Featured
Decizii importante luate de Guvern pentru susținerea sectorului HORECA și pentru desfășurarea recensământului populației și locuințelor
I. ORDONANȚE
1. ORDONANȚĂ privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire Ia neplata tarifelor rutiere
Prin Ordonanța aprobată de Guvern se stabilesc cadrul general și condițiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de tarifare rutieră electronică pentru utilizarea infrastructurii rutiere de pe teritoriul României, cu sistemele de tarifare rutieră electronică similare din Uniunea Europeană.
De asemenea, se stabilesc cadrul general și condițiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării schimbului transfrontalier de informații privind vehiculele înmatriculate și deținătorii acestora, în cazul în care a fost constatată o neplată a tarifelor rutiere, de orice fel, în statele membre ale Uniunii Europene. Sunt stabilite și tehnologiile care sunt utilizate de sistemele de tarifare rutieră care pot fi date în exploatare în România și care necesită, în scopul colectării tarifelor rutiere, instalarea sau utilizarea unui echipament de bord.
Prin actul normativ se transpun în legislația națională mai multe norme europene privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere.
2. ORDONANȚĂ privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave, de modificare a Legii nr.162/2013 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile româneşti şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii
Actul normativ aprobat de Guvern creează cadrul legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin Marea Neagră, împotriva efectelor deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești. Noile norme contribuie la îmbunătățirea procesului de predare/primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, corelată cu revizuirea formalităților de raportare pentru monitorizarea navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturi.
3. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere
Prin actul normativ aprobat se asigură cadrul legal de implementare pentru noile reglementări ale Uniunii Europene cuprinse în pachetul Mobilitate I, care se aplică începând cu februarie 2022.
Prin adoptarea astăzi a ordonanței se asigură cadrul de aplicare a modificărilor legislative introduse prin Regulamentul UE nr. 1055/2020 și se transpune Directiva UE 2020/1057.
Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, parte din pachetul legislativ Mobilitate I, se aplică începând cu 21 februarie 2021.
Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, de asemenea parte din pachetul legislativ Mobilitate I, se va aplica începând cu 2 februarie 2022.
În prezent, reglementările naționale pe domeniile reglementate de cele două acte legislative din pachetul Mobilitate I sunt cuprinse în O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și în O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora.
4. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale nr. 92/2007
Ordonanța aprobată de Guvern stabilește că principiile care stau la baza organizării serviciilor publice de transport pe căile navigabile interioare, inclusiv modalitatea de stabilire a compensației acordate prestatorului serviciului public și obligațiile prestatorului serviciului public pentru a beneficia de compensație, vor fi conforme prevederilor Regulamentului nr. 1.370/2007.
Astfel că, pentru serviciile publice de transport persoane pe căile navigabile interioare, au calitatea de autoritate competentă unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, cu excepția serviciului public de transport naval de persoane între localitățile din Delta Dunării, unde Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are calitatea de autoritate competentă.
Totodată, prin ordonanța adoptată astăzi obligațiile de serviciu public se stabilesc prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru serviciul public de transport naval de persoane între localitățile din Delta Dunării sau prin hotărâre a autorității deliberative a unității administrativ teritoriale pentru serviciul public de transport persoane pe căile navigabile interioare (ex. hotărâre a Consiliului Local Timișoara pentru transportul public de persoane pe Canalul Bega sau hotărâre a Consiliul Local Tulcea pentru transportul public de persoane în interiorul localității de pe un mal pe celălalt al Dunării).
Categoriile de persoane care beneficiază de compensarea transportului naval, rutele, orarul și frecvența curselor aferente se stabilesc prin hotărâre a autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale, dacă aceasta are calitatea de autoritate competentă.
În calitatea sa de autoritate competentă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii stabilește categoriile de persoane care beneficiază de compensarea transportului naval, rutele, orarul și frecvența curselor aferente cu avizul Consiliului Județean Tulcea.
5. ORDONANȚĂ privind utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice care se revizuiesc şi care se suprapun parţial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar
Costurile de reevaluare de mediu asupra amenajamentelor silvice care au parcurs deja o evaluare de mediu vor fi suportate din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Măsura a fost aprobată astăzi de Executiv, printr-o ordonanță.
O nouă reevaluare de mediu asupra acestor amenajamente silvice care au parcurs deja o evaluare de mediu determină o creștere semnificativă a costurilor, acestea nemaiputând să fie suportate de către proprietarii /administratorii de fond forestier.
De asemenea, metodologia de decontare a costurilor de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care se revizuiesc și care se suprapun parțial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
6. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii ,,C.N.I.” – S.A.
Actul normativ completează obiectul de activitate al Companiei Naționale de Investiții –„C.N.I.” – S.A, prevăzut la art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2001, cu competențe în implementarea anumitor obiective de investiții din cadrul PNRR. Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A, în calitate de entitate aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, are rol de agenție de implementare a proiectelor, în numele beneficiarilor.
Prin Ordonanță se redefinesc unele noțiuni, respectiv complexurile sportive pe care se pot desfășura activități sportive și de recreere, precum și bazinele de înot ca fiind bazine pentru competiții naţionale şi internaţionale, precum şi bazine de înot didactic și agrement.
Pentru Subprogramul „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apă și sisteme de canalizare” se propune lărgirea sferei de aplicare a excepției, instituite prin Ordonanța Guvernului nr.16/2021, care să permită realizarea obiectivelor de investiții solicitate de o unitate administrativ-teritorială și pe amplasamente drumuri proprietate publică a statului și/sau a altei unități administrativ-teritoriale decât beneficiarul, cu acordul prealabil și pe baza autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public, emisă de administratorul drumului respectiv.
7. ORDONANȚĂ pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic de comerţ internaţional cu bunuri
Ordonanța aprobată asigură alinierea legislației naționale la reglementările europene (Regulamentul UE 2019/2052 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile de întreprindere).
Sunt două modificări aduse de actul normativ. Prima vizează corelarea terminologiei utilizate în România cu cea din legislația Uniunii Europene, expresia intracomunitară/intracomunitare înlocuindu-se cu intra-UE.
A doua se referă la periodicitatea raportarii Declarației recapitulative privind sistemul de schimb de informații cu privire la taxa pe valoarea adaugată, urmând a fi transmisă de la Ministerul Finanțelor către Institutul Național de Statistică, lunar și nu trimestrial ca până acum.
Prin aceasta se asigură un plus de celeritate în oferirea unor informații statistice deosebit de utile atât factorilor de decizie, cât și mediului antreprenorial.
8. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea unor termene
Ordonanța aprobată include măsuri în sprijinul mediului economic, definitivate ca urmare a dialogului Guvernului cu reprezentanții sectoarelor de activitate.
Astfel, pentru sectorul HORECA, care se confruntă cu lipsă de lichiditate, s-a stabilit prelungirea măsurii privind scutirea de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici pentru o perioadă de 180 de zile, calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Concomitent, s-a prevăzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade de 180 de zile din totalul de 365 zile ale anului fiscal.
Actul normativ mai prevede reglementări privind flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată. Se creează posibilitatea depunerii cererii de eșalonare și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, condiția fiind ca până la data emiterii deciziei de eșalonare aceștia să iasă din procedura de insolvență. Totodată, se creează posibilitatea acordării eșalonării la plată și pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eșalonarea la plată reprezintă un real sprijin.
Un alt element de noutate îl reprezintă încetarea obligațiilor declarative pentru entitățile care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau pentru cele care au suspendată activitatea, pe perioada inactivității sau a suspendării activității. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul profesiilor libere).
O modificare a Codului fiscal are în vedere instituirea obligației notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei.
II. HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind forma şi conţinutul instrumentarului Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021
Reglementările incluse în Hotărârea de Guvern asigură desfășurarea recensământului la standardele și nevoile de informație statistică la nivel național. Atât forma și conținutul chestionarului, cât și clasificările și nomenclatoarele ce vor fi utilizate în recensământ răspund în totalitate cerințelor și standardelor UE.
Chestionarul este conceput în format electronic, în două versiuni corespunzătoare celor două metode de colectare directă a datelor de la populație: autorecenzare online și interviu față-n față asistat de calculator. Ambele versiuni corespund în conținut chestionarului martor în forma tipărită așa cum este prezentat în Anexa 1 a prezentei Hotărâri a Guvernului. Cele trei Nomenclatoare aprobate prin prezenta Hotărâre a Guvernului – al etniilor și limbilor materne, al religiilor și al instituțiilor de învățământ din România – răspund integral necesităților naționale și angajamentelor internaționale asumate de România.
2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea specificaţiilor tehnice pentru transmiterea datelor din sursele administrative pentru efectuarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021
Hotărârea aprobată contribuie la reducerea sarcinii de răspuns a populației, prin preluarea, în scopul prelucrării statistice, a datelor stocate deja în bazele de date administrative ale mai multor autorități și instituții publice, astfel:
• Ministerul Afacerilor Interne (Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date; Inspectoratul General pentru Imigrări; Direcția Generală de Pașapoarte; Inspectoratul General al Poliției Române)
• Ministerul Finanțelor (Agenția Națională de Administrare Fiscală)
• Ministerul Muncii și al Protecției Sociale (Agenția Natională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială; Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii si Adoptii; Inspecția Muncii)
• Ministerul Justiției (Administrația Națională a Penitenciarelor; Autoritatea pentru Cetățenie)
• Ministerul Educației
• Ministerul Sănătății (Institutul Național de Sănătate Publică; Casa Națională de Asigurări de Sănătate)
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură)
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Agenția Natională de Cadastru și Publicitate Imobiliară)
• Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunități.
Specificațiile tehnice aprobate garantează respectarea cerințelor de confidențialitate și elimină posibilitatea folosirii datelor transmise în alte scopuri decât cel statistic.
3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1071/2020 pentru stabilirea bugetului şi a categoriilor de cheltuieli necesare efectuării recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, precum şi a măsurilor pentru punerea în aplicare a unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021
Actul normativ reglementează o serie de aspecte privind plata recenzorilor pentru autorecenzarea asistată, a recenzorilor, recenzorilor șefi și a coordonatorilor la nivel de municipiu, sector al municipiului București, oraș sau comună.
Totodată, este stabilită modalitatea de plată și tarifele diferențiate (7 lei pentru completarea unui chestionar pentru recenzarea persoanei și 3,5 lei pentru un chestionar pentru recenzarea locuinței). Plata recenzorilor care asigură autorecenzarea asistată se face conform situației rezultate din contorizarea automată a datelor comunicate de unitățile județene de implementare a recensământului, asigurându-se astfel o mai buna corelare a plății cu activitatea efectiv desfășurată.
Sumele alocate pentru anul 2021 în bugetul RPLR, rămase necheltuite ca urmare a modificării calendarului, se reportează pentru anul 2022. Sunt operate modificări privind Modelul Contractului Cadru de Servicii pentru RPLR 2021.
În sinteza, prin cele trei acte normative referitoare la RPLR 2021 se aduc clarificări și simplificări în activitatea de recenzare, de natură să asigure un plus de accesibilitate pentru populație și de cointeresare pentru personalul de recenzare, astfel încât Recensământul să se deruleze fără sincope și să se încheie cu rezultate relevante privind populația rezidentă a României. Este de remarcat faptul că, deși desfașurarea Recensământului a fost amânată cu un an, din 2021 în 2022, termenul de finalizare și de diseminare a rezultatelor preliminare a rămas cel inițial, respectiv 30 decembrie 2022.
Exclusiv
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează
Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni, jud. Prahova – un sătean vede ce orice om normal ar numi „problemă gravă”: arderi mari, fum gros și înecăcios, risc pentru mediu, sănătate și gospodării. Omul face ce i se spune mereu la televizor că trebuie să facă: sună la 112 și anunță Poliția Băicoi.
În teorie, acesta e momentul în care instituțiile statului ar trebui să se pună în mișcare.
În practică, după cum reiese din relatarea cetățeanului, s-a pus în mișcare doar aroganța.
Poliția Băicoi și comunitarii: „Nu e urgență, dom’le! Urgență e că ne-ai chemat!”
La fața locului ajung polițiștii de la Băicoi, alături de polițiștii locali/comunitari de la Primăria Scorțeni. În loc să verifice ce arde, să ancheteze, să vadă de noxe, poluare, risc de incendiu la gospodării, după cum povestește omul, aceștia găsesc alt „incendiu” de stins: curajul cetățeanului.
Săteanul susține că:
- a fost certat pentru că a sunat la 112,
- i s-a spus că „pentru atâta” i-a deranjat,
- i s-a repetat că „asta nu e urgență”,
- i s-a sugerat ferm să nu mai sune la 112, chiar dacă arde.
Ca să priceapă „lecția”, omul nu a primit mulțumiri pentru spirit civic, ci, conform relatării sale, o amendă usturătoare din partea Poliției. Adică: a văzut fum, a sunat la urgență și a plecat acasă „educat financiar”.
Body-cam cu comutator selectiv: „înregistrăm doar ce ne convine”
Cetățeanul mai spune ceva și mai interesant: polițiștii nu ar fi folosit body-cam-ul tot timpul. Din ce a înțeles el:
- camerele video au fost ținute oprite,
- au fost pornite doar când au vrut ei,
- astfel încât să nu se înregistreze chiar tot ce se spune și se face,
- și, implicit, să nu se vadă că nu s-au luat măsuri reale la fața locului.
În loc să fie un instrument de transparență și protecție pentru toată lumea, body-cam-ul ar fi devenit, dacă povestea omului e corectă, un simplu întrerupător de imagine: on când „dă bine”, off când adevărul încurcă.
Biroul Control Intern – când „controlul” sună a protecție de clan
Aici intră în scenă Biroul Control Intern (BCI) din cadrul IPJ Prahova, adică exact structura care, teoretic, trebuie să verifice sesizări, să lămurească fapte și să arate că sistemul corectează derapaje.
În acest caz, după cum reiese din relatarea cetățeanului, dosarul ajunge la o ofițereasă de la BCI cu un CV… „interesant”:
- se numește „Mare Adelina”,
- este inspector principal,
- a lucrat anterior la post în Cocorăștii Mislii, unde a fost colegă cu polițiștii de la Băicoi,
- mama ei are magazin în comuna Scorțeni, exact locul incidentului,
- iar tatăl ei, fost polițist, ar fi lucrat chiar la Băicoi, coleg cu polițiștii implicați în poveste.
Cu alte cuvinte, reclamația săteanului împotriva polițiștilor de la Băicoi ajunge, potrivit afirmațiilor cetățeanului, să fie „verificată” tocmai de cineva:
- cu fosti colegi în cauză,
- cu părinți ancorați exact în aceeași zonă,
- cu un istoric profesional direct legat de oamenii reclamați.
Asta nu mai e „conflict de interese”, e aproape glumă de birou: „Din toți ofițerii de la BCI, cui dăm plângerea? Fix fostei coleguțe și fiicei fostului coleg!”.
BCI, varianta „de familie”: să fie bine ca să nu fie rău
Cetățeanul, pe bună dreptate, ridică o întrebare care ar trebui să ardă mai tare decât focul de vegetație:
- Cum a ajuns tocmai reclamația lui exact la doamna Mare Adelina de la BCI?
- Cum e posibil ca verificarea unor polițiști de la Băicoi să fie făcută de cineva care, conform relatării, are legături de colegialitate și de familie cu aceștia?
Săteanul se teme – și o spune destul de clar – că:
- polițiștii reclamați, foști colegi, vor fi scoși nevinovați,
- iar vinovat va rămâne tot omul care a făcut fapta bună: a sunat la 112 ca să anunțe că arde vegetația și riscă să se extindă la gospodării.
În interpretarea lui, Biroul Control Intern, în loc să fie gardianul legalității, pare mai degrabă un fel de filtru de protecție pentru „ai noștri”. Un fel de: „Stai liniștit, te verifică prietenii”.
Când arde vegetația, se sufocă și încrederea în instituții
Fumul gros și înecăcios reclamat de sătean nu ține doar de noxe și poluare. Ține și de atmosfera morală în care un cetățean:
- vede un pericol,
- sună la 112,
- este certat că a îndrăznit,
- este amendat ca „lecție”,
- vede cum body-cam-ul pare folosit „la buton”,
- iar reclamația lui ajunge, din pură „coincidență”, la cineva cu legături personale și profesionale cu cei reclamați.
În tot acest carusel, întrebarea omului lovește în plin:
„Unde mai este transparența față de cetățean?”
O întrebare simplă, dar devastatoare, atunci când este pusă în fața unui sistem care, în loc să protejeze omul care sună la 112, pare preocupat să protejeze orgoliul și confortul celor „deranjați”.
Concluzie: „Nu mai sunați la 112, deranjați sistemul!”
Dacă povestea acestui sătean din Scorțeni este exact așa cum o descrie el, mesajul transmis în practică este grotesc de clar:
- Nu mai suna la 112, că nu noi suntem de serviciu, tu ești.
- Nu semnala probleme, că ieși tu problemă.
- Nu deranja poliția, că te „educă” cu amendă.
- Și nu te baza pe Control Intern, că poate controlează exact cine nu trebuie.
În timp ce arde vegetația și fumul îneacă gospodăriile, încrederea în instituții se transformă și ea în scrum.
Restul e tăcere. Sau, mai bine zis, tăcerea pe care sistemul o vrea de la cetățeni. (Cristina T.).
CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE”
Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru
În timp ce Guvernul predică austeritatea cu ton de preot la slujba de înmormântare a economiei, în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului se desfășoară o veritabilă operetă administrativ-penală. Ceea ce, la prima vedere, părea doar un moft de protocol al unui demnitar cu gust pentru lux discret s-a dovedit, la o simplă ridicare a mochetei, o mostră de manual despre cum arată complicitățile, suveicile și rețelele subterane de interese din vârful statului.
În timp ce țara numără bani pentru pâine, în minister se numără galerii duble de draperii groase, schimbate ca în showroom de designer. Legile și bugetele sunt fentate cu o lejeritate aproape sportivă, iar în centrul acestui ecosistem administrativ toxic răsare nu doar axa funcționarilor „de specialitate”, ci mai ales figura politică ce dă umbrela: Daniela Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului Irinel Ambrozie Darău.
„CAREUL DE AȘI” DE LA VÂRF
Cum arată o umbrelă politică sub care plouă cu favoruri
Pentru a înțelege cum un minister strategic – Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul și Turismul – a devenit teatru de operațiuni pentru manevre administrative de tip suveică, trebuie privită cu atenție camarila din jurul ministrului Irinel Ambrozie Darău. Pe holuri se șoptește deja, cu un amestec de teamă și sarcasm, că ministrul nu se mișcă fără „triada de influență”, cu Daniela Vișoianu în frunte.
În calitate de directoare de cabinet, Vișoianu controlează agenda, accesul, și, mai ales, filtrul politic al deciziilor. Această „pricepere” de a naviga prin sistem oferă protecția ideală sub care restul grupului – secretarul general Adriana Laura Miron, directoarea generală Mina și directorul general Adrian-Viorel Dragomir – își poate derula liniștit jocurile de culise.
Pe scurt: strânsa conexiune Vișoianu–ministru funcționează ca un scut anti-semnale de alarmă. Orice mecanism intern de control se blochează în fața acestei uși politice, lăsând rețeaua tehnică să opereze în voie. Ministerul e oficial pe recesiune, neoficial pe „relațiuni”.
PROGRAM DE NOAPTE CU DRAperii GROASE
„Lucrez doar noaptea”: când tabieturile devin politică de investiții
Sub această acoperire politică la nivel înalt a explodat scandalul renovării ilegale și preferențiale a biroului Secretarului General, Adriana Miron. Pe repede-înainte, ca în reality show de amenajări interioare, biroul acesteia a fost transformat radical: mocheta schimbată, pereții zugrăviți, galerii duble instalate, draperii groase și opace montate cu sfințenie.
Motivul invocat intern, demn de un roman de proză scurtă absurdă: doamna secretar general „lucrează doar noaptea”, iar lumina zilei îi tulbură productivitatea. Zilele sunt pentru muritori de rând, nopțile pentru decidenții cu draperii blackout și bugete „off the record”.
VÂNĂTOAREA DE „PLOȘNIȚE”
Paranoia interceptărilor, cu prize noi și bani vechi
Pe lângă decorul opac, paranoia interceptărilor a devenit noua normă de lucru. Au fost montate prize noi și corpuri de iluminat noi, sub pretextul „securității”, pentru a neutraliza posibile sisteme de urmărire audio, așa-numitele „ploșnițe în prize”.
Rămâne întrebarea de bun-simț: ce firmă „specializată” a fost chemată, cu atâta discreție, să dezumfle ploșnițele din infrastructura electrică a statului? Evident, fără contract, fără licitație, dar cu acces liber în incinta ministerului.
De aici, farsa se transformă în potențial dosar penal:
- Fentarea legii achizițiilor publice:
Pentru că banul public nu era accesibil din cauza restricțiilor și lipsei de prevedere bugetară, s-a apelat la așa-zise „sponsorizări” cu proveniență neclară. Ministerul a permis accesul unei firme private în instituție și a derulat lucrările fără niciun contract, fără bani prinși în buget.
Sponsorizările fantomă au devenit noul buget paralel. - Abuz și umilință instituțională:
Pentru a păstra discreția, un șef de serviciu a fost smuls din atribuțiile oficiale și transformat, timp de trei zile, în paznic personal al muncitorilor firmei private. Funcția publică, redefinită: de la management la bodyguard de șantier ilegal.
SECRETAR GENERAL CU GALETA ÎN MINISTER ȘI DOSARUL ÎN INSTANȚĂ
Reabilitarea pe hârtie, explozivul din prezent
Pentru cunoscătorii jocurilor politice bucureștene, modul relaxat în care sunt călcate normele în picioare nu e o surpriză dacă ne uităm la profilul juridic al Adrianei Miron.
Conform surselor judiciare, doamna secretar general are deja la activ o condamnare penală. Din punct de vedere legal, este astăzi reabilitată – ceea ce îi permite, din punct de vedere tehnic, să ocupe o funcție publică de asemenea anvergură. Practic, condamnarea a fost ștearsă din CV-ul oficial, nu și din realitatea de facto.
Și totuși, în timp ce contrasemnează ordine de ministru și avizează bugete publice, Adriana Miron are în derulare încă un dosar penal, aflat pe rolul instanțelor. Cu un picior în minister și altul în sala de judecată, prioritățile ei se aliniază natural: mai întâi autoconservarea, apoi interesul public – dacă mai rămâne timp între două ședințe de judecată și o rundă de montat draperii.
ALIANȚA DISPERAȚILOR
Cum se cumpără „imunitatea” cu mochete și mobilă
Întrebarea care circulă pe holuri e simplă și usturătoare: cine a permis acest circ? Cine a dat undă verde accesului ilegal al firmei private în instituție?
Răspunsul duce direct la Direcția Generală Management Instituțional (DGMI), condusă de Adrian-Viorel Dragomir. De pe această poziție, el controla achizițiile, logistica și patrimoniul instituției – adică exact butoanele necesare pentru a transforma un moft personal într-un șantier de tip „facem, că se poate”.
Cunoscând foarte bine vulnerabilitățile și trecutul penal al Adrianei Miron, Dragomir a pus la dispoziție toată logistica direcției pentru refacerea și mobilarea noului birou de secretar general. Nu din devoțiune pentru estetică, ci din instinct de supraviețuire.
Rămas fără susținere politică și izolat în fotoliul de la DGMI, Dragomir și-a găsit colacul de salvare în doamna „hărțuită de dosare” Miron. Prin aprobarea personală și executarea rapidă a unor lucrări nebugetate, cu ignorarea totală a normelor, el și-a cumpărat, de facto, „imunitatea” în fața unei viitoare epurări administrative.
DE LA „PROFESIONALISM EXCEPȚIONAL” LA EXILAȚI PNRR
Când ești dat afară „ca puricii”, dar revii ca factor de influență
Parcursul lui Adrian Dragomir explică perfect acest joc de glezne executat în birourile oficiale. La fuziunea ministerelor din care a rezultat actualul mamut guvernamental, fostul ministru l-a lăsat pe dinafară, preferând numirea unui alt înalt funcționar. Oficial, din motive de „profesionalism excepțional” – expresie folosită ironic de colegi pentru a descrie un mod de lucru rigid, controversat și orientat mai degrabă spre interese de grup, nu spre interes public.
Ruptura definitivă s-a produs când fostul ministru s-a descotorosit de Dragomir „precum câinele de purici”, lăsându-l moștenire toxică următoarei conduceri. Pe același calapod a picat și Leila Banciu, „apropiata” lui și director general considerat „șefa banilor din PNRR” – persoana-cheie care controla direct robinetul euroilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Noua echipă de conducere de atunci a refuzat să-și asocieze numele cu metodele lor de lucru, abandonându-i pe amândoi. Faptul că acești actori „de prestigiu” au fost reciclați în actuala rețea, chiar sub ochii cabinetului condus politic de Daniela Vișoianu, ridică un semn de întrebare cât o pancartă: ce fel de stat de drept e acela în care exilații PNRR se întorc pe ușa din spate direct în centru de comandă?
MONEDA DE SCHIMB: UN TRON DE AUR LA COMUNICAȚII ELECTRONICE
Cum se răsplătește ascultarea orbească
Serviciul făcut la timp nu rămâne niciodată nerăsplătit într-un sistem clădit pe loialități obscure. Devotamentul lui Adrian Dragomir față de tabieturile nocturne și capriciile de decor ale șefei sale a fost decontat prompt.
Ca premiu pentru gestionarea discretă și eficientă a șantierului nebugetat din biroul Adrianei Miron, aceasta l-a propulsat pe Dragomir direct pe scaunul de director general al Direcției Generale Comunicații Electronice, Politici și Strategii în Digitalizare.
Mutarea este de aur: îl scoate definitiv din zona administrativă secundară și îl așază la butoanele unui domeniu strategic, cu miză financiară și tehnologică uriașă. În administrația românească, supunerea oarbă la șantiere dubioase se premiază cu acces la infrastructura digitală a statului. Cariera de „paznic de mochete” se transformă instant în „strateg în digitalizare”.
ECHIPĂ PENTRU NOAPTEA LUNGĂ A INSTITUȚIEI
Secretarul general adjunct, introdus pe furiș în organigramă
În timp ce renovările pentru „programul de noapte” curgeau lin, aparatul de conducere a fost îmbogățit cu un nou personaj: secretarul general adjunct Marian Niculescu, aterizat în instituție pe filiere greu de explicat la lumina zilei.
Întrebarea care persistă, în șoaptă și cu zâmbet amar, pe holuri: pentru ce a fost, de fapt, adus Marian Niculescu? Pentru competență administrativă sau pentru a face „echipă bună” în tura de noapte cu o doamnă secretar general pretențioasă la decor și presată de probleme penale?
Coincidență? Poate. Sau poate încă un pion plasat strategic, pentru ca noaptea, când lumina e oprită de draperii groase, mesele să poată fi aranjate în liniște.
CINE PLĂTEȘTE NOTA? CETĂȚEANUL, CA DE OBICEI
Recesiune pentru popor, mochete de lux pentru sistem
În timp ce cetățenii se luptă cu facturi, inflație și recesiune, în minister se joacă un cinic joc de cărți: banii publici nebugetați și funcțiile strategice devin monedă de schimb între directori generali controversați, secretari adjuncți aterizați pe filiere obscure și un secretar general cu trecut penal și prezent exploziv.
Peste toate tronează figura Danielei Vișoianu, directoarea de cabinet a ministrului, care, în loc să garanteze integritatea instituției, pare să ofere acoperirea politică acestui cerc închis de interese și recompense.
Rămâne doar de văzut dacă procurorii și Curtea de Conturi vor găsi curajul – și interesul – să tragă de mocheta groasă a acestui minister până când caracatița își va arăta toate tentaculele. Sau dacă, în stilul consacrat, dosarul va fi mutat „la noapte”, odată cu draperiile, prizele și „ploșnițele” scoase din circuit. (Cristina T.).
Șeful poliției, prins în flagrant… de viteză. Justiția: trei ani cu suspendare, moralul: pe avarii
Fostul șef al IPJ Cluj, chestorul Mihai Rus, a fost condamnat, săptămâna trecută, în primă instanță, la 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe o durată de 4 ani, pentru complicitate la abuz în serviciu și 90 de zile de muncă în folosul comunității.
Informațiile au fost aduse în atenția publicului de Sindicatul Europol, iar ceea ce face deliciul – sau rușinea – situației nu e doar sentința, ci stenogramele care arată, negru pe alb, cum arată „normalitatea” la vârful unei instituții care ar trebui să apere legea, nu s-o ocolească în viteză.
Noaptea ca „băieții”: 110 km/h în localitate, problema nu-i viteza, ci radarul
În noaptea de 29 aprilie 2024, la ora 3:51, Mercedesul condus de chestorul Mihai Rus este surprins de radar circulând cu 110 km/h în localitate, pe direcția Florești – Cluj-Napoca.
Aparent, nimic nou sub soare: un șofer grăbit, încă un caz de viteză excesivă. Doar că șoferul nu e oricine, ci fostul șef al IPJ Cluj. Și reacția lui nu este nici măcar una de mimată jenă, ci o combinație perfectă de bășcălie și autosuficiență:
„M-o luat radaru cu 110 azi noapte. Bă nu i-am văzut pă băieți.”
Nu „am greșit”, nu „am încălcat legea”, ci „bă, nu i-am văzut pă băieți”.
Problema nu era că rula cu 110 km/h în localitate, problema era că „băieții” de la rutieră nu au putut fi ocoliți la timp. Legea nu e un reper, e un inconvenient logistic.
„Un copil” la volanul legii: cum se blochează polițistul când află pe cine a oprit
Când polițistul rutier se apropie de mașină, scena, relatată în stenograme (prezentate în spațiul public inclusiv de Sindicatul Europol), e demnă de un film prost despre cum NU trebuie să funcționeze poliția. Chestorul coboară geamul și se legitimează nu ca simplu șofer, ci ca personaj intangibil din ierarhia instituției.
Polițistul, numit cu aroganță „un copil”, se blochează. Nu se blochează în fața încălcării legii, ci în fața funcției. Exact cum și-a dorit sistemul să fie: gradul bate Codul Rutier.
Pasajele relatate în stenograme nu transpiră niciun gram de remușcare. Nu există urmă de vinovăție, nu există jenă. Există, în schimb, mândrie măruntă, superioară și aroganță de manual. E povestită scena aproape ca o victorie: „uite cum am oprit timpul în loc, doar cu funcția”.
Funcția – armă anti-radar: nu ți se taie permisul când ai scut de epoleți
În loc să fie o responsabilitate, funcția devine, în acest caz, un scut. Un scut împotriva aceleiași legi pe care titularul o reprezintă oficial, în uniformă, la poză, la raport și la bilanțurile cu „toleranță zero”.
În realitate, toleranța e maximă – dar doar pentru unii.
Stenogramele devoalează un reflex: când ești prins, nu îți pui centura de conștiință, ci scoți arma supremă – „știi cine sunt eu?”. Iar când un șef de poliție își permite să trateze radarul ca pe o gafă de timing („nu i-am văzut pă băieți”), atunci mesajul transmis către subalterni și către societate este clar: legea e obligatorie pentru fraieri, opțională pentru șefi.
Legea – obligatorie pentru cetățeni, opțională pentru comandanți? Un manual de „așa nu”
Mesajul acestor stenograme, dezvăluite în spațiul public de Sindicatul Europol, este devastator pentru instituție: nu poți pretinde că legea este egală pentru toți, în timp ce, în culise, ea devine un moft pentru cei din vârful piramidei.
Într-o structură care ar trebui să cultive disciplină, integritate și exemplu personal, atitudinea de tip „bă, nu i-am văzut pă băieți” e toxică, periculoasă și profund compromițătoare. Nu are ce căuta într-o funcție de comandă nici ca reflex, nici ca glumă.
Condamnarea publică nu trebuie să se oprească la fapta punctuală – un 110 km/h în localitate – ci să vizeze exact acest reflex de castă: ideea că unii se pot considera deasupra regulilor pe care restul sunt obligați să le respecte.
Epilog amar: trei ani cu suspendare, patru ani sub supraveghere, o instituție sub rușine
Sentința de 3 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de 4 ani și 90 de zile de muncă în folosul comunității, rămâne în plan juridic. În plan moral însă, fiecare frază din stenograme arde mai tare decât orice decizie a instanței.
Când un chestor poate vorbi cu superioritate despre cum „un copil” s-a blocat în fața funcției, nu în fața legii, problema nu mai e doar un dosar penal. Problema este un sistem în care epoleții devin permis de viteză, iar radarul – doar un inconvenient care apare când „nu i-ai văzut pă băieți” la timp. (Irinel I.).
Arde satul, stingem cetățeanul! Biroul Control Intern IPJ Prahova, pompier de imagine pentru polițiștii ‘deranjați’”.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VIII)
Ardere, fum gros, 112. Șoc și groază: cetățeanul… deranjează Pe 19 mai 2026, într-o comună din România reală – Scorțeni,...
Noaptea, ca hoții de mochete. Pamflet despre caracatița de lux din Ministerul Economiei
CARACATIȚA DE CARTIER DIN „MINISTERUL DE TOATE” Economia, Digitalizarea, Antreprenoriatul, Turismul și… Renovările la negru În timp ce Guvernul predică...
Link-ul, noul timbru sec al Poliției Române. Cum se spală IGPR pe mâini cu un URL, când legea cere răspuns scris
IGPR la întrebări incomode: „Vreți documente? Luați un link și nu mai deranjați” Când Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere,...
TRĂDĂTOR CU GRAD ȘI CU TUNEL INUNDAT. Cum a schimbat Adrian Veștea PNL pe un bilet la „Guvernul Sistemului”
Premierul de carton și nașterea unui trădător cu epoleți Măștile au căzut. Ce a defilat în ultimele 24 de ore...
De vânzare: stat de drept ușor folosit, preț negociabil în milioane de euro
700 DE MILIOANE ȘI-O LEGE LA OFERTĂ Cum s-a „prostituat” legea pentru PNRR, la Curtea de Apel București FSANP LA...
JUSTIȚIARUL DE TERASĂ CU TIKTOK LA CENTURĂ ȘI MORALĂ LA REDUCERE
CUM SE NAȘTE UN EROU DE LIVE DINTR-O TRAGEDIE REALĂ În județul Neamț, unde oamenii încă mai știu ce înseamnă...
VICEPRIMARUL CARE NU SE FEREȘTE DE ADEVĂR: ALEXANDRU SĂRARU ȘI BĂTĂLIA PENTRU IDENTITATEA PLOIEȘTIULUI
CÂND ALȚII TAC DE FRICĂ, SĂRARU SPUNE PE NUME Într-un context politic în care prea mulți aleși preferă să tacă,...
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
O știre pozitivă, dar prea pozitivă ca să intereseze pe cineva? La capitolul „fapte pozitive” din județul Prahova, unde de...
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
Restaurant „de fițe”, clientele de clan: Ploieștiul și-a făcut ring de luptă în centru În centrul Ploieștiului, la doi pași...
Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
Când nu te mai țin nervii la ședință, te ține pensia specială Un șef din IPJ Prahova, etern împuternicit pe...
Cămătar Center Bărcănești: drum național ocupat, instituții în poziția ghiocel (IPJ PRAHOVA)
Magazin cu roți pe DN, legea în șanț: cum a ajuns Bărcăneștiul parcare pentru un „cămătar strategic” Comerț pe carosabil,...
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
Evadare de pe șantier: sirene, comisii, ședințe, breaking news Când un deținut a fugit de la punctul de lucru exterior...
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Băicoi, republica panourilor ilegale: „STOP VEXLER”, START CIRC. Statul numără melci, extremismul ridică schele
Băicoi, kilometrul zero al tupeului: panouri fără acte, lege făcută afiș Pe DN1, la Băicoi, între Forja Neptun și viitorul...
Republica Scorțeni: Codul Penal – regulament de ordine interioară, avertizorul de integritate – dușmanul poporului
Pe 12 iunie 2026, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a publicat articolul „Primăria teroarei: Micuța comună Scorțeni și marele...
-
Exclusivacum 2 zile
Evadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zile
Breaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zile
Pensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 2 zile
De la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 3 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Exclusivacum 3 zile
Protejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 4 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 4 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT