Actualitate
Transformările disruptive o realitate cotidiană
Cartea Danielei Niculescu Tolici, dedicată unei teme de stringentă actualitate – „Transformările disruptive: noul normal” – apărută în editura PROUNIVERSITARIA, captează interesul întâi şi întâi prin titlu, care ne duce cu gândul la celebra sintagmă a lui Schumpeter – „distrugerea creatoare”.
La jumătatea veacului XX, marele profesor de la Harvard, Joseph A. Schumpeter, întrebându-se dacă poate capitalismul să supravieţuiască, demonstra că în viaţa economică poziţiile firmelor conservatoare, legate disperant de tradiţii, sunt erodate de avansul firmelor inovatoare. Al acelor firme care revigorează creşterea economică, activitatea economică în general, deschizând căi spre viitor şi asanând pieţele de producţie şi de consum prin scoaterea din joc a rivalelor rămase în urma timpului. Fenomenul, pe care Schumpeter l-a definit „distrugere creatoare”, a tot fost evocat de atunci în nenumărate alte tratate şi studii. Dintr-un motiv de imensă însemnătate: pentru că, într-o lume în veşnică înnoire, esenţa capitalismului antreprenorial este exprimată de continua actualizare a pregătirii pentru competiţiile economice. Competiţii acerbe, de fapt o concurenţă tot mai aspră, tot mai necruţătoare, nimicitoare chiar pentru companiile ce nu reuşesc să se adapteze schimbărilor… prin schimbare.
Daniela Niculescu Tolici, în studiul despre transformările disruptive, nu face nicio referire la Schumpeter. Sintagma „distrugere creatoare” însă, intrată în circulaţie la jumătatea anilor 1940, când începea a treia revoluţie industrială – revoluţia electronicii şi a tehnologiei informaţiei – mi se pare sugestivă pentru a sublinia cât de bine a ales autoarea neologismul disruptiv ca laitmotiv al recentei sale cărţi. Pentru că a reuşit să adune într-un singur cuvânt tot ce defineşte actuala revoluţie industrială, cea de-a patra, care se desprinde din cea de-a treia şi transformă radical, printr-o succesiune de inovaţii tehnologice, stilul nostru de muncă şi de viaţă. O revoluţie digitală care, aşa cum remarcă autoarea, modifică fundamental, prin amploare şi complexitate, modul în care trăim, lucrăm, ne ducem viaţa zilnică. Şi în care, cu certitudine, vor fi implicate „toate părţile interesate ale vieţii globale” – politica, economia, relaţiile sociale, sectorul public şi cel privat, mediul economic, societatea civilă.
Dincolo de exerciţiul intelectual pe care Daniela Niculescu Tolici îl propune cititorului, legat de toate aceste transformări inovative cu care revoluţia digitală în plină desfăşurare ne provoacă astăzi în tandem cu pandemia, cartea sa complexă, analitică şi mai cu seamă profund implicată în actualitate este un util tratat de supravieţuire pentru firmele care înoată în apele reci şi repezi ale noii normalităţi. Pentru cele mici şi mari, chiar şi pentru giganticele corporaţii, primele în pericol ca – ameţite de succese trecute – să se lase pe tânjeală.
Din această perspectivă, susţinută cu o avalanşă de informaţii, reflecţii şi judecăţi de valoare, autoarea aduce în prim-plan analiza capcanelor subtile ce se ivesc inevitabil din subestimarea culturii inovaţiei. Revoluţia digitală, accentuează ea, nu pactizează cu orice tip de inovaţie. Cartea vine cu detalii, cu exemple semnificative, care descriu drumul lung până la certificatul pe care să fie înscris „bun pentru era digitală”, cel care face diferenţa între inovaţia obişnuită şi inovaţia disruptivă. Un drum brăzdat cu multe idei noi, care nu vor fi însă de ajuns. Va fi nevoie de angajarea în examene complexe, susţinute tot timpul cu ochii pe competitori. Cu ochii pe mişcările de pe întreaga planetă. Şi pe cerinţele consumatorilor, care aşteaptă produse şi servicii mai bune şi mai ieftine, mai uşor de utilizat, fără componente inutile. Ceea ce înseamnă programatori mai inteligenţi, mai bine pregătiţi, mai inovativi. Şi desigur mai harnici, mai dispuşi să se angajeze la munci grele pentru a le fi mai uşor consumatorilor să le folosească produsele.
