Administratie
Miza creşterii dobânzilor a câştigat deja partida
Va fi lumea confruntată din nou cu creşteri ale dobânzilor băncilor centrale? Şi asta după ce, în ultimul deceniu, în Statele Unite, în zona euro, în Japonia, chiar şi în Cehia, Polonia, Ungaria, magia „dobânzilor zero” dăduse speranţe că politica monetară va sprijini semnificativ creşterea economică fără să trezească din somn balaurul numit inflaţie?!… Mai ales că, după stagflaţia provocată de crizele petrolului anilor’70, inflaţia chiar intrase într-o dulce somnolenţă.
Nu în întreaga lume însă! Şi nu în România, care între anii 1990 – 2019 a fost pusă la încercare de cinci mari cicluri inflaţioniste, ci în acele ţări ale căror bănci centrale au putut să-şi coboare dobânzile aproape de zero sau chiar la zero. Inflaţia, despre care aceste ţări nu mai ştiau bine dacă doar a intrat în somnolenţă sau a dispărut din vieţile lor, pentru că nu le-a deranjat timp de mai bine de patru decenii. Din acest motiv acum, atât Fed cât şi BCE, spun că suportă o inflaţie cum lumea nu a mai văzut de la crizele petroliere.
Asemenea României, Cehia, Polonia şi Ungaria, ţări cu care ne comparăm de regulă, nu au avut motive să uite de inflaţie în vremea de după crizele petroliere. Polonia, mai cu seamă, s-a confruntat cu două episoade inflaţioniste puternice, unul în anii 1980, în timpul primei reforme de trecere la economia de piaţă, şi altul în anii 1990 când a experimentat terapia de şoc lăsând inflaţia să urce la peste 600 la sută. În acelasi timp, şi Cehia, şi Ungaria au avut de suportat pusee inflaţioniste, chiar dacă nu de anvergura celor din Polonia. Şi totuşi, băncile centrale din aceste trei ţări, ajutate de poziţiile bune ale bugetelor şi ale balanţelor de importuri-exporturi naţionale, au urmat marile bănci centrale din lume, coborând dobânzile spre zero, chiar dacă în unii ani au forţat nota. Tocmai din acest motiv, pentru că au mers cu prea mult avânt cu dobânzile spre zero, s-au trezit încă din 2019 cu rate mari ale inflaţiei şi au fost silite să treacă în grabă şi agresiv la creşteri de dobânzi. Astăzi sunt campioane la creşterea dobânzilor.
Marile publicaţii din Europa, care au făcut din inflaţie o temă de prim-plan, au analizat cu de-amănuntul graba „flancului estic” de a se arunca primul în linia întâi a bătăliilor pentru creşterea dobânzilor. Deşi băncile centrale din acest flanc nu au acţionat fără să analizeze temeinic ce fac Fed şi BCE. Mai ales că, deşi au acţionat cu încetinitorul, deseori căutând cu lumânarea motive să amâne decizii importante, în dezbaterile publice pe care le-au antrenat a fost adunat atâta material documentar valoros încât, după ce această criză va trece, va exista o bază solidă pentru scrierea viitoarelor cărţi de politică monetară.
Indiferent de paşii făcuţi, mai înceţi ori mai grăbiţi, prea puţine speranţe se mai leagă azi de magia „dobânzilor zero”. Miza creşterii dobânzilor a câştigat deja partida. Mai stăruie însă o întrebare: „Cât de mult să crească aceste dobânzi?”…Cărţile vechi scriau că inflaţia mare, periculoasă în primul rând pentru că loveşte dur puterea de cumpărare a populaţiei şi slăbeşte economia, poate fi stăvilită de băncile centrale cu dobânzi de politică monetară şi mai mari.
Asta era teoria. În Statele Unite însă, în 1995 bunăoară, când inflaţia a coborât de la 2,9 la 2,05 la sută, preocuparea Fed nu era cum să combată inflaţia. Dobânda de politică monetară a urcat însă de la 5,53 la 6,05 la sută. Scopul fiind acela de a ademeni capitalul străin. De atunci, an de an, până prin 2001-2002, inflaţiei cu rate în jur de 2 la sută îi erau contrapuse dobânzi între 5 şi 6 la sută. Real-pozitive în exces. Abia din 2003 dobânzile au început să fie calibrate sub rata inflaţiei, real-negative însă nu în exces. Până când criza din SUA, în 2007 şi 2008, a obligat Fed-ul să intervină cu dobănzi real-pozitive pentru a descuraja inflaţia ce urcase la peste 4 la sută. A descurajat-o într-adevăr, în 2008 inflaţia a coborât aproape de zero, dar dobânda de politică monetară a rămas sus, aproape de 4 la sută. În anul următor însă, în 2009, magia dobânzii zero sau chiar sub zero a cucerit şi Fed-ul. La BCE, în schimb, această magie a ajuns abia prin 2012. Cert este că, după 2012, dobânzile zero au câştigat meciul şi în SUA, şi în zona euro. Meci în care a intrat şi o parte a flancului estic.
Inflaţia din 2008, din România – care a fost unul dintre canalele prin care criza globală de la finalul primului deceniu din acest secol a ajuns la noi – a fost calmată de BNR cu dobânzi real-pozitive. Mai mari, deci, decât inflaţia. A fost, atunci, o împrejurare favorabilă. În acel an, pe fondul unei rate de acumulare de 33 la sută, pe care ar fi invidiat-o şi Ceauşescu, ascensiunea fără precedent a creşterii economice nu avea cum să fie oprită de dobânda de politică monetară de asemenea în creştere.
Aşa că BNR nu a fost în situaţia de a recurge la un reglaj fin între inflaţie şi recesiune. Pericolul cel mare era inflaţia, care după ce urcase de la 4,87 la 6,57 la sută în 2007, a accelerat atât de mult în 2008 încât până în martie ajunsese la
8, 63 la sută. BNR a răspuns cu creşteri rapide ale dobânzii de politică monetară, de la 7,50 în ianuarie la 8,00 la sută în februarie şi la 9,00 la sută în martie. Inflaţia a cedat, din aprilie a început să scadă, dar BNR a plusat cu noi creşteri ale dobânzii. În decembrie 2008, când s-a tras linie, dobânda era de 10, 25 l sută, PIB-ul de 9 la sută şi rata inflaţiei în jur de 7 la sută.
Anii de după 2008 – criza, ieşirea din criză, redresarea, inflaţia din 2010, cea din 2017-2019 – ne-au lăsat o zestre importantă: o experienţă acumulată în condiţii reale, într-o lume în care mari bănci centrale, în împrejurări diferite de ale noastre, au socotit că fac bine „ieşind din normalitate” şi alunecând cu dobânzile de politică monetară spre zero. Banca noastră centrală, în împrejurările date, s-a văzut obligată să recurgă la un „arbitraj riguros”: să facă o politică monetară în acord cu realităţile concrete ale României şi, totodată, să nu se distanţeze periculos de ceea ce fac alte bănci centrale. Acum, în condiţii noi, un context inedit impune măsuri inedite.
Adrian Vasilescu
Administratie
Alertă pe A3: Conducător auto prins cu 280 km/h, Poliția Română avertizează: „Suntem acolo!”
Într-un mesaj incisiv transmis publicului, Poliția Română a adus în atenție un caz uluitor de încălcare a normelor de circulație, ilustrând prezența constantă a forțelor de ordine pe șosele, chiar și în miez de noapte. Un șofer teribilist, surprins conducând cu o viteză amețitoare de 280 km/h pe Autostrada A3, a fost oprit de polițiști, demonstrând că iluzia anonimatului și a singurătății pe drum poate avea consecințe severe.
Record de viteză periculos: 280 km/h în liniștea nopții
Incidentul a avut loc pe Autostrada A3, în miez de noapte, când un conducător auto a decis să transforme șoseaua într-un circuit de curse. Cu o viteză înregistrată de 280 km/h, șoferul era, cel mai probabil, convins că se bucură de o autostradă pustie, rezervată exclusiv escapadelor sale de adrenalină. Riscul la care s-a expus atât pe sine, cât și pe alți potențiali participanți la trafic, este imens, o astfel de viteză fiind extrem de periculoasă și imposibil de gestionat în cazul unui eveniment neprevăzut.
„Nu ești chiar singur pe drum”: Prezența discretă a poliției
Mesajul transmis de Poliția Română subliniază un aspect fundamental al activității de patrulare: „Noi nu cerem să fim impresionați, dar dacă tot o faceți, suntem acolo.” Acesta este un avertisment direct pentru toți cei care cred că pot sfida regulile, în special în orele considerate „de vârf” pentru ilegalități. Chiar și în liniștea nopții, prezența echipajelor de poliție este constantă și vigilantă, gata să intervină. „Suntem și noi acolo,” reamintesc autoritățile, indicând că monitorizarea drumurilor continuă neîntrerupt.
Sancțiuni dure: De la suspendarea permisului la amendă pentru RCA lipsă
Consecințele pentru șoferul inconștient au fost imediate și severe. Pe lângă amendă pentru depășirea flagrantă a vitezei legale și suspendarea dreptului de a conduce, acesta a mai primit o sancțiune suplimentară pentru o altă abatere gravă: lipsa asigurării obligatorii de Răspundere Civilă Auto (RCA). Această ultimă constatare adaugă o nouă dimensiune de iresponsabilitate, indicând o neglijență generală față de normele legale și de siguranța celorlalți participanți la trafic. Cazul servește drept un puternic avertisment pentru toți cei care sunt tentați să încalce legea pe drumurile publice. (Sava N.).
Administratie
Mega-operațiune anti-contrafacere la Giurgiu: Poliția de Frontieră interceptează mărfuri false de peste 1,4 milioane de lei
O lovitură puternică dată traficanților de produse contrafăcute a fost dată de polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu. În urma unor acțiuni blitz coordonate, desfășurate pe principalele artere rutiere, au fost descoperite peste 5.550 de articole vestimentare, de parfumerie și marochinărie, toate purtând însemnele unor mărci de lux, dar suspectate a fi falsuri. Valoarea estimată a acestor mărfuri, dacă ar fi fost autentice, depășește impresionanta sumă de 1,4 milioane de lei.
Rutele contrabandei: De la Turcia la România, oprită pe DN5
Principala operațiune s-a desfășurat pe Drumul Național 5 (DN5), unde polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, în colaborare cu colegii de la Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Compartimentul Sprijin Operativ, au oprit pentru control mai multe mijloace de transport care veneau pe ruta Turcia – România. În urma verificărilor, au ieșit la iveală aproximativ 4.667 de produse – îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice și parfumuri – toate suspectate a fi contrafăcute. Mărfurile, a căror autenticitate nu a putut fi dovedită prin documente, aparțineau unor cetățeni turci și români, pasageri ai autocarelor, cu vârste între 25 și 61 de ani.
Expediții ilice pe DN3 și DN56: Călărași și Calafat în alertă
Vigilenta autorităților s-a extins și în alte puncte cheie. La data de 03/13/2026, în jurul orei 22.00, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Călărași au interceptat pe Drumul Național 3 (DN3) un autoturism înmatriculat în Republica Moldova. La volan se afla un cetățean moldovean, iar în interiorul vehiculului, oamenii legii au descoperit 144 de articole vestimentare, de parfumerie și marochinărie, toate replici ale unor branduri celebre, suspectate a fi contrafăcute și aparținând șoferului.
O zi mai târziu, pe 03/14/2026, în jurul orei 18.15, acțiuni similare s-au derulat pe Drumul Național 56 (DN56) în zona Calafat. Aici, polițiștii de frontieră de la Sectorul Poliției de Frontieră Calafat, în cooperare cu lucrători ai Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat, au oprit un microbuz înmatriculat în Bulgaria, condus de un cetățean bulgar. Percheziția vehiculului a condus la descoperirea a 745 de articole vestimentare și de marochinărie, la rândul lor suspecte de contrafacere, toate fiind în posesia șoferului.
Bilanțul urmăririi penale: Peste 5.550 de falsuri și dosare penale
Însumând toate descoperirile, Poliția de Frontieră Giurgiu a confiscat un total de 5.556 de articole contrafăcute, având o valoare totală estimată la 1.446.140 de lei. Toate aceste bunuri au fost ridicate și depuse în camera de corpuri delicte, constituind probe esențiale în ancheta în curs.
Față de persoanele implicate, polițiștii de frontieră au inițiat cercetări penale sub acuzația de „punere în circulație a unui produs purtând o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”. La finalizarea investigațiilor, autoritățile vor propune soluțiile legale ce se impun, consolidând eforturile de combatere a acestui fenomen.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu reconfirmă angajamentul său ferm de a acționa zilnic, alături de celelalte instituții competente, în întreaga zonă de responsabilitate, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, inclusiv a traficului de produse contrafăcute, contribuind astfel la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și a pieței legale. (Sava N.).
Administratie
Raid de amploare anti-contrabandă la Giurgiu: Poliția de Frontieră confiscă aproape 44.000 de tigarete ilegale
O operațiune de anvergură a Poliției de Frontieră Giurgiu a dejucat recent mai multe tentative de introducere ilegală de țigarete în țară, rezultând confiscarea a aproape 44.000 de țigarete, estimate la o valoare de peste 65.000 de lei. Acțiunile, desfășurate în cadrul unor controale intensive, au scos la iveală ingeniozitatea rețelelor de contrabandă și determinarea autorităților de a combate acest fenomen.
Operațiune BLITZ pe patru fronturi
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au organizat, la diferite intervale orare, mai multe acțiuni de tip BLITZ în zona lor de competență. Sectoarele vizate au inclus Giurgiu, Călărași, Turnu Măgurele și Calafat, acoperind o arie extinsă esențială în lupta împotriva traficului ilicit. Aceste operațiuni au vizat controlul riguros al mai multor mijloace de transport suspecte.
Trasee internaționale și rețele diversificate
În vizorul autorităților au intrat vehicule înmatriculate în România, Bulgaria, Austria și Republica Moldova, conduse de cetățeni români, bulgari, moldoveni și turci, cu vârste cuprinse între 25 și 56 de ani. Ruterele indicate de aceste transporturi, precum Bulgaria-România, Bulgaria-Austria și Turcia-Republica Moldova, sugerează existența unor rețele transfrontaliere bine organizate, care exploatează diverse rute pentru a-și desfășura activitățile ilegale.
Mii de pachete ascunse: De la automobil la flagrant
În urma verificărilor minuțioase, echipele comune de control au descoperit țigaretele ascunse în compartimente special amenajate sau disimulate în diferite părți ale autovehiculelor. Cantitatea totală inventariată a ajuns la impresionanta cifră de 43.920 de țigarete (echivalentul a 2.196 de pachete) de diverse mărci. Deși o parte dintre acestea purtau timbru de acciză, pentru întreaga cantitate, persoanele implicate nu au putut prezenta documente legale de proveniență. Valoarea estimată a întregii partide de țigarete se ridică la aproximativ 65.440 de lei. Toate bunurile ilicite au fost ridicate și depuse în camerele de corpuri delicte, urmând procedurile legale.
Urmări penale și sancțiuni draconice
Acțiunile polițiștilor de frontieră nu se opresc la confiscarea mărfii. În urma descoperirilor, au fost întocmite dosare penale pentru săvârșirea infracțiunilor de „contrabandă” și „deținerea în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării peste limita prevăzută de lege”. Pe lângă sancțiunile penale, au fost aplicate și sancțiuni contravenționale, subliniind severitatea cu care autoritățile tratează astfel de fapte.
Lupta continuă: Angajamentul Poliției de Frontieră Giurgiu
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu reconfirmă angajamentul său ferm în prevenirea și combaterea contrabandei cu țigări. Aceste activități sunt desfășurate permanent, în strânsă cooperare cu instituțiile partenere, având ca scop depistarea persoanelor implicate în activități ilegale și asigurarea respectării legislației în vigoare. Acțiunile recente reprezintă o dovadă clară că frontierele României sunt monitorizate cu atenție, iar tentativele de trafic ilicit sunt combătute cu fermitate. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zilePăulești, capitala absurdului bicefal: De la „moaște” verbale la sabotaj legal – Când demnitatea comunității devine ostatică!
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova: De la patente de amnezie la brevete de minciună – O comedie judiciară pe scena impunității, regizată pe bani publici!
-
Exclusivacum 3 zileMĂCELUL PENSIIILOR MILITARE, REPRIZA A DOUA: Guvernul lovește din nou, SIDEPOL dă alarma de coșmar! OUG-ul fantomă care ne lasă fără viitor!
-
Featuredacum o ziReplică tăioasă de la București: Deputatul Alexandrin Moiseev taxează ambasadorul Rusiei – „Să vorbim despre datoriile istorice!”
-
Exclusivacum o ziULTIMA MISIUNE: Caută-ți sănătatea, polițist pensionar! Statul te-a trecut la pierderi!
-
Exclusivacum 3 zileMalaxorul nepotismului în uniformă: „Are cine să sune la impărăție?”
-
Exclusivacum 4 zileOda olfactivă a justiției române: De la tronul judecătoresc la latrina națională
-
Ancheteacum 3 zileRevolta din CSM: Trei procurori blochează numirea cheie a sefului DNA Marius Voineag și provoacă o undă de soc politic



