Actualitate
Criza încă nu se vede pentru că lumea este într-o stare de euforie de consum şi mai are bani
Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia critică în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României. Sper să nu ia exemplul lui Băsescu, Tăriceanu şi Boc de acum un deceniu.
În toamna lui 2008, când pieţele financiare mondiale se confruntau cu criza subprime – creditele imobiliare fără garanţii luate de cei care nu puteau să le plătească şi cu falimentul băncii americane Lehman Brothers (celebra afirmaţie „too big to fail” spulberându-se într-o noapte), la Bucureşti, când economia duduia – creşterea economică era de 8% iar bugetul trăia din banii luaţi din vânzarea BCR către Erste – 2 miliarde de euro, premierul Tăriceanu, preşedintele Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se întrebau public de ce lumea este neliniştită, pentru că noi nu aveam nicio treabă cu criza subprime şi nu aveam de ce să fim afectaţi.
Isărescu ştia foarte bine ce se întâmpla pentru că vedea, de la o oră la alta, cum dispar liniile de finanţare externe pe care se baza sistemul bancar şi toată România.
Economia şi băncile depindeau în proporţie de 70% de euro şi alte valute, iar acoperirea deficitului de cont curent, care ajungea la 15% din PIB, dispăruse peste noapte. În aceste condiţii, de unde să faci rost de linii de finanţare externă?
Noroc că au existat FMI şi marii creditori instituţionali – Banca Mondială, Comisia Europeană, care au dat României 20 de miliarde de euro pentru a preveni intrarea sistemului bancar în colaps, stoparea creşterii cursului valutar (sper că vă amintiţi că cursul trebuia să sară la 5 lei pentru 1 euro) şi menţinerea economiei ca suprafaţă după căderea din 2009. În numai un an, de la o creştere economică de 8%, economia s-a prăbuşit la -7%, adică un minus total de 15%, mai rău ca într-un război.
Nu ştiu dacă cei care sunt acum la putere – Iohannis, Ciucă, Ciolacu, etc. realizează situaţia în care a intrat lumea occidentală şi ce impact are asupra României.
Criza gazului, prin stoparea livrărilor în Europa de către Putin şi explozia preţurilor, este considerată noul Lehman Brothers, dar sunt câteva diferenţe majore: dacă atunci marile bănci centrale au dat drumul la tiparniţa de bani ca să nu se prăbuşească pieţele financiare, au scăzut dobânzile la 0 şi au mărit deficitele bugetare, acum situaţia este total diferită: de frica inflaţiei care a scăpat de sub control, băncile centrale trebuie să majoreze dobânzile şi să scoată bani din piaţă, ceea ce modifică toate fluxurile financiare.
Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei care reduce puterea de cumpărare, şi majorarea dobânzilor, va duce în final la intrarea economiei americane în recesiune, ceea ce va avea un impact global, care se va resimţi inclusiv în România.
Unul dintre cei mai cunoscuţi economişti americani, Lawrence Summers, spune că, pentru a reduce inflaţia din America, care acum a ajuns la 8,6%, şomajul trebuie să crească la peste 5% (acum este 3%), iar economia trebuie să fie în recesiune mai mulţi ani. Afirmaţia lui a îngălbenit ecranul de la Bloomberg.
La Bucureşti toată lumea – guvernul, Iohannis şi noi – trăim din:
Creşterea economică de 6% din T1, total neaşteptată,
Din plafonările preţurilor la gaze şi energie electrică, care ne vor costa, pentru că sunt plătite din banii noştri din buget, 4 miliarde de euro în numai un an. Atenţie că Guvernul nu prea plăteşte aceşti bani furnizorilor pentru că nu-i are, iar deficitul bugetar, aşa cum este raportat, este denaturat pentru că, în realitate, este mult mai mare. De fapt guvernul trăieşte din banii furnizorilor.
Din dobânda de referinţă a BNR, care este de numai 3,75%, mult prea mică faţă de inflaţia de 15%. Apropo de inflaţie, în realitate ea este de peste 20%, dacă nu chiar 25, datorită plafonării preţurilor la energie şi gaze şi ţinerii cursului valutar leu-euro sub control.
Din IRCC-ul de 1,85%, care va deveni 2,65% de la 1 iulie, faţă de un ROBOR de 6,18% şi dobânzile pe care trebuie să le plătească băncile ca să facă acum rost de lichidităţi de peste 9%. Acest IRCC, care se calculează cu 6 luni întârziere, amână plata ratelor pentru creditele imobiliare şi de consum la dobânzile din piaţă.
Din dobânzile de 9% pe care trebuie să le plătească Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unui deficit în creştere. La o creştere economică de 4-5%, cât va fi în acest an, Ministerul Finanţelor trebuie să se împrumute la o dobândă dublă, ceea ce înseamnă că datoria publică va deveni şi mai mare.
Din stabilitatea cursului valutar – Banca Naţională ar trebui să spună cât costă acest lucru şi ce balet face pentru a nu scăpa lucrurile de sub control.
Din programele de garanţii guvernamentale – de exemplu IMM Invest, care au permis băncilor să susţină creditarea în condiţii de fluctuaţii ale economiei. Dacă nu ar fi fost IMM Invest, băncile nu ar fi dat niciun credit, cu impact direct asupra companiilor şi economiei.
Din banii strânşi de populaţie în anii anteriori, care acum sunt pur şi simplu aruncaţi în consum.
Din banii din crypto: unii au reuşit să-şi cash-uiască din deţineri, ceea ce le permite să trăiască şi să facă nişte cheltuieli şi investiţii pe care, în condiţii normale, nu le-ar fi făcut. Dar, atenţie, că piaţa crypto s-a prăbuşit şi lasă urme adânci.
Salariile nu s-au tăiat, companiile încă nu au operat reduceri de joburi, încă cererea de angajaţi este mai mare decât oferta, creşterea dobânzilor la lei încă nu se vede, iar stabilitatea cursului valutar leu-euro induce o linişte în piaţă.
Dar vine toamna, şi, mai ales iarna, iar Putin se va uita cum Europa tremură de frig şi aşteaptă ca lumea occidentală să se revolte împotriva propriilor conducători. Germania face de zor planuri de raţionalizare a consumului de gaze (depozitele sunt umplute în proporţie de numai 55% iar ruşii au tăiat deja gazele).
Preţurile la gaze şi energie lovesc companiile în plin – în România, Azomureş, cel mai important producător de îngrăşăminte, a anunţat că sistează producţia a doua oară pentru că noile preţuri la gaze sunt prea mari.
Deja G7, grupul ţărilor occidentale cele mai industrializate, discută plafonarea generală a preţurilor la gaze şi energie. Dar să vedem de unde vor face rost de gaze.
Băncile centrale cresc dobânzile în forţă – SUA va ajunge la o dobândă de 3% la finalul anului, Banca Centrală va ajunge la 1%, iar Polonia are deja 6%.
La Bucureşti analiştii cred că BNR va ajunge cu dobânda de referinţă la 7%.
Problema este că banii pleacă din ţările emergente către pieţele occidentale pentru că sunt mai la adăpost, ceea ce va însemna că o piaţă ca România, la graniţă cu războiul, nu prea va mai avea surse de finanţare externă, iar investitorii vor solicita dobânzi şi mai mari pentru a împrumuta statul şi chiar băncile locale.
Gândiţi-vă că BCR şi Raiffeisen au fost nevoite să plătească dobânzi de 8-9% pentru a vinde obligaţiuni în piaţă. În aceste condiţii, cât va ajunge dobânda la credite?
Bugetul şi deficitul bugetar sunt într-o situaţie critică pentru că au nevoie de bani, de tot mai mulţi bani. Băncile locale sunt într-o situaţie extrem de tensionată pentru că sunt cu expunerea la maxim pe titlurile de stat româneşti (cea mai ridicată expunere din Europa) şi, dacă ar mai vrea să cumpere, ar trebui să vândă în pierdere titlurile pe care le deţin, ceea ce ar însemna în final pierderi de capital.
Ca să nu marcheze pierderi, multe bănci ţin titlurile de stat până la scadenţă, ceea ce oricum le aduce pierderi, pentru că dobânda este de 1-2%, iar în piaţă dobânzile sunt de 9%.
Isărescu le-a transmis băncilor, direct şi indirect, că trebuie să majoreze dobânzile la depozitele în lei ca să ţină banii în bănci, iar pe cei care sunt la saltea şi în euro să-i readucă în bănci, astfel încât bancherii să aibă sursă de finanţare în condiţiile în care banii devin din ce în ce mai puţini. În acelaşi timp băncile trebuie să mai reducă motoarele creditării pentru a nu crea şi mai multă inflaţie şi pentru a nu-şi lua riscuri suplimentare având în vedere că situaţia economică nu este atât de roz.
Ministerul Finanţelor, Guvernul şi, nu în ultimul rând România, nu prea au resurse de finanţare a bugetului şi a economiei, în afara celebrului PNRR. Şi nu cred că Iohannis & Comp. – guvernul PSD-PNL este creaţia lui – realizează acest lucru.
De fapt nimeni nu realizează că Ministerul Finanţelor se împrumută cu 9% şi ce înseamnă acest lucru. Banii din PNRR stau degeaba, nici măcar rata de 3,8 miliarde de euro trasă de Guvern şi aflată la BNR, nu a putut fi cheltuită pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile. Acest PNRR este al nimănui, nimeni nu este responsabil de el, nici nu ştii către cine să te îndrepţi ca să vezi care sunt condiţiile, cine trebuie să le îndeplinească şi în cât timp.
Iohannis, între două deplasări externe, mai convoacă o şedinţă pentru a vdea ce mai face PNRR-ul, dar apoi rezultatul este 0.
În condiţiile în care banii pleacă din pieţele emergente ca în 2008, în afara PNRR, care de fapt este un împrumut de la FMI, nu avem nicio altă resursă de finanţare a bugetului, a statului şi a economiei.
Nicio companie nu-şi va finanţa investiţiile cu o dobândă de 15% la lei.
Acum un deceniu, aflat în campania electorală, Băsescu şi guvernul Boc nu au pregătit economia, ceea ce a dus la prăbuşirea din 2009, la tăierile de salarii din 2010 şi la creşterea TVA de la 19% la 24%.
Acum se poate spune, filosofic, că inflaţia taie salariile în valoare reală, deci nu ar mai fi nevoie de alte măsuri.
Ciucă, Cîţu şi Ciolacu se războiesc pe Facebook în privinţa sistemului de taxe şi impozite, bulversând şi mai mult companiile care nu ştiu pe ce să se bazeze.
Pentru a nu ajunge ca în 2009, pentru a avea o aterizare lină şi a nu ne izbi de un zid, guvernul, dar şi companiile, trebuie să se pregătească.
În afara banilor din PNRR şi fondurile europene nu există altă sursă de finanţare pentru economie. Deja firmele reduc investiţiile uitându-se către Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni pentru a vedea ce vine de acolo.
Scăderea economică o vom avea, dar contează cât de mare sau de mică va fi. La fel cum contează costul de finanţare a economiei şi a investiţiilor şi dobânzile pe care le plătesc persoanele fizice la credite.
În timp ce americanii intră în recesiune, la noi toată lumea s-a dus în vacanţă, iar guvernul a uitat de PNRR pentru că nu are cu cine să vorbească. Sper că la întoarcere aterizarea să fie lină, iar piloţii să nu ajungă să se catapulteze.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Fortăreața viitorului: Marina SUA aruncă în luptă 46 de miliarde de dolari pentru Cuirasatul din Clasa „Trump”
Într-o mișcare strategică menită să redefinească supremația navală globală, Marina Statelor Unite a anunțat oficial planurile de dezvoltare pentru noul cuirasat din clasa „Trump”. Cu o investiție estimată la 46 de miliarde de dolari pe parcursul următorilor cinci ani, acest proiect marchează o revenire spectaculoasă la navele de mare tonaj, dar echipate cu tehnologii care par desprinse din literatura de anticipație. Construcția primei unități este programată să înceapă în anul fiscal 2028.
Arsenalul viitorului: Hipersonice, lasere și tunuri electromagnetice
Noul gigant al mărilor nu este doar o navă de dimensiuni impresionante, ci o platformă tehnologică revoluționară. Conform oficialilor Marinei, clasa „Trump” va fi dotată cu armament hipersonic, tunuri electromagnetice (rail guns) și sisteme laser de mare putere. Decizia de a miza pe acest design vine ca un răspuns la limitările tehnice ale distrugătoarelor de generație actuală. Coca masivă a noului cuirasat permite integrarea unor sisteme de energie și armament care pur și simplu nu pot fi instalate pe navele mai mici.
„Această navă va reuşi performanțe pe care actualele distrugătoare DDG nu le pot atinge,” a declarat contraamiralul Ben Reynolds, subliniind că noul cuirasat umple un vid critic în arhitectura de luptă a flotei.
Cursa contra cronometru: Negocieri accelerate cu șantierele navale
Secretarul Marinei, John Phelan, a confirmat că discuțiile cu furnizorii sunt deja în plină desfășurare în cadrul expoziției Sea Air Space. Obiectivul este clar: un ritm de producție accelerat, cu punerea chilei programată pentru anul 2028. Deși cifrele inițiale indică un cost de 17 miliarde de dolari pentru prima navă și 13 miliarde pentru a doua, oficialii subliniază că acestea sunt estimări ce pot varia în funcție de decizia finală privind propulsia — nucleară sau convențională.
Salt istoric în bugetul de apărare: 65 de miliarde pentru construcții navale
Ambițiile pentru clasa „Trump” fac parte dintr-o ofensivă bugetară mult mai largă. Marina solicită pentru anul fiscal 2027 o sumă record de 65,8 miliarde de dolari doar pentru construcția de nave, o creștere masivă față de cele 27 de miliarde alocate anterior. Planul prevede achiziția a 34 de nave în cursul anului viitor, incluzând submarine din clasele Columbia și Virginia, precum și noi fregate.
Reînarmare masivă: Tomahawk și sisteme PAC-3 pe distrugătoare
Dincolo de noile platforme navale, strategia de apărare pune un accent fără precedent pe stocurile de muniție. Solicitarea bugetară include achiziția a 785 de rachete Tomahawk — o creștere fulminantă față de cele 55 de unități din anul precedent. De asemenea, pentru prima dată, Marina va integra interceptoarele PAC-3 (Patriot) pe sistemele Aegis ale distrugătoarelor, oferind o protecție sporită împotriva amenințărilor aeriene sofisticate.
Actualitate
Duelul giganților: Marina SUA se pregătește să desemneze constructorul viitorului avion de vânătoare de generația a șasea
După o așteptare marcată de incertitudini strategice și amânări administrative, Marina Statelor Unite este gata să tranșeze una dintre cele mai importante competiții din industria de apărare. În luna august a acestui an, Pentagonul va anunța câștigătorul contractului pentru F/A-XX, aeronava de generația a șasea care promite să redefinească supremația aeriană în teatrele de operațiuni tot mai contestate. Competiția a rămas o cursă în doi între Boeing și Northrop Grumman, după ce Lockheed Martin a fost eliminată anterior din cursă pentru neîndeplinirea criteriilor tehnice.
Un succesor vital pentru veteranii cerului
Necesitatea acestui nou aparat de zbor este considerată de necontestat de către conducerea militară, în contextul în care adversarii de rang egal își îmbunătățesc constant capacitățile antiaeriene. F/A-XX este piesa centrală a strategiei de modernizare, fiind proiectat să înlocuiască actualele escadrille de F/A-18 Super Hornet și aeronavele de război electronic E/A-18 Growler. Trecerea la faza de dezvoltare, inginerie și fabricație (EMD) marchează un punct de cotitură pentru un program care a fost la un pas de a fi anulat anul trecut, pe fondul reevaluărilor bugetare ale Pentagonului.
Dilema bazei industriale: Între ambiție și capacitate de execuție
Una dintre marile provocări ale acestui program rămâne capacitatea contractorilor de a livra în termenele stabilite. Oficialii Marinei au subliniat că decizia a fost cântărită cu mare atenție pentru a nu supraîncărca producătorii care gestionează deja contracte masive, precum programul F-35. Există temeri reale că unul dintre ofertanți ar putea să nu dispună de resursele logistice necesare pentru a respecta calendarul accelerat de care Marina are nevoie. Această abordare de tip „măsoară de două ori și taie o singură dată” a fost esențială pentru a evita blocajele care au afectat alte programe majore de achiziții în trecut.
Conflictul de priorități de la Casa Albă și sprijinul Congresului
Drumul către selecția din august nu a fost lipsit de obstacole politice. Administrația de la Casa Albă și-a exprimat anterior îngrijorarea că dezvoltarea simultană a F/A-XX și a avionului de vânătoare F-47 al Forțelor Aeriene ar putea duce la întârzieri ale programului considerat prioritar. Cu toate acestea, Congresul american a demonstrat un sprijin neclintit pentru proiectul Marinei, suplimentând bugetul cu aproape 900 de milioane de dolari peste cererea inițială pentru anul fiscal 2026. Această infuzie de capital, cumulată cu fondurile de reconciliere, oferă stabilitatea financiară necesară pentru ca programul să avanseze în ciuda austerității sugerate inițial de Pentagon.
Tot mai multe familii se confruntă cu boli cronice avansate la părinți sau bunici și ajung să se întrebe: „Am făcut tot ce ține de noi?”. Îngrijirea paliativă apare adesea în discuție târziu, deși poate fi utilă mult mai devreme. Scopul ei este clar: controlul simptomelor și menținerea unei calități cât mai bune a vieții, în paralel cu tratamentele recomandate de medic.
Acest ghid te ajută să înțelegi când este potrivit să ceri sprijin paliativ, ce semne indică această nevoie și ce opțiuni ai la dispoziție. Informațiile sunt orientative și nu înlocuiesc consultul medical.
Ce este îngrijirea paliativă?
Îngrijirea paliativă se adresează persoanelor cu boli grave sau progresive și urmărește reducerea durerii și a altor simptome supărătoare. Echipa poate include medic, asistent medical, psiholog și, în unele cazuri, kinetoterapeut sau asistent social. Toți colaborează pentru a crea un plan adaptat fiecărui pacient.
Este important să faci diferența între îngrijirea paliativă și hospice. Hospice se adresează, de regulă, pacienților cu prognostic limitat, în timp ce îngrijirea paliativă poate începe din momentul diagnosticului și poate continua alături de tratamente active, precum chimioterapia sau terapia pentru insuficiență cardiacă.
De exemplu, un pacient cu cancer poate urma tratament oncologic și, în același timp, poate primi medicație adecvată pentru controlul durerii și al grețurilor. Această abordare combinată crește confortul zilnic și reduce stresul familiei.
Semnele care indică necesitatea îngrijirii paliative
Nu există un singur moment „corect” pentru a începe îngrijirea paliativă. Totuși, anumite situații ar trebui să te trimită la o discuție cu medicul.
1. Diagnostic de boală gravă sau progresivă
Îngrijirea paliativă devine o opțiune reală în cazul unor afecțiuni precum:
- cancer în stadii avansate;
- insuficiență cardiacă sau respiratorie severă;
- boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC);
- demență în stadiu moderat sau avansat;
- boala Parkinson avansată;
- insuficiență renală ori hepatică în faze finale.
Nu aștepta agravarea accentuată a stării generale. Discută din timp despre posibilitatea de a integra servicii paliative în planul de tratament.
2. Simptome greu de controlat
Adresează-te medicului dacă observi:
- durere persistentă, care nu răspunde la schema obișnuită;
- dificultăți de respirație la efort minim sau în repaus;
- oboseală extremă, care limitează activitățile de bază;
- greață frecventă, lipsa poftei de mâncare;
- episoade de confuzie sau agitație;
- anxietate ori depresie accentuată.
Echipele paliative folosesc protocoale clare pentru controlul simptomelor, inclusiv analgezice cu prescripție medicală, administrate responsabil, pentru utilizare în durerea severă. Medicul stabilește doza și monitorizează atent efectele.
3. Scăderea autonomiei și internări repetate
Dacă vârstnicul are nevoie de ajutor pentru alimentație, igienă și mobilizare, iar spitalizările se repetă de mai multe ori pe an, este momentul să reanalizezi obiectivele îngrijirii. În aceste situații, confortul și stabilitatea pot deveni prioritare.
Pentru familiile care caută servicii organizate și supraveghere profesionistă, există opțiuni precum servicii de îngrijiri paliative pentru bătrâni, disponibile prin centre specializate care oferă îngrijire atentă, într-un cadru sigur și adaptat nevoilor fiecărui pacient.
Opțiuni de îngrijire paliativă
Alegerea locului unde se desfășoară îngrijirea depinde de starea pacientului, de recomandarea medicului și de resursele familiei.
Îngrijire paliativă la domiciliu
Mulți vârstnici preferă să rămână acasă. Echipa medicală vine periodic pentru evaluare, ajustează tratamentul și instruiește familia. Această variantă oferă confort emoțional, dar presupune implicare constantă din partea aparținătorilor.
Este potrivită în special pentru pacienți stabili, cu simptome controlabile și cu suport familial solid.
Îngrijire în centru specializat
Centrele dedicate asigură supraveghere 24/7, monitorizare atentă și intervenție rapidă la agravarea simptomelor. Pentru familiile care nu pot oferi îngrijire permanentă acasă, această soluție aduce siguranță și continuitate.
Un centru bine organizat pune accent pe demnitate, igienă riguroasă, alimentație adaptată și comunicare constantă cu aparținătorii.
Îngrijire paliativă în spital
Spitalizarea devine necesară în cazuri acute: durere intensă necontrolată, dificultăți respiratorii severe sau complicații care necesită investigații rapide. După stabilizare, pacientul poate reveni acasă sau într-un centru dedicat.
Medicul curant decide internarea, în funcție de riscuri și beneficii.
Cum să discuți cu echipa medicală și cu familia?
Conversațiile despre evoluția bolii pot fi dificile, dar ajută la luarea unor decizii clare. Pregătește o listă de întrebări pentru medic:
- Care este evoluția probabilă a bolii?
- Ce opțiuni avem pentru controlul simptomelor?
- Putem integra îngrijirea paliativă în planul actual?
- Ce presupune fiecare variantă de îngrijire?
Încurajează vârstnicul să își exprime dorințele: unde dorește să fie îngrijit, ce intervenții acceptă și ce refuză. Aceste discuții reduc tensiunile ulterioare și sprijină decizii respectuoase.
Implică întreaga familie. Stabiliți responsabilități clare și luați în calcul perioade de respiro pentru îngrijitorul principal. Epuizarea fizică și emoțională apare frecvent și necesită atenție.
Resurse și pași practici
Dacă suspectezi că îngrijirea paliativă ar ajuta:
- programează o consultație la medicul de familie sau la specialist;
- solicită evaluare pentru controlul durerii;
- cere informații despre servicii locale, la domiciliu sau în centre dedicate;
- analizează costurile și condițiile de internare;
- verifică experiența echipei și modul de comunicare cu familia.
Monitorizează constant starea pacientului și notează modificările. Aceste informații ajută medicul să ajusteze tratamentul pentru rezultate stabile.
Îngrijirea paliativă aduce beneficii reale, dar are și limite. Ea nu tratează cauza bolii și nu garantează prelungirea vieții. Scopul este confortul și susținerea pacientului și a familiei. Orice decizie trebuie luată împreună cu medicul, pe baza unei evaluări complete.
Disclaimer: Informațiile prezentate au caracter orientativ și educativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Pentru diagnostic și plan de tratament, adresează-te medicului curant sau unui specialist în îngrijiri paliative.
OPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
Arheologie administrativă: S-a dezgropat un ordin din epoca de piatră pentru a instaura dictatura „specialilor” Într-o demonstrație de agilitate legislativă...
IPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
Dacă s-ar organiza un campionat național de „a albi degeaba”, Secția 11 Poliție Rurală Drajna ar pleca cu medalia de...
NOAPTEA MINȚII LA IPJ NEAMȚ: CUM SE TOPEȘTE LEGEA SUB STELELE DE CHESTOR
În timp ce polițiștii din stradă sunt măsurați la milimetru dacă au cascheta dreaptă, la vârful IPJ Neamț legea a...
BINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
În „Republica lui Caragiale”, mizeria nu mai este demult o chestiune de estetică urbană, ci a devenit o formă de...
FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
Într-o țară în care sindicatul ar trebui să fie ultima redută în fața abuzurilor puterii, la Penitenciarul București-Jilava, sub oblăduirea...
OPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE
În timp ce România se preface că exportă inteligență strategică la Bruxelles, sub fustele Ministerului condus de Irineu Darău se...
GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un...
BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de...
Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței
Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm...
MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
Într-o Românie unde instituțiile statului par anesteziate cu sirop de fructoză „fantomă”, la curtea „Sultanului Sifonului” de la Ploiești, Dragoș...
Bolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
Se pare că plaiurile mioritice au devenit prea strâmte pentru ego-urile gonflate ale tinerilor „piloți” de ocazie, care confundă ulițele...
Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
Județul Prahova a devenit, în ultimii ani, un soi de mausoleu al legalității, unde instituțiile statului nu mai miros a...
„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
România, 19 aprilie 2026. Bine ați venit în rezervația naturală a absurdului, unde statul român a reușit imposibilul: a transformat...
Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
Sărbătoarea Poliției Române, menită să onoreze uniforma și legea, s-a transformat la I.P.J. Prahova într-un spectacol grotesc, unde onoarea s-a...
Safari cu emoții pe strada Minerva: Ploieștiul, orașul unde gropile mănâncă mașini sub nasul poliției rutiere
În timp ce administrația locală pare ocupată cu număratul frunzelor de pe asfalt, strada Minerva din Ploiești s-a transformat într-un...
-
Exclusivacum 2 zile
FEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 14 ore
IPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zile
Prahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 5 zile
Buna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 5 zile
„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zile
BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 3 zile
MAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
-
Exclusivacum 3 zile
GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!