Efectul disruptiv, notează autoarea, perturbă toate industriile, din toate ţările lumii, toate sistemele de producţie, inclusiv (dacă nu în primul rând) pe cele din instituţiile financiare, din bănci, toate strategiile de management. Cum? Prin transformări de anvergură, prin noi acumulări şi noi experienţe ce nu vin nicidecum aduse de valurile istoriei. De aici şi dificultăţile, provocările ce urmează să fie învinse într-un proces de „distrugere creatoare” a tot ce este învechit şi împovărează dezvoltarea durabilă.
Aşadar, efectul disruptiv! Daniela Niculescu Tolici, ferindu-se de alunecări în didacticism, evită să-l definească in extenso. Ea se rezumă să-l descrie ca deschizător de drum către noul normal în era digitală.
Unul dintre multiplele înţelesuri ale acestui efect este forţa generată de o explozie! Tocmai pe acest sens şi l-a luat autoarea ca aliat, pentru a-şi susţine, de la titlu si până la ultima pagină, teza că numai exploziile provocate de meta inovaţii, care să străpungă pieţele, disciplinele, graniţele, instituţiile şi ideologiile, pot distruge (creator!) vechile ziduri, vechile blocaje. Şi asta într-o lume în care tehnologia nouă, căreia i se face loc, nu mai este un concept rezervat industriei IT, ci o realitate cotidiană.
Adrian Vasilescu
Actualitate
Marea Britanie pariază pe inteligență artificială și forță brută: Londra anunță un plan istoric de investiții în apărare de 298 de miliarde de lire sterline
Într-un efort fără precedent de modernizare a forțelor sale armate, Regatul Unit a publicat noul Plan de Investiții în Apărare (DIP), susținut de o finanțare colosală de 298 de miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani. Această sumă reprezintă o creștere cu 15 miliarde de lire față de estimările bugetare anterioare, semnalând o schimbare de paradigmă în fața amenințărilor globale emergente.
Un buget de criză pentru o lume instabilă: Guvernul britanic urcă cheltuielile militare la 2,7% din PIB
Noul document stabilește angajamente de cheltuieli pe termen lung, având ca obiectiv central atingerea pragului de 2,7% din PIB pentru apărare înainte de sfârșitul acestui deceniu. Aceasta este o creștere semnificativă față de nivelul din 2024, reflectând urgența cu care Londra privește necesitatea de a echipa militarii cu tehnologie de ultimă oră. Dan Jarvis, recent numit secretar de stat pentru apărare, a subliniat în fața parlamentarilor că scopul central al acestui plan este să asigure personalului militar „echipamentele și tehnologia necesare pentru a îndeplini sarcinile dificile care li se cer”.
Dincolo de cifrele brute, una dintre direcțiile strategice clare este impulsionarea achiziției de sisteme autonome. Un fond de 5 miliarde de lire sterline a fost alocat exclusiv pentru tehnologii robotizate destinate utilizării pe mare, pe uscat și în aer.
Revoluție pe mare: Proiectul distrugătoarelor Type 83 este abandonat în favoarea noilor nave de luptă hibride
Marina Regală trece printr-o transformare radicală. Planul anunță abandonarea flotei de distrugătoare Type 83 în favoarea a cel puțin șase nave „hibride”, cunoscute sub numele de nave de luptă comune (CCV). Aceste noi platforme vor înlocui actualele nave de apărare aeriană Type 45 și sunt concepute să funcționeze în tandem cu sisteme aeriene, de suprafață și submarine fără echipaj.
De asemenea, s-a renunțat la proiectul fregatei Type 32. În schimb, guvernul va investi 1,5 miliarde de lire sterline pentru a dezvolta conceptul de „marină hibridă”, bazat pe modelul „cu echipaj unde este necesar, fără echipaj unde este posibil”.
Dominanță aeriană prin tehnologie: Miliarde de lire pentru programul Tempest și noile drone de escortă
În plan aerian, atenția este concentrată pe Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP), care beneficiază de o finanțare de 8,6 miliarde de lire sterline. Acest proiect ambițios, realizat în colaborare cu Italia și Japonia, vizează livrarea avionului de luptă de generația a șasea, Tempest.
Mai mult, Londra lansează un nou program pentru aeronave de luptă colaborative (CCA), similar celui din Statele Unite, cu obiectivul de a avea un demonstrator tehnologic în zbor până în 2030. Aceste „drone de escortă” vor sprijini avioanele de vânătoare în misiuni complexe. În paralel, flota actuală de Eurofighter Typhoon va primi modernizări de 1,1 miliarde de lire, iar armata se pregătește pentru sosirea primelor avioane F-35A la începutul anilor 2030. Totuși, nu toate programele au supraviețuit: aeronava de recunoaștere Shadow R1 urmează să fie retrasă prematur din uz.
Blindate moderne și sisteme anti-dronă: Armata terestră primește echipamente de ultimă generație
Pentru forțele terestre, Regatul Unit a alocat 2,2 miliarde de lire pentru noile vehicule blindate Boxer 8×8 și 1,1 miliarde de lire pentru finalizarea producției tancurilor Challenger 3 modernizate. De asemenea, peste 500 de milioane de lire sunt rezervate pentru proiecte de mobilitate ușoară și grea, care vor înlocui vechile modele Land Rover și vor introduce un nou sistem blindat 6×6.
Un capitol esențial este cel al dronelor și contra-măsurilor: 150 de milioane de lire vor merge către vehicule terestre fără echipaj, iar 220 de milioane de lire către Proiectul NYX, destinat construirii de drone autonome înarmate care să opereze împreună cu elicopterele de atac Apache. Totodată, sistemele anti-dronă vor beneficia de o infuzie de capital de 200 de milioane de lire.
Sub finanțare și incertitudine politică: Provocările care pândesc cel mai ambițios plan militar britanic
În ciuda sumelor impresionante, planul nu este scutit de critici. Cele 15 miliarde de lire suplimentare sunt încă departe de cele 28 de miliarde solicitate inițial de oficialii din domeniul apărării, ceea ce lasă goluri de finanțare în anumite programe.
Mai mult, viabilitatea pe termen lung a planului este pusă sub semnul întrebării de schimbările politice de la Londra. În contextul în care Andy Burnham urmează să preia frâiele puterii, rămâne de văzut dacă noul executiv va menține intacte aceste angajamente financiare masive sau dacă planul de investiții va suferi noi ajustări în săptămânile următoare.
Actualitate
Cerul Americii se îngustează: Criza flotei de vânătoare pune în pericol supremația aeriană a SUA
Timp de decenii, strategia de apărare a Statelor Unite s-a sprijinit pe un pilon de neclintit: puterea aeriană. Astăzi, însă, această premisă devine tot mai greu de susținut. Într-un context global marcat de expansiunea militară a Chinei, tensiunile din Europa și instabilitatea din Orientul Mijlociu, Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o realitate alarmantă: flota de avioane de vânătoare este în prezent cea mai mică și mai învechită din întreaga sa istorie de 78 de ani.
Matematica declinului: Avioanele vechi dispar mai repede decât sosesc cele noi
Problema fundamentală este una de planificare și ritm. În ultimii ani, rata de retragere a aeronavelor uzate a depășit-o pe cea a achizițiilor noi într-un raport de doi la unu. Această discrepanță a împins inventarul sub pragul critic de 1.145 de aeronave, minimul impus de Congres pentru a asigura misiunile primare.
Deși tehnologia noilor aparate este superioară, experții avertizează că performanța nu poate compensa complet lipsa volumului. O flotă restrânsă înseamnă mai puține resurse pentru instruire, cicluri de întreținere tensionate și, cel mai grav, o capacitate redusă de a absorbi pierderile în cazul unui conflict major. Proiecțiile indică faptul că flota va atinge punctul minim în anul fiscal 2028, o fereastră de vulnerabilitate pe care adversarii ar putea-o exploata.
Provocarea din Pacific: Cursa contra cronometru cu arsenalul Beijingului
Urgența modernizării este dictată în primul rând de evoluția rapidă a Chinei. Până la jumătatea anului 2024, Beijingul a depășit pragul de 600 de focoase nucleare operaționale, cu potențialul de a atinge 1.000 până în 2030. Dincolo de arsenalul nuclear, China își modernizează agresiv forțele convenționale, forțele spațiale și capabilitățile cibernetice.
În acest scenariu, o flotă americană în contracție lasă prea puțin loc de manevră. Provocarea nu este doar de a răspunde fiecărei capacități chineze, ci de a menține un avantaj competitiv susținut într-un teatru de operațiuni vast, în timp ce sunt respectate angajamentele față de aliații din restul lumii.
Frontul legislativ: Presiuni pentru un ritm de producție de război
Pentru a stopa declinul, la nivel politic se fac presiuni majore pentru modificarea bugetelor de apărare. Obiectivul este clar: achiziționarea a cel puțin 72 de avioane de vânătoare noi pe an, cu o țintă ideală de peste 100, în funcție de capacitatea bazei industriale.
Dezbaterea actuală nu se rezumă la alegerea între F-35A sau F-15EX, ci la recunoașterea faptului că ambele sunt vitale. F-35A rămâne piesa centrală a capacității de generația a cincea, în timp ce F-15EX oferă raza de acțiune și sarcina utilă necesare apărării teritoriului național. Strategia propusă vizează menținerea a cel puțin 57 de escadrile de vânătoare codificate pentru luptă, considerându-se că orice întârziere în livrarea înlocuitorilor transformă pensionarea avioanelor vechi într-o pierdere netă de securitate.
Statele Unite se află într-un punct de inflexiune: fie accelerează producția pentru a închide „deficitul de vânătoare”, fie acceptă riscul ca o viitoare criză să găsească forțele aeriene insuficient pregătite pentru cerințele câmpului de luptă modern.
Actualitate
Dominanță globală în aviația de luptă: Programul GCAP devine singurul proiect de generația a șasea după eșecul rivalului european
Pe parcursul întregii săptămâni, programul trilateral Global Combat Air Programme (GCAP) a dominat discuțiile de la saloanele expoziționale, zonele de afișaj ale aeronavelor și briefingurile la nivel înalt. După încetarea proiectului rival european FCAS (Future Combat Air System) luna trecută, GCAP a rămas singura inițiativă internațională care vizează un avion de luptă de generația a șasea — exceptând proiectul unilateral F-47 al Statelor Unite — ceea ce a dus interesul publicului și al specialiștilor la cote maxime.
Canada se alătură oficial proiectului, în timp ce alte națiuni europene analizează opțiunile
Fără îndoială, cea mai importantă veste legată de GCAP a fost anunțul mult așteptat conform căruia partenerii proiectului — Regatul Unit, Italia și Japonia — își vor extinde colaborarea pentru a include Canada, deși momentan doar cu statut de „observator”. Acest statut nu implică angajamente financiare din partea Ottowei, dar permite o înțelegere aprofundată a efortului și ar putea conduce la discuții privind aderarea ca partener cu drepturi depline, ceea ce ar include o contribuție industrială semnificativă.
În urma colapsului virtual al programului franco-germano-spaniol FCAS, cauzat de neînțelegerile profunde dintre liderii industriali Airbus și Dassault, au apărut speculații că aceste națiuni — sau cel puțin unii dintre jucătorii lor industriali — ar putea trece în tabăra GCAP. Deși Berlinul ar reprezenta un partener industrial puternic, conducerea Leonardo a avertizat că orice schimbare majoră în structura parteneriatului ar putea cauza întârzieri, în condițiile în care actualul consorțiu este deplin angajat să respecte termenul de intrare în serviciu prevăzut pentru anul 2035.
Costurile programului rămân sub pecetea secretului în faza de concepție
În cadrul discuțiilor recente, directorii companiilor implicate au precizat că este „prematur” să se vorbească despre costurile totale ale acestui efort multinațional, deoarece partenerii se află încă în faza de definire a conceptului. Cifre detaliate vor fi disponibile probabil la finalul etapei de evaluare conceptuală, însă proiecțiile sunt clare, iar costurile sunt estimate a fi competitive, având în vedere că activitățile industriale nu sunt duplicate între parteneri.
Până în prezent, Regatul Unit a făcut un nou angajament de 8,6 miliarde de lire sterline pentru următorii patru ani, urmat de o investiție comună a celor trei națiuni partenere de 4,6 miliarde de lire pentru a susține faza de design. În ceea ce privește asamblarea finală, o decizie va fi luată în următoarele luni, scopul fiind menținerea unui echilibru de participare egală între cele trei țări, valorificând totodată punctele forte ale fiecărei industrii naționale.
Brontanax, „aghiotantul” digital care va revoluționa sprijinul aerian
Proiectul GCAP nu este conceput să opereze singur, ci va fi însoțit de o multitudine de drone de sprijin, cunoscute sub numele de „wingmen”. Una dintre acestea este Brontanax, un nou demonstrator de tip Combat Collaborative Aircraft (CCA) dezvoltat de BAE Systems, programat să efectueze primul zbor în 2027.
Lansarea Brontanax a fost catalogată drept un „moment istoric” și se înscrie în strategia forțelor aeriene britanice de a deveni prima forță aeriană de generația a șasea din Europa. Deși inițial va face echipă cu avioanele Eurofighter Typhoon, acest aparat feed-uiește direct strategia de integrare a dronelor autonome în viitorul sistem de luptă GCAP.
Un demonstrator supersonic va face trecerea către tehnologia de generația a șasea în 2028
Înainte ca GCAP să intre oficial în serviciu, BAE Systems planifică primul zbor al unui demonstrator de zbor pentru lupta aeriană la începutul anului 2028. Această aeronavă cu echipaj uman și viteză supersonică este vizionată ca o „punte” între tehnologia actuală de generația a patra a Eurofighter Typhoon și capacitățile viitoare de generația a șasea.
Scopul acestui demonstrator este reducerea riscurilor tehnologice critice, producția fiind deja într-un stadiu avansat. Aproximativ 90% din componentele aeronavei sunt în curs de fabricație, iar procesul de asamblare finală va fi lansat în câteva săptămâni. Testele se vor concentra pe validarea capacităților de tip stealth, manevrabilitatea aeronavei și integrarea unor sisteme complexe de propulsie, esențiale pentru a îndeplini cerințele viitoare de amprentă radar redusă. Chiar dacă Italia și Japonia nu au fost implicate direct în dezvoltarea acestui demonstrator, ele vor avea acces la datele obținute pentru a accelera dezvoltarea întregului program GCAP.
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...
Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial
„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...
Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”
Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...
ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român
„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...
Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente
Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului...
„Unitate pe fluturașul de salariu”: Polițiștii de penitenciare ies în stradă cu halatul alb de braț
Sindicate încolțite: când doctorul și gardianul ajung la aceeași „secție” – protestul Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, a anunțat cu solemnitatea...
Rulotă fantomă de 70.000 € plimbată prin Europa și parcată în Reșița. Poliția descoperă, hoțul “uită” să o mai ducă înapoi
Autorulotă de lux “evadată” din Spania, găsită la plimbare în Caraș-Severin În România lui 2026, nimic nu mai miră pe...
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”
MAI dă cu interlopul de pereți, ANP dă cu filtrul pe Instagram În timp ce Ministerul Afacerilor Interne (MAI) își...
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
„Prezentul fără perdea”, dar cu draperii groase la MEDAT Istoricul și jurnalistul Marius Oprea avertiza, în rubrica sa „Prezentul fără...
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
Ingineria transferului: din „fără penali” în „fără concurs” În România anului 2026, „transferul în interesul serviciului” a devenit noua teleportare...
Guvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
Tăcerea instituțională: 20 de luni pentru două „da” și un „nu” După o sentință a Tribunalului București, un recurs respins...
De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...
Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache
S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...
GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume
Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...
-
Exclusivacum 19 ore
O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor
-
Exclusivacum 4 zile
„Transfer în interesul… pilelor” – Cum se teleportează incompetența pe funcții strategice în fix șapte zile lucrătoare
-
Exclusivacum 2 zile
O nouă „grădiniță de cadre” în Academia de Cămătărie: cum plânge „tăticul” Năsulea la secție pentru custodie, după ce a terorizat IPJ Prahova -„Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX
-
Exclusivacum 4 zile
Guvernul „Nu stie, Nu poate, Nu răspunde”. MAI: Bani au fost, voință zero. Restul e fum juridic și contabili de carton
-
Exclusivacum 5 zile
De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri
-
Exclusivacum 5 zile
GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume
-
Exclusivacum 4 zile
Caracatița cu carnet de partid: MEDAT, ministerul în care reforma e doar o glumă proastă
-
Exclusivacum 3 zile
ANP, mare maestru al selfie-ului penitenciar: când „Poliția bate interlopi, noi pozăm garduri”