Exclusiv
SITUATIA RAMANE EXPLOZIVA LA POLITIA ORASULUI BAICOI/Dosare fabricate?
Incisiv de Prahova a dezvaluit, in mai multe articole, ATENTIONARI DESPRE ILEGALITATI GRAVE LA POLITIA BAICOI, prin care se tragea un semnal de alarma cu privire la situatia din politia orasului Baicoi.
Controalele „demarate” au relevat ca totul este in regula in aceasta unitate a M.A.I, in fapt fiind controale ale fostelor conduceri IPJ Prahova si Control Intren care au avut ca scop final protejarea si „albirea” comisarui şef de poliţie Mihai Sebastian Zăbavă. Speram ca noile conduceri sa nu mearga pe acelasi principiu: de acoperire si „albire”!
Va prezentam acum doar o „sesizare” primita pe adresa redactiei, cu specificatia ca redactia noastra va demara investigatii complexe pentru verificarea, confirmarea si/sau infirmarea celor expuse.
Daca aspectele se confirma ar fi un aspect foarte grav deoarece numele mentionat de petent a fost dezvaluit de catre noi in investigatiile publicate de redactia Incisiv de Prahova cu privire la comisarul şef de poliţie Mihai Sebastian Zăbavă si musamalizate de fostele conduceri IPJ Prahova si Control Intren.
„In anul 2017 acest renumit bătăuș de copii care din păcate activează că și agent de poliție în orașul Băicoi, mi-a deschis un dosar penal pentru refuz de prerevale probe biologice, nimic de zis, am greșit, dar totodată m-a prostit in așa fel de îmi vine să mă bat singur!
Sa va povestesc: in 15 aprilie 2017 (o zi înainte de Pastele 2017) mă sună acest agent de poliție, sa mă prezint la mașină care era parcată pe str principala cu anunț de vânzare,mașina era acolo de aprox 10 zile.
Eram in curte,însoțit de sotie, mama, făceam curățenie de primăvară în curte-gradina,timp in care am consumat câteva beri de-a lungul zilei, totul s-a întâmplat în jurul orelor 18.00,mă sună, se prezintă și îmi spune sa mă prezint până la autoturism.
Mă duc la mașină,cu gând că s a întâmplat ceva, ajuns acolo, aprox 300 metrii distanta de domiciliu, îmi spune sa mut mașină că au sesizare că o țin de mult timp parcată (in acel loc nu domiciliază nimeni) vorbindu-mi frumos,de m-a convins instantaneu că nu se poate întâmpla nimic..o mut, aprox 60 metrii mai in fata, și el din urmă pornește girofarul și vine in spatele meu unde am parcat mașina după ce am mutat-o, a coborât direct cu alcooltest-ul in mana,0.76mg:))
M-a prostit ca pe un copil milițianul..bineînțeles, scandal, injurii, degeaba că mi-a deschis dosar penal!
Zilele acestea am primit rechizitoriu acasă precum am fost trimis în judecată,după 5 ani și 1 luna..in p.v din rechizitoriu, dânsul a specificat că m-a alergat, că era să lovesc autospeciala,aprox 2 km s-a ținut după mine,etc!este trecut un martor care nu a fost de față, el este martorul de serviciu al miliției în oraș..in filmarea video de la magazinul alimentar in fața căruia am parcat mașina, se vad alți doi martori, eu, agentul și un coleg de la locală, care aceștia nu exista in p.v, bineînțeles că avocatul o sa ii cheme in instanță pentru a spune că totul s-a întâmplat acolo, nicidecum la 2 km distanta și că nu m-a alergat cum a specificat el, aceste aspecte le poate demonstra atât soția cât și mama, am plecat de acasă după ce m-a sunat și m-am întors după două ore: că am stat cu miliția pe la spital pentru probe biologice, deci nicidecum că dânsul m-a alergat din centrul orașului!
Ajungandu-l blestemele, anul trecut și el a călcat un băiat pe trecere de pietoni rupandu-i ambele picioare, are dosar pe rol pentru vătămare corporală din culpa, căutați-l pe infoportal,și dacă doriți vă puteți interesa cum el lucrează că milițian dar și că agent de vânzări pentru depozitul Syrano din Băicoi, conducând autovehicule cu toate că are dosarul pe rol pentru regimul rutier..va pot depune rechizitoriul să vedeți p.v pe care l-a întocmit martorul care l-a chemat de la serviciu: exact așa scrie”.
„Din anul 2012 nu pot redobândii dreptul de conducere, poliția Băicoi mi-a deschis 7 dosare penale din oficiu (așa se arată în rechizitoriu) in care am tot avut dreptul de conducere suspendat până la finalizare, toate acestea au fost clasate în 2018,in aceasta perioadă 2012-1018 nu am avut drept de conducere..
In data de 15:04:2017, agent Fenic Texanul m-a prostit că pe un copil sa mut mașină aprox 60 metri,după a venit cu gilofarele pornite după mine și bineînțeles că mi-a deschis dosar penal!
Luna aceasta, după 5 ani..am primit rechizitoriul la domiciliu, in care el Fenic are un martor fals, in care se arată că l-am chemat din timpul serviciului, eu am proba camera video de la magazinul unde am mutat mașină, in care se arată că am oprit, nu aveam viteza cum a specificat dânsul in p.v și că m-am urmărit aprox 2 km până am oprit, plus că pe imagini se vad doi martori care erau la magazin, dar dânsul nu i-a trecut ca martori tocmai pentru nu a declara faptul că mașina era parcată în proximitatea locului și el m-a chemat sa mut mașină, nicidecum că am fost alergat!
Acești martori or sa vina in instanță, pe sa declare tot ce s-au întâmplat, doresc sa ii știe tot județul, sa ii fac de râs cat de penibili sunt,cum fac abuz în serviciu,mai ales rangerul texan Fenic bătăușul de copii”! Vom reveni. (Cristina T.).
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu o poate rezolva printr-o nouă salvă de asigurări: unde sunt dovezile independente pentru performanțele și garanțiile pe care le invocă? Constatările atribuite instituțiilor de control în documentația investigației noastre confirmă deficiențe de omologare, evaluare, monitorizare și investigare a incidentelor. Nu demonstrează că rachetele au provocat seceta. Demonstrează însă de ce întrebările despre efectele lor nu puteau fi expediate cu formula „stați liniștiți, știm noi”.
În povestea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, certitudinile par să fi avut o capacitate de lansare mai mare decât verificările. Eficacitatea este exprimată în procente ferme, siguranța este prezentată cu voce apăsată, iar efectele nedorite asupra precipitațiilor sunt excluse în formulări categorice. Când ajungem însă la studiile aplicabile Prahovei, la comparațiile experimentale, la monitorizarea independentă și la cauzele incidentelor, discursul pierde altitudine.
Investigația Incisiv de Prahova ajunge astfel la o problemă mai serioasă decât o dispută între susținătorii și adversarii rachetelor: diferența dintre ceea ce sistemul afirmă că știe și ceea ce poate demonstra că a verificat.
Electromecanica Ploiești S.A. nu este un spectator chemat să comenteze vremea de pe margine. În documentele și răspunsurile reunite în această investigație, societatea apare în roluri tehnice directe, inclusiv de producător al mijloacelor tehnice și operator licențiat, invocând totodată poziția de proiectant general.
Tocmai această suprapunere face indispensabil controlul din afară. Când aceeași entitate participă la proiectare, furnizare și operare, întrebarea „cine verifică independent?” nu este o obrăznicie jurnalistică. Este începutul verificării.
Norul nu pierde apă. Dar ogorul primește aceeași ploaie?
În răspunsurile anterioare ale Electromecanica, prezentate în documentația investigației, apare afirmația că intervențiile antigrindină nu afectează cantitatea de apă disponibilă în nor și nu pot influența negativ regimul precipitațiilor.
Cele două propoziții nu sunt însă echivalente.
Chiar dacă o intervenție nu ar modifica apa totală disponibilă într-un nor, de aici nu rezultă automat că precipitația ajunge în același loc, în același moment, cu aceeași intensitate și în aceeași cantitate la sol. Conservarea unei cantități totale nu demonstrează conservarea distribuției sale.
Pentru un agricultor din Prahova, această deosebire nu este un moft academic. Apa căzută în altă parte nu îi udă cultura prin corespondență.
Mai mult, societatea descrie un „efect de uniformizare”: precipitațiile lichide rezultate în urma intervenției ar fi distribuite pe o suprafață mai mare decât cea pe care ar fi căzut precipitația solidă.
Dacă aceasta este explicația tehnică, ea trebuie însoțită de măsurători. Cât de mare este suprafața? Cum se schimbă distribuția? Ce se întâmplă în afara perimetrului declarat protejat? A fost efectul observat în Prahova sau este extrapolat din alte condiții?
„Uniformizare” este o afirmație despre un proces fizic, nu o formulă de politețe meteorologică. Are nevoie de date, nu doar de un cuvânt care sună liniștitor.
Ploaia nu poate fi influențată — cu excepția situațiilor în care trebuie să fim atenți să nu o agravăm
O altă explicație atribuită Electromecanica introduce o precauție operațională: în anumite situații cu precipitații importante prognozate, de ordinul a aproximativ 50 l/mp în 24 de ore, intervenția poate fi evitată pentru a nu agrava situația pluviometrică.
Precauția poate avea o justificare tehnică. Dar tocmai justificarea trebuie prezentată.
Dacă intervenția poate agrava, în anumite condiții, o situație de precipitații abundente, atunci afirmația generală privind imposibilitatea unei influențe negative cere delimitări. Dacă evitarea lansărilor răspunde altui risc, acel risc trebuie identificat.
Nu avem aici dovada că rachetele au produs un fenomen extrem. Avem două explicații care trebuie puse în aceeași demonstrație, nu păstrate în sertare diferite.
Unde este procedura? Cum a fost stabilit pragul? Ce parametri sunt urmăriți? Ce observații au fundamentat decizia?
Într-un sistem verificabil, răspunsul vine cu documentul tehnic. Într-un sistem de comunicare defensivă, vine cu încă un „nu există motive de îngrijorare”.
Autoritatea recunoaște modificări locale. Certitudinile publice cer altă prognoză
Rapoartele oficiale AASNACP aferente anilor 2020–2024, citate în documentația investigației, folosesc repetat formularea:
„Activitățile de combatere a grindinei generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp.”
Această formulare nu dovedește secetă, reducerea precipitațiilor sau un prejudiciu. Nici nu contrazice, singură, posibilitatea ca unele efecte să fie limitate și controlabile.
Dar exclude comoditatea unei prezentări în care intervenția ar apărea ca lipsită de orice consecință meteorologică locală dincolo de rezultatul dorit.
Mai mult, documentația tehnică din 2016 cuprindea un capitol intitulat explicit:
„Identificarea mecanismelor posibile de modificare a regimului local al precipitațiilor, câmpului de vânt și a frecvenței orajelor ca urmare a activităților de combatere a grindinei”.
Așadar, problema mecanismelor posibile era deja în documentația sistemului. Nu a fost inventată de presă și nici adusă de agricultori într-o sacoșă cu suspiciuni.
Același document indica, pentru unitățile analizate la acel moment, lipsuri privind zonele de comparație, dotările aferente, studiile de fezabilitate și programele experimentale necesare.
Întrebarea investigației este inevitabilă: ce verificări ulterioare au permis trecerea de la mecanisme posibile și infrastructură experimentală incompletă la asigurări categorice?
Statul verifică dosarul. Lipsurile nu mai pot fi tratate drept simple răutăți de presă
Potrivit constatărilor Corpului de Control al Prim-ministrului din 2026, prezentate în materialele investigației:
- omologarea celor șase unități funcționale de combatere a grindinei nu fusese finalizată;
- licențierea și selecția operatorilor se desfășuraseră în afara unui cadru competitiv, creând premisele limitării concurenței;
- serviciile de evaluare a impactului asupra mediului și a influenței intervențiilor asupra precipitațiilor nu fuseseră contractate;
- în perioada 2022–2025 nu fuseseră achiziționate serviciile legale de monitorizare independentă, cu consecința „neverificării eficienței” și a calității intervențiilor;
- nu fuseseră întreprinse demersurile necesare pentru stabilirea cauzelor unor incidente, inclusiv delimitarea defecțiunilor de fabricație de cele de operare.
Aceste constatări nu trebuie umflate până la concluzii pe care nu le conțin. Lipsa finalizării omologării unităților nu demonstrează automat că fiecare produs folosit era necertificat. Lipsa evaluării independente nu dovedește automat ineficiența tehnologiei.
Dar nici reversul nu este permis: eficiența neverificată independent nu devine eficiență demonstrată doar pentru că a fost repetată suficient.
Aici se află confirmarea instituțională relevantă pentru demersul jurnalistic: deficiențele de control și fundamentare nu mai pot fi reduse la o ceartă de opinii.
Eficiența de 75–80%: procentul are costum, dar unde îi este dosarul?
Raportul AASNACP pentru 2019 afirmă că tehnologia cu rachete „asigură o eficiență de 75%”. În răspunsurile Electromecanica și în documentele sistemului sunt invocate o eficacitate minimă de aproximativ 75% și, în unele formulări, rezultate de peste 80%.
Procente impresionante. Numai că prima întrebare rămâne elementară: 75% din ce?
Din reducerea frecvenței grindinei? A diametrului? A energiei cinetice? A suprafeței afectate? A daunelor agricole?
Acești indicatori nu sunt interschimbabili. O reducere a daunelor nu este aceeași măsurătoare cu reducerea numărului de evenimente.
Un procent verificabil are nevoie de o definiție, o formulă, un eșantion, un teritoriu, o perioadă și o estimare a incertitudinii. Mai ales, are nevoie de o metodă credibilă pentru comparația cu ceea ce s-ar fi întâmplat fără intervenție.
Norul tratat nu depune la registratură declarația: „Fără rachetă, aș fi produs pagube de patru ori mai mari”.
Tocmai de aceea contează selecția evenimentelor, zonele de comparație și verificarea independentă.
Constatarea privind neachiziționarea monitorizării independente în 2022–2025 face necesară și identificarea exactă a „sezoanelor succesive” de monitorizare invocate de societate. Acestea ar putea privi alți ani; nu trebuie presupus contrariul. Dar anii, contractele, executanții și rapoartele trebuie puse pe masă.
Un procent fără metodologia accesibilă verificării este o afirmație de performanță, nu finalul demonstrației.
Omologarea nu este o baghetă care certifică orice
Electromecanica a invocat documente de omologare pentru susținerea eficacității tehnologiei. Corpul de Control a constatat însă că omologarea celor șase unități funcționale nu fusese finalizată.
Cele două referiri pot privi obiecte tehnice sau etape diferite. Tocmai de aceea trebuie identificate documentele: ce anume a fost omologat, când, de cine și cu ce întindere?
Aceeași delimitare este obligatorie pentru certificările CE, INSEMEX sau alte certificări tehnice invocate.
Conformitatea unui produs pirotehnic, siguranța sa în condițiile evaluate și eficacitatea meteorologică a unei intervenții sunt chestiuni distincte. Nici absența efectelor nedorite asupra precipitațiilor nu poate fi dedusă automat din certificarea produsului.
Pe scurt: certificatul rachetei nu poate fi pus să țină loc de studiu asupra norului, dacă nu acesta este obiectul său.
Studiul din 2016: documentul nu se actualizează singur când crește sistemul
În răspunsurile societății este invocată existența unui studiu de impact aflat la AASNACP.
Identitatea și aplicabilitatea documentului sunt esențiale. Dacă este vorba despre studiul din 2016, „Studii de meteorologie, climatologie și hidrologie privind impactul aplicării tehnologiilor de intervenții active în atmosferă”, trebuie precizat ce capitole susțin concluzii despre exploatarea sistemului din Prahova.
Potrivit constatărilor Curții de Conturi redate în dosarul investigației, studiul nu fusese actualizat în raport cu extinderea ulterioară a sistemului, iar evaluarea expunerii și vulnerabilității ecosistemelor și comunităților locale evidențiată în acesta se referea la UCCG Moldova 1 Iași.
Un document poate conține informații utile fără să constituie o evaluare suficientă pentru orice unitate și orice etapă de dezvoltare.
Prahova nu devine Iași prin capsarea aceluiași studiu la alt dosar.
AASNACP și-a asumat ulterior contractarea unui nou studiu, cu dimensiuni hidrologice, meteorologice, de mediu și de eficiență fizică, economică și socială. Această asumare nu trebuie confundată cu realizarea studiului și nici cu rezultatele lui.
Iodura de argint: înainte de concluzii despre mediu, să verificăm înmulțirea
Un calcul prezentat de Electromecanica pornește de la aproximativ 13 g de iodură de argint pe rachetă, 650 de rachete anual și un teritoriu de lucru de aproximativ 240.000 ha. Este invocată și ipoteza că aproximativ 70% din cantitatea dispersată ar rămâne în acest teritoriu.
Calculul dă:
- 13 g × 650 = 8.450 g;
- 70% din 8.450 g = 5.915 g;
- 240.000 ha = 2,4 miliarde m²;
- 5.915.000 mg împărțite la 2,4 miliarde m² = aproximativ 0,00246 mg/m².
Valoarea invocată de aproximativ 0,0035 mg/m² corespunde repartizării întregii cantități, fără aplicarea procentului de 70%.
Diferența trebuie explicată: eroare de calcul, eroare de redactare sau altă semnificație a procentului?
Important: corectarea calculului conduce aici la o medie mai mică, nu mai mare. Această neconcordanță nu dovedește contaminare sau pericol. O investigație serioasă nu transformă o problemă aritmetică într-un diagnostic toxicologic.
Problema de fond rămâne însă: din ce măsurători sau model rezultă acel 70%? Unde este estimat că ajunge restul? Există măsurători în afara perimetrului, serii înainte și după intervenții, date despre depunerea efectivă?
O medie teoretică pe o suprafață mare nu descrie singură distribuția reală, expunerea ori riscul. Calculatorul poate împărți substanța perfect egal. Atmosfera nu este obligată să respecte celulele din tabel.
Grindina de pe radar și grindina din vie nu sunt același indicator
Electromecanica a invocat aproximativ 18–32 de zile anual cu „celule de grindină”. Studiul tehnic din 2016 indică, pentru stația Ploiești în perioada 1961–2015, o medie de 1,11 zile pe an cu grindină observată, respectiv valori interpolate de aproximativ 1–1,5 zile pe an în zona analizată.
Diferența atrage atenția, dar nu dovedește automat exagerarea frecvenței.
Un semnal radar pe o arie întinsă și grindina observată la o stație sunt indicatori diferiți. Potențialul de grindină într-o celulă nu este identic cu grindina ajunsă la sol într-un anumit punct.
Tocmai de aceea trebuie publicate definiția „zilei cu celule de grindină”, aria analizată, algoritmul radar, pragurile și seria statistică.
Altfel, riscăm să dimensionăm justificarea intervenției cu un indicator și să îi prezentăm necesitatea publică prin altul.
Nu comparăm două termometre înainte să aflăm dacă unul măsoară temperatura, iar celălalt doar numără caloriferele.
Incidente „minore”, întrebări majore
În răspunsurile anterioare ale societății apare afirmația că, în aproximativ 20 de ani de exploatare, nu s-ar fi produs incidente semnificative.
Raportul AASNACP pentru 2018 consemna însă incidente determinate în principal de funcționarea defectuoasă a vectorilor antigrindină. Pentru 2023, autoritatea raporta 203 situații de incidente minore, inclusiv nestartări, defecte și funcționări necorespunzătoare ale sistemului de autodistrugere, cu un grad de nefuncționare raportat de 3,5%.
„Fără incidente semnificative” nu înseamnă „fără incidente”. Clasificarea poate fi justificată tehnic, dar criteriul trebuie cunoscut.
Mai gravă pentru mecanismul de control este constatarea CCPM privind lipsa demersurilor necesare pentru stabilirea cauzelor unor incidente și separarea defecțiunilor de fabricație de cele de operare.
Fără această separare, cum sunt stabilite măsurile corective și eventualele responsabilități contractuale?
Adjectivul „minor” poate descrie consecințele unui eveniment. Nu poate ține loc de investigație tehnică asupra cauzei.
Producător, proiectant, operator. Și controlul independent unde stă?
În răspunsul nr. 1875/04.07.2024, Electromecanica a susținut, în esență, că legislația nu interzice cumularea rolurilor și a dedus că legiuitorul nu ar fi considerat situația incompatibilă sau problematică.
Absența unei interdicții exprese nu demonstrează însă, singură, intenția atribuită legiuitorului. Și nici nu elimină necesitatea separării funcțiilor de control.
Nu afirmăm că simpla suprapunere a rolurilor dovedește o ilegalitate sau o fraudă. Problema este verificabilă și concretă:
Cine controlează independent necesitatea lansării, numărul rachetelor, respectarea procedurii, rezultatul intervenției și calitatea produsului?
Dacă personalul operatorului interpreta informația meteorologică și decidea lansarea, cine audita ulterior decizia? Cine stabilea dacă o defecțiune provenea din fabricație ori din operare?
Constatarea privind selecția operatorilor în afara unui cadru competitiv face aceste întrebări cu atât mai importante.
„Legea nu interzice” poate fi începutul unei explicații juridice. Nu este certificatul universal de bună funcționare.
Bulgaria, hectarul elastic și performanța din împărțire
Comparațiile cu Bulgaria, invocate pentru a susține performanța tehnologiei românești, trebuie să treacă și ele de proba metodologiei.
Numărul rachetelor și costul pe hectar pot fi indicatori utili. Dar nu demonstrează singuri eficacitatea meteorologică. Contează climatologia, numărul evenimentelor tratabile, densitatea punctelor de lansare, regulile operaționale, tehnologia și structura costurilor.
Mai puține rachete pot însemna eficiență mai bună. Pot însemna și mai puține situații care necesitau intervenție. Fără ajustarea comparației, verdictul nu rezultă din cifre.
În Prahova trebuie lămurite și suprafețele: aria agricolă declarată protejată, teritoriul operațional și cele aproximativ 240.000 ha folosite în calculul dispersiei.
Acestea pot fi legitim diferite. Dar trebuie definite și cartografiate.
Altfel, hectarul riscă să devină un personaj foarte flexibil: suficient de întins pentru o medie de dispersie și suficient de convenabil pentru o prezentare de performanță.
Concluzia: nu am demonstrat seceta. Am ajuns la întrebarea de care certitudinile nu pot scăpa
După aproape doi ani, investigația Incisiv de Prahova nu are nevoie să atribuie rachetelor o secetă nedemonstrată pentru a formula o critică severă.
Miza documentară este deja suficient de serioasă: efecte locale recunoscute în rapoartele autorității, mecanisme posibile discutate încă din 2016, omologări nefinalizate, evaluări necontractate, monitorizare independentă neachiziționată în perioada indicată și cauze ale unor incidente rămase nestabilite.
Aceste constatări nu confirmă orice suspiciune despre sistem. Confirmă necesitatea verificărilor pe care asigurările categorice nu le pot înlocui.
Întrebarea centrală rămâne:
Pe ce bază experimentală aplicabilă Prahovei au fost excluse categoric efectele nedorite asupra precipitațiilor, dacă evaluarea independentă relevantă nu fusese finalizată?
Răspunsul nu poate fi un procent fără metodologie, un certificat cu alt obiect sau un studiu a cărui aplicabilitate nu este demonstrată.
Lipsa dovezii unui prejudiciu nu dovedește inexistența oricărui efect posibil. În egală măsură, lipsa unei evaluări nu dovedește producerea prejudiciului.
Între aceste două limite trebuie să stea investigația. Și tot între ele ar trebui să stea autoritatea publică.
Până când demonstrația poate fi verificată, rachetele pot fi numărate. Certitudinile, însă, nu pot fi omologate prin aplauze.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Republica Coca‑Cola Ploiești
Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane
În teorie, la Ploiești avem o fabrică a uneia dintre cele mai mari corporații din lume. În practică, avem o moșie de familie, în care regulamentele globale se aplică doar la training, iar în rest domnește Codul Bunului Prieten și al Verișorului de Gradul 2.
Documentele intrate in posesia redactiei ziarului de investigatii Incisiv de Prahova arată cum:
- peste 60% dintre angajați și contractori ar fi rude, fini, cumetri, prieteni de familie, recomandați prin „spate”,
- posturile bune trec obligatoriu prin filtrul intern al rețelei de cunoștințe,
- iar cei care n-au „naș” în fabrică se opresc, disciplinat, la poartă.
Numele care se tot repetă pe scenă:
Dragoș Nan, baronul local de la Ploiești;
Ionuț Popescu, omul „combinațiilor avantajoase”;
diverșii Nan, Dragosica, Stoica, Coman și restul trupei care, după documente, au făcut din fabrică nu doar un loc de muncă, ci un ecosistem de venituri pasive.
În timp ce corporația visează „diversitate, incluziune și meritocrație”, la Ploiești funcționează diversitatea de grade de rudenie, incluziunea firmelor de casă și meritocrația celui care știe cui să dea telefon.
Apă cât vezi cu ochii. Doar pentru unii.
Coca‑Cola Ploiești are, potrivit documentelor, opt foraje proprii, la 151–160 metri adâncime, plus:
- racord la Apa Nova,
- acces la gospodăria de apă a municipiului,
- rezerve, bazine, infrastructură de invidiat.
Un mic regat al apei într‑un oraș în care cetățenii rămân pe uscat la fiecare avarie serioasă.
În timp ce oamenii fac stoc de bidoane, fabrica are „autonomie strategică”, suficientă cât să nu depindă de nimeni.
Iar când un foraj – F3 – devine incomod, nu se discută, se îngroapă.
F3 – cum îngropi un foraj ca să nu mai întrebe nimeni nimic
Procedura de dezafectare a forajului F3 este descrisă în limbaj tehnic: pietriș, nisip, compactonită, ciment, straturi și contra‑straturi. În limbaj de pamflet, asta se traduce așa:
„S‑a îngropat problema, la propriu, sub câteva zeci de metri de material de umplutură. Dacă s‑ar putea, s‑ar turna beton și peste întrebările incomode.”
Documentele compară operațiunea cu o înmormântare discretă: fără slujbă, fără colivă, doar cu proces‑verbal.
Nimeni nu întreabă de ce a trebuit închis F3, ce valori de calitate au ieșit, cine a semnat, cine răspunde.
APM Prahova și Garda de Mediu trec în text la capitolul „ITP de imagine”: se prezintă, bifează, citesc ce scrie fabrica în raport și pleacă liniștiți.
De la apă la „fecale tehnologice”: spălarea pe mâini cu dezinfectant media
Investigațiile citate de documente, inclusiv articolul de pe incisivdeprahova.ro
„Marea dezinfectie a baronului Nan – cum se spală urmele de fecale tehnologice la Coca‑Cola Ploiești înainte de zborul către țările calde”
descriu un tablou demn de manual:
- probe de apă și instalații cu „urme”,
- operațiuni de „curățare” înainte de controale sau vizite,
- un joc de‑a „uite fecalele, nu sunt fecalele”, într‑o combinație de igienă tehnologică și igienă de imagine.
În tot acest timp, aflăm dintr‑un alt document că Dragosica nu reușește să obțină autorizația de potabilitate a apei, deși ar fi „făcut toate apele pe la DSP”. Jocul de cuvinte e perfect: apa nu e potabilă, dar relațiile par să fie.
Deșeuri perfect curate pe hârtie. Și vândute „la colț de stradă”
Pe partea de deșeuri, decorul devine și mai grotesc.
Documentele sus mentionate vorbesc despre:
- deșeuri vândute la colț de stradă și prin alte județe,
- cantități raportate suspect de mici raportat la producția fabricii,
- firme care apar ca intermediari în tranzacții, în timp ce Garda de Mediu „doarme în pantofi”.
Se pune întrebarea, cu un sarcasm tăios:
- dacă producția crește, unde dispar deșeurile?
- cum de nu văd APM și Garda că graficele nu se pupă?
- și, mai ales, când se trezește ANAF să întrebe de bani, contracte și TVA?
Numele Cătălin Andrei Stoica apare în contextul raportării cantităților de deșeuri. Nu știm cât, cum și de ce, dar știm că APM ar avea teoretic toate cifrele pe birou, dacă ar vrea să se uite mai atent. (despre pensionrul sef al acestei institutii din Prahova vom publica un serial cutremurator incepand de saptamana viitoare!)
„Zahărul‑fantomă” și rețeaua „baronului Nan”
Articolele citate vorbesc și despre „zahărul‑fantomă”, despre „fecale tehnologice” și despre o rețea de influență a lui Dragoș Nan în jurul fabricii.
Conturul baronului, așa cum se vede prin documente:
- are putere de decizie directă sau indirectă asupra
- angajărilor,
- contractelor cu firme externe,
- raportărilor către autorități,
- își mută temporar activitatea „de acasă”, dar continuă să controleze totul prin camere de supraveghere și telefoane,
- își vede liniștit de „viitorul cu venituri pasive frumușele”, alături de un mic grup de angajați din Ploiești și București, care se bucură de contracte bine plasate.
În documente, numele Valentina Nan apare asociat cu mașina primită de la Coca‑Cola, condusă după bunul plac.
Întrebarea pusă în text:
„Oare, conform politicilor Coca‑Cola, au voie ca alți angajați de la alte firme să conducă mașina soților?
Mâine ne trezim că și lucrează în locul lor. Asta ar fi tare.”
Pamfletul nu are nevoie de comentariu: ironia este deja scrisă în frază.
Cantina fricii: „mănânci și pleci, că te văd camerele”
Controlul prin camere de supraveghere transformă până și pauza de masă într‑un exercițiu de autocenzură.
Documentele descriu cum:
- angajații au început să evite locurile cu camere,
- la cantină, unde înainte se mai schimba o vorbă „după servirea mesei”,
acum oamenii mănâncă și pleacă, - orice grupare spontană de colegi poate fi interpretată ca „nucleu de opoziție”.
Când o fabrică ajunge să semene cu un reality‑show permanent, în care șeful dă telefoane din fața monitoarelor, nu mai vorbim de „cultură de companie”, ci de micro‑dictatură cu badge la intrare.
Epurări și „firme de casă”: cum se nasc veniturile pasive
Cei care au îndrăznit să nu se alinieze sunt descriși ca fiind „angajați incomozi”, mutați, marginalizați sau scoși pe tușă.
În locul lor apar:
- supuşi noi,
- firme „cu istoric tulbure” sau firme care nu mai lucrau prin Ploiești, dar care, brusc, reapar în peisaj,
- contracte trecute prin licitații în care „pe bune” câștigă mereu cine trebuie.
Rezultatul, așa cum o spun chiar documentele:
„Grupul de angajați ai Coca‑Cola de la Ploiești și București și‑au asigurat viitorul pentru următorii ani cu venituri pasive frumușele, astfel încât să își permită vacanțe și proprietăți frumoase.”
Adică, în timp ce producția de suc se măsoară în hectolitri, producția de sinecuri se măsoară în rate la vila nouă.
Marea adunare festivă: securitate, powerpoint și gunoaie sub preș
Ultimul document intrat in posesia redactiei noastre descrie apoteoza: o mare adunare cu „mulți străini”, la început de lună, la Ploiești.
Scenografia:
- Popescu, Nan și alții au pus stăpânire pe fabrică și, mai nou, pe securitatea internă.
Practica lor începe să fie „promovată ca succes în grup”. - La adunare se prezintă „mega proiectele” pe securitate și nu numai, sub coordonarea lui Adrian Coman, lăsat în față de „fostul baron”.
- Se bagă bani în:
- amenajări,
- cosmetizări,
- ascuns gunoiul sub preș – la propriu și metaforic.
Pentru ca „realul succes” să fie garantat:
- angajații supuși sunt la muncă, pe turele de zi,
- cei „vizați spre a fi dați afară” sunt programați în tura de după‑amiază sau de noapte, să nu încurce decorul,
- liniile de producție merg la capacitate maximă, deși, spun documentele, „nu prea se vinde Coca‑Cola” la nivelul acela. Important e să dea bine în cifre pentru musafiri.
Camerele audio‑video au funcționat perfect (si pentru o parte si…pentru alta, din pacate pentru unii)..
N‑avea cum să fie altfel: când totul trebuia să fie „ca la carte”, cartea a fost scrisă de cei care sperau ca controlează și pixul, și camerele.
Casa Timiș, Bacchus și fericirea oficială
După marele spectacol al securității perfecte și al producției la turație maximă, vine și momentul de relaxare oficială:
- „toată lumea a fost fericită” că cea mai mare fabrică din România și din Grup „merge brici” și „are niște oameni model”,
- s‑a sărbătorit cu toții cu licorile lui Bachus la Casa Timiș, locul unde – nu se merge „ori și cine”.
Nu se „știe” exact (oare?) ce s‑a discutat între pahare, dar:
- „acolo s‑au mai tras și niște sfori”,
- „s‑au mai aliniat și aprobat și anumite cereri de a mai da afară câțiva angajați „incomozi”.
Pe scurt: Cine trebuie să fie înăuntru, e înăuntru. Cine trebuie să rămână afară, află dimineața, de la HR.
Autorități: toți știu, dar nimeni nu vede
Pe tot parcursul documentelor se plimbă, ca niște personaje secundare, APM Prahova, Garda de Mediu, DSP, poate ANAF.
Rolurile lor, în descrierea autorilor:
- APM – primește raportări, dar pare să vadă doar ce e tipărit frumos; nu corelează creșterea producției cu deșeurile; nu se întreabă unde s‑a evaporat diferența.
- Garda de Mediu – vine „pe ITP de imagine”, face poze mentale cu ce i se arată, semnează și pleacă.
- DSP – primește dosare pentru autorizații, se plimbă analize, se „fac apele”, dar rezultatul rămâne opac pentru public.
- ANAF – invocată ca ultimă speranță: dacă nu impresionează mediul sau sănătatea, poate impresionează ideea de bani nedeclarați.
„Pamfletul” nu acuză instituții în bloc, dar întreabă, obsesiv:
„Chiar nu vede nimeni? Chiar nu citește nimeni cifrele astea?
Sau toată lumea are motiv să uite ochelarii acasă când vine vorba de Ploiești?”
Concluzie: cum arată o „poveste de succes” când stingi camerele
Dacă pui cap la cap, iese un tablou coerent:
- O fabrică în care nepotismul e normă, iar recrutarea prin firme intermediare maschează relațiile de familie.
- O resursă strategică de apă gestionată cu discreție, cu foraje închise „definitiv” și îngropate.
- Deșeuri care nu bat cu producția, vândute prin firme şi prin „alte județe”, în timp ce pe hârtie totul e impecabil.
- O rețea de influență în jurul lui Dragoș Nan și al oamenilor săi – Popescu, Dragosica, Stoica, Coman și alții – care controlează:
- angajări,
- contracte,
- securitate internă,
- acces la mașini, beneficii și „venituri pasive”.
- Un climat de frică, întreținut de camere de supraveghere și telefoane, în care cantina devine loc de tăcere, nu de socializare.
- Epurari de personal și înlocuirea celor incomozi cu supuși, în timp ce firmele „de casă” se instalează confortabil în jurul fabricii.
- Spectacole de imagine cu „mega proiecte de securitate”, străini impresionați, producție dată la maximum pentru poze, urmate de chefuri la Casa Timiș, unde se mai trag niște sfori și se mai aprobă „optimizări” de personal.
Toate acestea nu sunt declarații oficiale, ci relatări, documente și investigații (inclusiv materialele de pe incisivdeprahova.ro, precum
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/04/06/fabrica-de-fericire-reteta-scandalului-cu-zahar-fantoma-si-autoritati-adormite-sub-bagheta-baronului-nan-de-la-coca-cola-ploiesti/
și
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/04/20/marea-dezinfectie-a-baronului-nan-cum-se-spala-urmele-de-fecale-tehnologice-la-coca-cola-ploiesti-inainte-de-zborul-catre-tarile-calde/) care conturează o poveste amar de clară:
sub eticheta lucioasă de corporație globală se poate ascunde foarte bine un sistem local de baroni, cumetri, contracte, gunoi și frică.
Iar dacă cineva întreabă, manualul pare să fie simplu:
- se arată prezentări despre securitate,
- se dau tururi ghidate pe lângă linii sclipitoare,
- se aprind toate camerele,
- se ciocnesc pahare la Casa Timiș,
- se îngroapă forajele, se plombează hârtiile,
- și, când e cazul, se mai trimite acasă câte un angajat incomod.
Restul rămâne sub compactonită și ciment, la 160 de metri adâncime – până într‑o zi când cineva va decide că, poate, și adevărul merită un foraj propriu. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici)
Pe 23.09.2026, Incisiv de Prahova a pus lupa pe site-ul IPJ Prahova și a găsit un muzeu al prostiei administrative: „Comartiment Rutier”, dispecerate-fantomă, șefi clonați între Băicoi și Florești, organigrame făcute cu foarfeca de grădiniță la Vălenii de Munte și un „copil minune” din filiera Buzău, cu nota 4, plantat la volanul Biroului Rutier Ploiești.
A doua zi, pe 24.09.2026, s-a întâmplat minunea: „comartimentul” a fost, brusc, vindecat gramatical, iar la Secția Florești a apărut alt șef în locul Elenei‑Laura Bulei.
Restul?
Dispeceratele-fantomă au rămas în picioare, la fel și haosul de la Vălenii de Munte. Iar pe site, ca într-un film prost, au apărut parcă mai multe secții rurale Bălțești și mai multe secții rurale Drajna, de-ți vine să te întrebi serios:
Ori fi mai multe Drajne și mai multe Bălțeștiuri și nu ne-a anunțat nimeni?
Aceasta este povestea unei instituții care își cosmetizează literele, dar nu și impostura.
Precizare necesară, ca să nu sară „filiera Buzău” în aer
Ținta acestui „pamflet” este:
- administratorii site-ului IPJ Prahova, care își iau salariul pentru a dormi cu ochii pe pagini neactualizate;
- șefii de structuri care nu își deschid niciodată propria pagină „oficială”;
- „cadrele de elită” împinse în funcții-cheie pe filiere de prietenie, „filiera Buzău” în prim-plan, nu de merit.
Stabilit asta, putem trece liniștiți la carnagiu.
„Comartiment Rutier” – analfabetul funcțional care s-a dat singur de gol
Prima perlă, pusă pe tapet de Incisiv de Prahova:
Pe site-ul Poliției Stațiunii Bușteni, la structuri, apărea:
- Compartiment Investigații Criminale
- Comartiment Rutier
- Compartiment Ordine Publică – Proximitate; Sisteme de securitate; Siguranță publică și patrulare
- Compartiment Cazier Judiciar, Statistică și Evidențe operative
- Compartiment Dispecerat
- Compartiment Criminalistic
Nu într-o fițuică, nu pe un bilețel în pauza de țigară, nu într-un comentariu de Facebook.
Ci pe site-ul oficial al IPJ Prahova – fața „serioasă” a instituției.
Cineva a scris „comartiment”. Altul n-a văzut, n-a știut sau n-a vrut să corecteze. Șeful n-a intrat niciodată pe pagină. Dar salariul a curs lin, cu tot cu sporuri.
După articolul din 23.09.2026, în 24.09.2026 se întâmplă minunea:
„Comartiment” dispare discret, înlocuit cu forma corectă.
Nu mulțumită vreunui control intern, nu dintr-un puseu de rușine instituțională, ci pentru că Incisiv de Prahova a pus degetul pe rană.
Întrebarea rămâne:
Dacă nu sunt în stare să scrie corect „compartiment” fără să fie făcuți de râs în presă, cum să credem că știu să întocmească procese-verbale, dosare și acte juridice? Poate doar la dictare si la….comanda!
Dispeceratul-fantomă – „Sunați cu încredere la ceva ce NU mai există!”
La Bușteni, în aceeași listă de pe site, trona senin:
- Compartiment Dispecerat
Problema?
În realitate, dispeceratul a fost desființat. Demult.
Pe site-ul IPJ Prahova însă, trăiește și astăzi, sănătos și disponibil pentru cetățeanul credul.
Modelul nu e singular. Se repetă la:
- Băicoi
- Slănic
- și alte structuri urbane
unde, conform listei oficiale, cetățeanul este trimis drept în brațele unor dispecerate care nu mai există nici măcar în amintirile pensionarilor.
După „corecțiile” din 24.09.2026:
- „comartiment” – reparat;
- șef la Florești – schimbat;
- dispeceratele-fantomă – intacte.
Deci:
- în viața reală – nimeni nu răspunde;
- pe hârtie – totul funcționează impecabil;
- pe site – teatrul continuă cu „Compartiment Dispecerat”, ca să dea bine la fraierii care încă mai cred în instituții.
Din ce bani sunt plătiți acei oameni care nu sunt în stare să șteargă două rânduri de pe o pagină oficială, nici măcar după ce presa le arată cu degetul?
Vălenii de Munte – organigramă cu foarfeca de grădiniță, păstrată cu sfințenie
La Poliția orașului Vălenii de Munte, pe site, vitrina arată frumos:
- șef: inspector principal Georgiana Duță;
- compartimente: Investigații, Rutier, Ordine Publică, Cazier Judiciar, Criminalistic;
- program audiențe: joi, 12:00–14:00.
Apoi vine „bijuteria” de structură, așa cum a fost prezentată de Incisiv de Prahova:
„De asemenea, în coordonarea acestei subunități se mai află:
– Secția de Poliție Rurală nr. 8 Bălțești
– Secția de Poliție Rurală nr. 11 Drajna
– Postul de Poliție Gura Vitioarei
– Postul de Poliție Teișani
– Postul de Poliție Predeal-Sărari…”
Pe alte documente oficiale, numerotarea și subordonările secțiilor 8 și 11 arată altfel.
Cetățeanul normal nu mai știe cine îl păzește:
- Secția 8?
- Secția 11?
- Sau direct 112?
Hoțul, în schimb, se simte minunat: dacă nici poliția nu știe clar cine răspunde de ce, treaba merge unsă.
După data de 24.09.2026:
- situația de la Vălenii de Munte NU e clarificată pe site;
- structura rămâne același puzzle obosit;
- și, bonus, conform site-ului, par să existe mai multe Secții de Poliție Rurală Bălțești și mai multe Secții de Poliție Rurală Drajna.
Ne întrebăm:
Ori fi mai multe Drajne, mai multe Bălțeștiuri, împrăștiate prin universul IPJ Prahova, fiecare cu bugetul ei, cu șeful ei, cu dispeceratul ei-fantomă?
Băicoi – Florești: șeful teleportat dispare de pe hârtie, dar mizeria rămâne
Incisiv de Prahova a arătat negru pe alb „bomba administrativă”: clonarea Elenei‑Laura Bulei.
Pe documentele oficiale:
- Secția de Poliție Rurală nr. 2 Florești:
- șef secție: subcomisar de poliție Elena‑Laura Bulei;
- în subordine: Poliția Comunală Filipeștii de Pădure, Postul de Poliție Florești, Postul de Poliție Măgureni, Postul de Poliție Filipeștii de Târg.
Pe altă pagină a site-ului IPJ Prahova:
- aceeași Elena‑Laura Bulei figurează ca împuternicit șef al Poliției orașului Băicoi.
Rezultatul oficial de până pe 23.09.2026:
- Bulei Laura conduce o secție rurală cu mai multe posturi de poliție;
- Bulei Laura conduce și Poliția orașului Băicoi;
- Bulei Laura are program de audiențe, atribuții operative și administrative – simultan, în două locuri.
După articolul Incisiv de Prahova:
- pe 24.09.2026, IPJ Prahova modifică: la Secția Florești nu mai apare Bulei șef; apare alt nume.
Deci teleportarea a fost, chipurile, „rezolvată” printr-o schimbare de nume pe site.
Ce NU se rezolvă:
- explicația oficială: unde a fost, de fapt, Bulei șef și în ce bază?
- cum s-a ajuns la suprapunerea de funcții?
- cine a aprobat această dublă poziționare?
În plus, la Băicoi:
- Bulei Laura e detestată de o parte din colectiv pentru că:
- nu mai acceptă „stilul Stoican”: „faceți ce vreți, nu faceți nimic”;
- vine cu profesionalism, planificări lunare la Rutieră și Ordine Publică;
- îi scoate pe unii din zona de confort și îi pune la treabă.
În loc să clarifice public situația și să pună ordine în organigramă, IPJ Prahova preferă cârpeala: schimbăm un nume pe site, restul să se certe proștii între ei.
Moștenirea „stilului Stoican”: nu lucrați, dar să nu se afle
Atmosfera la Băicoi, după cum a prezentat Incisiv de Prahova, e un amestec toxic de:
- suspiciuni;
- plângeri;
- bârfe de cazarmă: „cine cu cine vorbește”, „cine pe cine toarnă”.
Această nebunie nu apare din senin. Este moștenirea directă a „stilului Stoican”:
- șef care nu deranja pe nimeni;
- oameni care „își vedeau de treabă” – adică nu deranjau nici ei pe nimeni;
- important era să nu iasă scandal, nu să se facă treabă reală.
Când apare cineva (Bulei Laura) care:
- introduce programări clare;
- cere control efectiv pe rutier și ordine publică;
- nu mai acceptă munca „din burtă”;
dintr-odată, tot Băicoiul devine „dramă colectivă”.
Peste această isterie mic-mizerabilă, site-ul IPJ Prahova a „fixat” o vreme clonarea șefei de secție.
Abia după ce Incisiv de Prahova a publicat, au început să schimbe la foc automat.
Nu din conștiință, ci de frică.
„Filiera Buzău”: copilul-minune cu nota 4, pus la volanul Rutierului Ploiești
Cireașa de pe tortul imposturii este, așa cum a arătat Incisiv de Prahova:
La Biroul Rutier Ploiești – structură de care depinde siguranța rutieră a unui oraș întreg – IPJ Prahova plantează:
- un tânăr de 29 de ani, din Buzău;
- cu nota 4 la un examen de profil pe linie rutieră;
- fără:
- dosare penale soluționate;
- experiență reală în munca de stradă;
- rezultate concrete în activitate.
Singura „realizare” notabilă:
- a „controlat agenții în teren” – adică a făcut pe șeful peste oamenii care chiar muncesc.
La asta se adaugă:
- „filiera Buzău”, care împinge sus oameni cu CV subțire, dar cu spate gros.
Întrebări legitime:
- Câți polițiști cu note de 7, 8 sau 9 la examene, cu ani de muncă reală la rutieră, au fost săriți din schemă pentru ca „minunea” cu nota 4 să ajungă șef la Biroul Rutier Ploiești?
- Cât tupeu trebuie să ai ca instituție ca să pui la volanul unei structuri-cheie exact omul cu cea mai slabă tracțiune profesională?
Răspunsul pare simplu:
Când deviza reală nu mai este „profesionalism”, ci „pe cine trebuie la locul potrivit pentru cine trebuie”, rezultatul este exact acesta.
Deviza IPJ Prahova, varianta reală după fapte, nu după slogane
Pe site și în comunicate oficiale, IPJ Prahova se prezintă frumos:
- „Siguranță și încredere”;
- „În slujba cetățeanului”;
- „Profesionalism și transparență”.
Ce a arătat însă Incisiv de Prahova în documente oficiale și ce se vede chiar și după „cârpelile” din 24.09.2026?
- „Comartiment Rutier” – semnătura analfabetului funcțional (remediată doar după ce presa i-a făcut de râs);
- Dispecerate-fantomă – structuri inexistente în realitate, prezentate ca perfect funcționale;
- Secții rurale nr. 8 și 11 aruncate haotic prin organigramă, ba la Vălenii de Munte, ba altfel în alte documente;
- Șefi clonați între Băicoi și Florești, cu funcții suprapuse, rezolvați apoi printr-o simplă „ștergere de nume” pe site;
- „Produsul” filierei Buzău – un tânăr cu nota 4, pus să conducă Biroul Rutier Ploiești.
Deviza reală arată mai degrabă așa:
„IPJ Prahova – Inspectoratul de Protecție al Jmecherului.
Analfabetul funcțional e rege, impostorul e promovat, iar site-ul e oglinda prostiei oficiale, cosmetizată doar când presa dă cu reflectorul în ea.”
Site-ul IPJ Prahova – cel mai cinstit autodenunț al propriei incompetențe
Paradoxul suprem, evidențiat de Incisiv de Prahova:
Nu presa, nu „dușmanii instituției”, nu comentatorii de pe internet distrug imaginea IPJ Prahova.
IPJ Prahova își distruge singur credibilitatea, prin propriul site.
Ce vedem, dacă punem cap la cap:
- Gramatica – de școală generală neterminată;
- Organizarea – de grădiniță obosită;
- Actualizarea paginilor – un moft;
- Respectul față de cetățean – zero;
- Reacția la critică – nu se repară fondul, se corectează doar literele strâmbe.
După ce Incisiv de Prahova arată:
- „Comartiment” devine, brusc, „compartiment”;
- șeful teleportat de la Florești e înlocuit cu alt nume;
Dar:
- dispeceratele-fantomă rămân;
- haosul de la Vălenii de Munte rămâne;
- pe site, apar ca din neant mai multe „secții rurale Bălțești” și „secții rurale Drajna”.
Oglinda arată azi exact așa:
- „Comartiment” (abia șters) în loc de compartiment;
- Dispecerate-fantomă, încă vii în online, dar moarte în realitate;
- Șefi clonați, apoi „șterși” cu un click, fără explicații;
- „Copil minune” cu 4 la examen, la cârma Biroului Rutier Ploiești;
- Secții rurale multiplicate ca în desene animate: Bălțești peste Bălțești, Drajna peste Drajna.
Dacă asta nu este autodenunț – gramatical, administrativ și moral – atunci ce e? (Cerasela N.).
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
Documentul‑bombă care l-a făcut pe Nae Comisionarul să înghită regulamentul cu tot cu ștampilă. ANZ confirmă: calul lui Stimatu’ a...
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
Noi, Incisiv de Prahova, vă prezentăm singurul site din România care se autodenunță singur: dispecerate fantomă, șefi apăruți în două...
Republica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
După dezvăluiri, nu se face curățenie – se schimbă fișa postului În loc ca dezvăluirile de presă să ducă la...
IPJ Călărași, sub presiune: inspector-șef acuzat de management toxic și abuzuri disciplinare
Descălecat” cu scandal la IPJ Călărași. Sindicat polițienesc acuză un management al fricii și al arbitrariului Sindicatul Polițiștilor SIDEPOL (Sindicatul...
Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător
Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat...
-
Exclusivacum o zi
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 2 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 2 zile
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileSfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI
-
Exclusivacum 2 zile
Republica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 4 zileDerby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo