, care, pe propria pagină de socializare, a decis să se dea justițiar digital și să lovească în presă, nu în problemele orașului.
Primarul a scris negru pe alb că „canalul de comunicare publică a dejecțiilor (dezinformări, minciuni, calomnii etc) PSD în Ploiești este haznaua informațională phonline”, atacând, în bloc, jurnaliștii de la PH Online.
În loc de date, documente și demontări argumentate, avem limbaj de gang și etichete boante. În loc de transparență, avem figuri de stil cu iz de nervi pierduți. Așa arată „dezbaterile” unora: când nu poți să contrazici cu fapte, insulți cu vorbe mari.
Incisiv de Prahova: ziar care nu se pleacă, nici când IPJ bate la ușă
Dacă PH Online este ținta etichetelor primarului, „Incisiv de Prahova” devine ținta presiunilor venite, chiar din zona conducerii IPJ Prahova. Și aici se vede clar cine face presă și cine face presiuni.
Ziarul de investigații „Incisiv de Prahova” – a fost amenințat, șantajat, timorat, după ce ditamai conducerea IPJ Prahova le-ar fi solicitat, în mod abuziv și ilegal, să-și dezvăluie sursele privind un articol despre un accident. Nu doar o simplă depășire de atribuții, ci, un „abuz în formă continuată”.
În loc să fie sprijinită presa de investigație, este hărțuită. În loc să fie anchetat subiectul accidentului, sunt anchetați jurnaliștii. „Incisiv de Prahova” nu doar rezistă, ci anunță explicit că aceste dezvăluiri vor fi publicate sâmbătă, 23.05.2026. Asta înseamnă presă care nu cedează la presiuni.
Emil Drăgănescu , PH.online și Incisiv de Prahova: „raritățile care arată că nu toți au capitulat”
Într-un peisaj public în care limbajul de mahala încearcă să țină loc de strategie, iar intimidarea ia locul dialogului, se desprind două excepții notabile:
- un administrator public, Emil Drăgănescu, care apără explicit rolul presei și demască lașitatea atacurilor la adresa jurnaliștilor;
- un ziar PH.online si un ziar de investigații, „Incisiv de Prahova”, care își asumă riscul să deranjeze instituții grele și să publice ceea ce alții ar ascunde sub preș.
Când un politician cu experiență spune clar că presa trebuie respectată, nu înjurată, și când un ziar continuă să publice în ciuda presiunilor, avem de-a face cu un lucru rar: oameni și instituții care încă înțeleg ce înseamnă demnitatea publică.
Concluzie: haznaua nu e la Ph.online, ci la cei care se tem de titlurile lor
În toată povestea, un lucru e limpede: presa – fie că vorbim de PH Online, fie de „Incisiv de Prahova” – deranjează exact acolo unde trebuie. Etichetele de „haznă” nu vor spăla imaginea nimănui, după cum nici telefoanele de presiune nu vor repara abuzurile.
Haznaua reală nu e în redacții, ci în reflexul de a scuipa în direcția presei ori de câte ori aceasta își face treaba.
Iar când un om ca Emil Drăgănescu ia public apărarea jurnaliștilor, iar un ziar ca „Incisiv de Prahova” anunță că merge mai departe cu dezvăluirile, mesajul e clar: nu toată lumea s-a așezat confortabil în noroi. Unii aleg, încă, să rămână în picioare. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți”
Ani la rând, România a turnat bani în „marele sistem național antigrindină”. Comunicate lucioase, declarații solemne, prezentări cu poze și hărți colorate: milioane de hectare „protejate”, costuri „eficiente” pe hectar, o infrastructură „vitală” pentru agricultură.
În realitate, cifrele din propriile documente ale sistemului arată altceva: hectarele protejate au fost umflate ca un balon meteorologic. Sute de mii, chiar milioane de hectare, par să fi fost desenate pe hârtie și vândute opiniei publice drept „suprafață protejată”.
În timp ce statul taie bani de la mame, văduve, veterani și persoane cu handicap, pentru „necesitatea” austerității, sute de milioane de euro s-ar fi putut evapora într-un sistem antigrindină care protejează, în cel mai bun caz, mult mai puțin decât pretinde. Țeapa nu vine din nori, vine din birouri.
Trei feluri de hectare: de realitate, de hârtie și de propagandă
Sistemul antigrindină nu se joacă doar cu rachete, ci și cu geometria, terminologia și confuzia deliberată. În documentele lui apar, solemn, trei categorii de suprafețe:
- Suprafața UAT – cât cuprinde pe hartă o unitate administrativ-teritorială (comună, oraș, municipiu) aflată „atinsă” de sistem.
- Zona de intervenție activă (ZIA) – zona în care, teoretic, se poate trage. Nu înseamnă că tot ce e acolo e și protejat.
- Zona de protecție (ZP) – zona în care, potrivit „științei” lor, ar trebui să se manifeste efectul real al rachetelor.
Tradus în română simplă:
– Poți fi în UAT, dar să nu te atingă în veci o rachetă.
– Poți fi în ZIA, dar fără să fii în ZP.
– Poți fi în ZP, dar să fii pădure, drum, baltă, intravilan, pășune sau teren neproductiv, deci nu „cultură agricolă” nici dacă te rogi cu program.
Raportul de monitorizare pentru sezonul 2021 (publicat pe site-ul AASNACP) explică geometria rachetelor:
- RAG 96 – rază medie de acțiune ~10 km; zona de protecție:
- rază mică: ~8,8 km
- rază mare: ~11,2 km
- RAG 96S – rază medie ~5 km; zona de protecție:
- între ~0,9 și ~5,1 km
Zona de protecție NU este un disc frumos și plin, ci un fel de câmp inelar, dependent de unghi de tragere și traiectorie.
Același raport spune clar: pentru un punct de lansare, zona medie de intervenție este de 31.400 ha, dar zona protejată efectiv este de ~19.700 ha, iar în rețea aceste suprafețe se micșorează prin suprapuneri.
Deci nici măcar în teorie un punct de lansare nu protejează tot ce vede. În practică, delimitarea acestor zone NU este confirmată de vreun studiu științific serios care să demonstreze că ipotezele frumoase de pe hârtie chiar funcționează și în cer. Țeapa națională se bazează pe geometrie „creativă”.
Fig. 1 – „Antigrindina la poză”: când harta dă din mână, realitatea își dă ochii peste cap
Fig. 1. Zona de intervenție activă (dreapta) vs. Zona de protecție (stânga), exemplificate pentru Grupul de Combatere Cotnari
Imaginea oficială arată două hărți:
- În dreapta, ZIA – o pată mare, generoasă, de parcă ar proteja jumătate de județ.
- În stânga, ZP – o zonă mai mică, „găurită”, în care efectul teoretic chiar ar exista.
Pamfletar vorbind, poza spune așa: „Aici ne lăudăm, aici chiar lucrăm”. Diferența dintre dreapta și stânga este, practic, diferența dintre propagandă și realitate. Între ele, undeva, stă țeapa.
Cifra-bombă: 403.732 ha – realitate tehnică vs. 1.519.000 ha – România minunată din comunicate
În 2021, raportul de monitorizare arată următoarele:
| Indicator | Suprafață |
|---|---|
| Suprafață totală UAT | 2.209.451 ha |
| Zonă de intervenție activă – ZIA | 1.457.708 ha |
| Zonă protejată – ZP | 403.732 ha |
În același timp, în documentele publice ale autorității, pentru 2021 apare comunicată ca „suprafață protejată” cifra: 1.519.000 ha.
Adică:
- Raport tehnic intern: 403.732 ha ZP
- Comunicare publică: 1.519.000 ha protejate
Diferență: 1.115.268 ha.
Suprafața tehnic protejată reprezenta doar 26,6% din suprafața comunicată public.
În 2022 și 2023, autoritatea a plusat: 2.300.000 ha protejate raportate public.
Raportul tehnic de referință rămâne același 403.732 ha.
Diferență potențială în 2023: 1.896.268 ha.
Cu alte cuvinte, peste 1,8 milioane de hectare pe an ar putea fi, practic, hectare desenate, nu protejate.
Țeapa națională înseamnă: hectare imaginare, bani foarte reali.
Curtea de Conturi: „S-a dat tun, dar nu s-a făcut calcul”
Curtea de Conturi a României vine și confirmă problema de fond.
În 2023, Programul de realizare a sistemului național antigrindină a primit 225.279 mii lei. Adică peste 45 milioane de euro într-un singur an.
Constatările Curții:
- Activitățile și obiectivele programului nu au fost realizate integral.
- Capacitatea efectivă de intervenție nu a atins nivelul planificat.
- Nu a existat o procedură clară de repartizare a sumelor – gestiune „creativă” a banului public.
- Nu s-a realizat evaluarea eficienței economice și sociale a intervențiilor în atmosferă pentru 2022–2023.
- Analiza făcută în 2021 de o organizație neguvernamentală NU a fost valorificată.
Deci statul:
- n-a știut clar ce protejează,
- n-a calculat cât de eficient e ce face,
- dar a cerut în continuare bani,
- și a vândut opiniei publice povestea cu „2,3 milioane ha protejate”.
Țeapa națională se oficializează: nimeni nu știe exact ce s-a protejat, dar nota de plată e încasată la zi.
Bomboana pe colivă: cum să spui că protejezi culturi fără să știi CE culturi sunt acolo
Sistemul antigrindină e prezentat ca „apărătorul agriculturii”. Dar:
Ca să știi câte hectare AGRICOLE protejezi, ai nevoie de:
- blocuri fizice,
- ce culturi sunt pe ele,
- pentru ce campanie agricolă,
- în ce an.
Toate astea sunt la APIA.
Raportul de monitorizare 2021 spune că ONG-ul care a făcut analiza a cerut punctual la APIA datele despre blocurile fizice și culturile din ele, le-a suprapus cu coordonatele punctelor de lansare și limitele UAT, și a obținut așa cei 403.732 ha ZP.
Dar raportul Curții de Conturi spune sec:
autoritatea antigrindină NU a cerut niciodată de la APIA informații despre culturile cultivate și suprafețele acestora în zonele „protejate”.
Întrebarea e brutală:
Cum poți, ca stat, să pretinzi că protejezi X milioane de hectare de culturi agricole, când:
- NU știi câte hectare de culturi sunt efectiv acolo,
- NU ai date operative de la APIA,
- te bazezi, în cel mai bun caz, pe hărți administrative și cercuri trase cu compasul?
Răspunsul e simplu: nu protejezi culturi, protejezi povestea și justifici țeapa.
Tabelul țepei: cum se umflă diferențele, an de an
Estimare pe anii în care suprafața clamată > 403.732 ha (reper ZP tehnic 2021)
| An | Suprafață clamată (ha) | ZP reper (ha) | Diferență (ha) | Cost/ha (€) | Sumă potențial supra-justificată (€) |
|---|---|---|---|---|---|
| 2017 | 500.000 | 403.732 | 96.268 | 10,46 | 1.006.963 |
| 2018 | 640.000 | 403.732 | 236.268 | 20 | 4.725.360 |
| 2019 | 1.387.350 | 403.732 | 983.618 | 13,7 | 13.475.567 |
| 2020 | 1.409.652 | 403.732 | 1.005.920 | 14 | 14.082.880 |
| 2021 | 1.519.000 | 403.732 | 1.115.268 | 19 | 21.190.092 |
| 2022 | 2.300.000 | 403.732 | 1.896.268 | 17 | 32.236.556 |
| 2023 | 2.300.000 | 403.732 | 1.896.268 | 18 | 34.132.824 |
Total estimat 2017–2023: 120.850.241 euro.
Și asta este o estimare conservatoare, pentru că:
- nu include anii 2014–2016,
- folosește în favoarea sistemului aceeași ZP de 403.732 ha chiar și pentru anii când infrastructura era mai mică.
Dacă facem un calcul simplificat, pe 10 ani, cu datele „de top” din 2023:
- 2.300.000 ha clamate,
- 403.732 ha ZP tehnică,
- cost 18 €/ha,
ajungem la un risc bugetar de circa 341.328.240 euro.
Nu e prejudiciu stabilit oficial, dar e un ordin de mărime care ar trebui să facă să sune toate sirenele de la Curtea de Conturi, Guvern și Parchet: „Țeapa antigrindină – suspectă de peste 340 de milioane de euro”.
18 €/ha în comunicate, peste 100 €/ha în realitate
Pentru 2023, autoritățile se laudă cu:
- 2.300.000 ha protejate,
- cost 18 €/ha.
Dacă, însă, împărțim aceiași bani la suprafața tehnic protejată de 403.732 ha, costul devine:
aprox. 102,5 €/ha.
Dintr-o dată:
- sistemul nu mai e o soluție ieftină,
- devine o jucărie extrem de scumpă, care protejează mult mai puțin decât suntem făcuți să credem.
Și nici acei 403.732 ha nu sunt toți agricoli: în ZP intră și:
- păduri,
- pajiști,
- liziere,
- drumuri,
- luciu de apă,
- intravilan,
- teren neproductiv.
Asta înseamnă că costul real pe hectar agricol cultivat protejat poate fi mult mai mare decât 102,5 €/ha. Dar asta nu se scrie în comunicate, că strică țeapa.
Întrebarea de 120 de milioane (sau 340 de milioane, dacă extindem filmul)
Nu mai vorbim doar de „greșeli de comunicare”. Vorbim de:
- bugete aprobate,
- contracte de rachete,
- extinderi de infrastructură,
- costuri pe hectar vândute opiniei publice ca „eficiente”.
Dacă:
- statul a împărțit costurile la hectare care NU erau efectiv protejate, costul real a fost mascat;
- în „suprafața protejată” au intrat UAT-uri, ZIA, ape, păduri și șosele, atunci eficiența economică a fost umflată;
- nu a existat cooperare serioasă cu APIA, autoritatea NU avea cum să susțină, cu minimă rigoare, câte hectare agricole cultivate protejează.
Curtea de Conturi spune clar: nu s-a făcut evaluare a eficienței economice și sociale în 2022–2023.
Cu alte cuvinte, în timp ce România strânge șurubul la indemnizații de handicap, alocații și drepturi pentru veterani, sistemul antigrindină a primit bani fără să-și dovedească eficiența.
Țeapa națională nu lovește doar bugetul, lovește direct credibilitatea statului.
Ce trebuie cerut ACUM, dacă nu vrem ca „țeapa antigrindină” să devină politică publică
Dacă nu vrem ca antigrindina să rămână doar o afacere cu cerul și cu banii publici, autoritățile trebuie să publice:
- Hărțile GIS ZIA și ZP pentru fiecare an din 2014 până azi;
- Suprafața ZP per punct de lansare, grup de combatere și UAT;
- Suprafața agricolă cultivată efectiv în ZP, din date APIA (nu din burtă);
- Defalcarea ZP pe: arabil, vii, livezi, pajiști, păduri, ape, drumuri, intravilan, teren necultivat;
- Metoda exactă de calcul a „suprafeței protejate” folosită în comunicate;
- Explicația oficială pentru diferența dintre 1.519.000 ha (2021) raportate public și 403.732 ha ZP din raportul de monitorizare;
- Recalcularea costului real pe hectar, raportat la teren agricol cultivat, nu la cercuri pe hartă;
- Auditarea tuturor contractelor și plăților făcute pe baza acestor suprafețe umflate.
Concluzie: Antigrindina nu poate bate știința, geometria și matematica simplă
Sistemul antigrindină trebuie judecat:
- după hartă,
- după date agricole reale,
- după audit financiar serios,
nu după poze cu rachete și declarații eroice.
Datele disponibile arată:
- în 2021, o diferență de peste 1,1 milioane ha între ce s-a declarat public și ce rezulta ca ZP tehnică;
- în 2022 și 2023, diferența potențială urcă spre 1,9 milioane ha/an.
Pe baza costurilor invocate chiar de autorități:
- suma potențial supra-justificată pentru 2017–2023 trece de 120 milioane euro;
- într-un scenariu extins pe 10 ani, riscul bugetar sare de 340 milioane euro.
Întrebarea nu mai e retorică, ci obligatorie:
A finanțat statul român protecția reală a culturilor agricole sau doar ȚEAPA NAȚIONALĂ ANTIGRINDINĂ, cu milioane de hectare desenate pe hârtie și sute de milioane de euro pe bune? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești
De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație
Unde se termină ignoranța și începe complicitatea? Unde se trage linia între „n-am știut” și „am acoperit elegant”?
Seria de dezvăluiri despre combinațiile, relațiile de influență și încrengăturile din interiorul Coca-Cola HBC România (vezi, între altele, materialele publicate de Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/ )
pare să fi început să zgâlțâie, măcar la nivel de imagine, imperiul de sticlă.
Oficial, nimeni nu recunoaște nimic. Neoficial, unele personaje „incoveniente” sunt brusc avansate la misteriosul „Grup”, în ceea ce este servit ca „promovare” și „recunoaștere a meritelor”. În traducere liberă de corporație: problema nu se rezolvă, se mută. Dintr-un birou în altul, dintr-o structură în alta, cu speranța că obosește lumea întrebând.
Schema e clasică: când devii prea vizibil, nu ești aruncat pe geam, ești suit la etaj. Cu titlu mai pompos, responsabilități vagi și așteptarea discretă că, la un moment dat, vei pleca singur. Sau vei deveni suficient de „diluat” în Grup, încât să nu mai deranjezi.
„Exilați” la Grup, dar cu cafeaua, mașina și comoditățile din România
Articolele de investigație despre Coca-Cola HBC România au arătat o parte din încrengături. După aceste dezvăluiri, unele nume grele nu mai apar, oficial, pe statele de plată din România. Dar, potrivit informațiilor din interior, culmea: oamenii respectivi continuă să lucreze… tot din birourile companiei din România.
Aceiași „transferați la Grup” beau în continuare cafeaua plătită de firma din România, folosesc mașinile puse la dispoziție aici, beneficiază de aceleași facilități, ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat, în afară de titulatură și codul de cost.
Întrebarea, inevitabilă, sare în aer fără să mai aștepte răspuns:
Oare instituțiile statului – în special ANAF – observă această jonglerie? E normal ca persoane care, teoretic, nu mai activează în entitatea din România să se bucure, practic, în continuare de resursele și infrastructura ei?
Sau, poate, la nivel de formular și bilanț, totul e „aliniat”, iar realitatea din teren e doar un detaliu colateral?
Rețeta influenței: pleci, dar îți lași oamenii în priză
Mutarea la Grup nu rupe, de fapt, controlul. Potrivit informațiilor din interior, cei promovați „în sus” își lasă în urmă oamenii de încredere, loiali până la slugărnicie, gata să execute orice ordin venit „de sus”, chiar și atunci când „susul” nu mai e, formal, în organigramă.
Metoda seamănă izbitor cu ce vedem de ani de zile în sistemul public: șefuțul e promovat, dar își lasă locul „rezervat”, prin intermediul succesorului, ales nu pentru competență, ci pentru docilitate.
Dacă mutarea la Grup nu iese cum trebuie, drumul de întoarcere e deja pavat: oamenii tăi sunt acolo, controlează butoanele, păzesc scaunul cald.
Așa se explică de ce mulți angajați percep aceste transferuri nu ca pe o epurare, ci ca pe o „rotire de cadre” de inspirație vechi-regim: toți aceiași, doar birourile și laptopurile se schimbă.
Cazul Dragoș Nan Antim: de la „moșier de fabrici” la „îngrijitor de active” la Grup
Un exemplu emblematic este Dragoș Nan Antim, descris în presa locală ca „mare moșier de fabrici” la Coca-Cola Ploiești (vezi și:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/ ).
Timp de 14 ani, Nan a fost, conform relatărilor, un fel de stăpân absolut peste fabrică și împrejurimi, înmulțindu-și proprietățile aproape miraculos, „ca Harap Alb”, în paralel cu „grija” față de moșia Coca-Cola și față de moșiile proprii și personale.
Acum, povestea continuă cu o „promovare” la Grup, pe funcția de Group Asset Care Manager – un titlu care sună a ceva între „îngrijitor de fabrici” de lux și gardian filosof al activelor strategice.
Dincolo de limbajul lucios, realitatea pare să fie următoarea: omul care a știut să-și gestioneze foarte bine propriile resurse a ajuns să gestioneze… alte resurse, dar cu sigla Grupului lipită deasupra.
În limbaj corporatist, moșiile devin „portofolii”, aranjamentele devin „experiență în administrare de active”, iar trecutul se rescrie frumos în PowerPoint. Nu mai contează ce ai făcut, ci cum îți botezi funcția: dacă sună a strategie globală, restul detaliilor se pierd în traducere.
Basme cu gaz, subordonați și salarii „cu dedicație”

Potrivit informațiilor primite din interior, oamenii par să fi prins curaj și au început să vorbească. Se povestește, de exemplu, că la una dintre proprietățile sale, Dragoș Nan s-ar fi racordat la gaz cu ajutorul propriilor angajați, trimiși să rezolve „cazul”. O folosire „creativă” a resursei umane, dacă aceste relatări se confirmă.
Mai mult, chiar și după plecare, ar fi lăsat în urmă reguli nescrise, dar respectate „cu litera de lege”: măriri salariale doar pentru „ai lui”, nu pentru toți angajații, cum ar fi firesc într-o companie care se pretinde modernă. Un fel de feudă contemporană, în care vasalii credincioși sunt recompensați, iar restul privesc de pe margine.
Și când ne aducem aminte câți oameni – rude, apropiați, „ai casei” – au fost aduși în fabrică de-a lungul timpului, întrebarea devine și mai apăsată: câți muncesc, de fapt, pentru fabrică și câți servesc, în realitate, alte interese?
„Securistul” de serviciu și arta de a masca tot
În acest tablou, apare un alt personaj, pomenit în relatările din interior: Ionuț Cristian Popescu, prezentat de surse ca un fel de „securist” al sistemului intern, omul care ar ști să mascheze, să acopere, să dreagă aparențele.
Dacă acuzațiile sunt reale, rolul său ar fi nu de a clarifica, ci de a acoperi urmele: să nu se vadă cine muncește unde, cine folosește ce, cine e plătit de cine și, mai ales, de ce.
Scaunul lui Nan, ținut cald: intră în scenă Adrian Coman
Ca orice „moșier” corporatist bun, Dragoș Nan nu a plecat lăsând tronul gol. Și-a lăsat, susțin sursele, un înlocuitor de încredere: Adrian Coman.
Coman a renunțat la poziția de Director de Operațiuni la o multinațională de detergenți din zonă pentru a veni Director de Fabrică la Coca-Cola Ploiești. În termeni galanți, un pas lateral strategic; în termeni cinici, a dat „pasărea din mână” pe „pasărea de pe gard”, dar cu misiunea clară: să curețe și să spele urmele moșierului Nan.
Scaunul trebuie să rămână cald, nu gol. Iar cine vine după „baron” nu vine să reformeze sistemul, ci să nu dărâme decorul.
Forajul numărul 3: „miracolul” prin care apa devine, poate, legală
În tot acest timp, la Ploiești se așteaptă finalizarea construcției noului foraj numărul 3, care vine să îl înlocuiască pe fostul foraj numărul 3 – o numerotare demnă de un banc cu ingineri – pentru ca, în sfârșit, exploatarea apei să poată intra în legalitate, inclusiv în ceea ce privește potabilitatea.
Subiectul forajelor și al apei neconforme de la Coca-Cola Ploiești a fost deja disecat amplu în investigațiile Incisiv de Prahova (vezi:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/ ).
Rămâne de văzut dacă noul foraj este o revenire la legalitate sau doar o nouă perdea de fum tehnică, pentru ca povestea „apei cu probleme” să fie îngropată în hârtii și avize.
Doamna Hasineți (Nan) Valentina și miracolul programului de 8 ore
În tot acest decor de promoții strategice și foraje miraculoase, se ridică și o întrebare colaterală, dar de bun-simț:
Va începe, în sfârșit, doamna Hasineți (Nan) Valentina să vină la muncă 8 ore pe zi, așa cum vin toți angajații de la Sanel?
Acum, când soțul nu mai este director la fabrica din Ploiești, poate fi un test simplu pentru normalitate: fără umbrela funcției de „domn director”, se aplică regulile pentru toți sau există, în continuare, un regim special pentru „ai casei”?

Concluzie: promovare, acoperire sau complicitate?
Mutările de la Coca-Cola HBC România și de la Ploiești, în special transferurile la Grup ale unor personaje-cheie, ridică o întrebare dificilă și incomodă:
Suntem în fața unui început de curățenie reală sau doar în următorul capitol al aceluiași joc de influență, în care nimeni nu pleacă cu adevărat, ci doar își schimbă eticheta?
Deocamdată, un lucru este vizibil: presiunea publică și investigațiile de presă – inclusiv seria de pamflete-investigații de pe Incisiv de Prahova
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/
– au început să producă reacții. Doar că aceste reacții poartă, încă, marca „promovării” și a „reorganizării”, nu a responsabilizării.
Până când instituțiile statului vor considera că e momentul să întrebe serios „cine, ce, unde, pe banii cui?”, rămânem în zona gri dintre ignorare, dispreț, complicitate și acoperire. Iar „Grupul” rămâne, convenabil, cimitirul de elefanți unde problemele nu se rezolvă, doar se îmbracă mai frumos. (Cerasela N.).
-
Administratieacum 4 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Exclusivacum 5 zileAcademia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zilePRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 4 zileSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 5 zileMarea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
-
Exclusivacum 3 zileEvadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul




