Featured
Decizii importante luate de Guvern pentru susținerea sectorului HORECA și pentru desfășurarea recensământului populației și locuințelor

I. ORDONANȚE
1. ORDONANȚĂ privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire Ia neplata tarifelor rutiere
Prin Ordonanța aprobată de Guvern se stabilesc cadrul general și condițiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării interoperabilității sistemelor de tarifare rutieră electronică pentru utilizarea infrastructurii rutiere de pe teritoriul României, cu sistemele de tarifare rutieră electronică similare din Uniunea Europeană.
De asemenea, se stabilesc cadrul general și condițiile care trebuie îndeplinite în vederea asigurării schimbului transfrontalier de informații privind vehiculele înmatriculate și deținătorii acestora, în cazul în care a fost constatată o neplată a tarifelor rutiere, de orice fel, în statele membre ale Uniunii Europene. Sunt stabilite și tehnologiile care sunt utilizate de sistemele de tarifare rutieră care pot fi date în exploatare în România și care necesită, în scopul colectării tarifelor rutiere, instalarea sau utilizarea unui echipament de bord.
Prin actul normativ se transpun în legislația națională mai multe norme europene privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere.
2. ORDONANȚĂ privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor provenite de la nave, de modificare a Legii nr.162/2013 privind formalităţile de raportare aplicabile navelor la sosirea în şi/sau la plecarea din porturile româneşti şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii
Actul normativ aprobat de Guvern creează cadrul legal pentru protejarea mediului marin, în mod special a ecosistemului marin Marea Neagră, împotriva efectelor deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești. Noile norme contribuie la îmbunătățirea procesului de predare/primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave, corelată cu revizuirea formalităților de raportare pentru monitorizarea navelor la sosirea în și/sau la plecarea din porturi.
3. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul transporturilor rutiere
Prin actul normativ aprobat se asigură cadrul legal de implementare pentru noile reglementări ale Uniunii Europene cuprinse în pachetul Mobilitate I, care se aplică începând cu februarie 2022.
Prin adoptarea astăzi a ordonanței se asigură cadrul de aplicare a modificărilor legislative introduse prin Regulamentul UE nr. 1055/2020 și se transpune Directiva UE 2020/1057.
Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier, parte din pachetul legislativ Mobilitate I, se aplică începând cu 21 februarie 2021.
Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, de asemenea parte din pachetul legislativ Mobilitate I, se va aplica începând cu 2 februarie 2022.
În prezent, reglementările naționale pe domeniile reglementate de cele două acte legislative din pachetul Mobilitate I sunt cuprinse în O.G. nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și în O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora.
4. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale nr. 92/2007
Ordonanța aprobată de Guvern stabilește că principiile care stau la baza organizării serviciilor publice de transport pe căile navigabile interioare, inclusiv modalitatea de stabilire a compensației acordate prestatorului serviciului public și obligațiile prestatorului serviciului public pentru a beneficia de compensație, vor fi conforme prevederilor Regulamentului nr. 1.370/2007.
Astfel că, pentru serviciile publice de transport persoane pe căile navigabile interioare, au calitatea de autoritate competentă unitățile administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, cu excepția serviciului public de transport naval de persoane între localitățile din Delta Dunării, unde Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are calitatea de autoritate competentă.
Totodată, prin ordonanța adoptată astăzi obligațiile de serviciu public se stabilesc prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii pentru serviciul public de transport naval de persoane între localitățile din Delta Dunării sau prin hotărâre a autorității deliberative a unității administrativ teritoriale pentru serviciul public de transport persoane pe căile navigabile interioare (ex. hotărâre a Consiliului Local Timișoara pentru transportul public de persoane pe Canalul Bega sau hotărâre a Consiliul Local Tulcea pentru transportul public de persoane în interiorul localității de pe un mal pe celălalt al Dunării).
Categoriile de persoane care beneficiază de compensarea transportului naval, rutele, orarul și frecvența curselor aferente se stabilesc prin hotărâre a autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale, dacă aceasta are calitatea de autoritate competentă.
În calitatea sa de autoritate competentă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii stabilește categoriile de persoane care beneficiază de compensarea transportului naval, rutele, orarul și frecvența curselor aferente cu avizul Consiliului Județean Tulcea.
5. ORDONANȚĂ privind utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică pentru evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice care se revizuiesc şi care se suprapun parţial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar
Costurile de reevaluare de mediu asupra amenajamentelor silvice care au parcurs deja o evaluare de mediu vor fi suportate din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Măsura a fost aprobată astăzi de Executiv, printr-o ordonanță.
O nouă reevaluare de mediu asupra acestor amenajamente silvice care au parcurs deja o evaluare de mediu determină o creștere semnificativă a costurilor, acestea nemaiputând să fie suportate de către proprietarii /administratorii de fond forestier.
De asemenea, metodologia de decontare a costurilor de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care se revizuiesc și care se suprapun parțial sau total peste arii naturale protejate de interes comunitar se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
6. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii ,,C.N.I.” – S.A.
Actul normativ completează obiectul de activitate al Companiei Naționale de Investiții –„C.N.I.” – S.A, prevăzut la art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2001, cu competențe în implementarea anumitor obiective de investiții din cadrul PNRR. Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A, în calitate de entitate aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației, are rol de agenție de implementare a proiectelor, în numele beneficiarilor.
Prin Ordonanță se redefinesc unele noțiuni, respectiv complexurile sportive pe care se pot desfășura activități sportive și de recreere, precum și bazinele de înot ca fiind bazine pentru competiții naţionale şi internaţionale, precum şi bazine de înot didactic și agrement.
Pentru Subprogramul „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apă și sisteme de canalizare” se propune lărgirea sferei de aplicare a excepției, instituite prin Ordonanța Guvernului nr.16/2021, care să permită realizarea obiectivelor de investiții solicitate de o unitate administrativ-teritorială și pe amplasamente drumuri proprietate publică a statului și/sau a altei unități administrativ-teritoriale decât beneficiarul, cu acordul prealabil și pe baza autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public, emisă de administratorul drumului respectiv.
7. ORDONANȚĂ pentru modificarea Legii nr. 422/2006 privind organizarea şi funcţionarea sistemului statistic de comerţ internaţional cu bunuri
Ordonanța aprobată asigură alinierea legislației naționale la reglementările europene (Regulamentul UE 2019/2052 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind statisticile de întreprindere).
Sunt două modificări aduse de actul normativ. Prima vizează corelarea terminologiei utilizate în România cu cea din legislația Uniunii Europene, expresia intracomunitară/intracomunitare înlocuindu-se cu intra-UE.
A doua se referă la periodicitatea raportarii Declarației recapitulative privind sistemul de schimb de informații cu privire la taxa pe valoarea adaugată, urmând a fi transmisă de la Ministerul Finanțelor către Institutul Național de Statistică, lunar și nu trimestrial ca până acum.
Prin aceasta se asigură un plus de celeritate în oferirea unor informații statistice deosebit de utile atât factorilor de decizie, cât și mediului antreprenorial.
8. ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea unor termene
Ordonanța aprobată include măsuri în sprijinul mediului economic, definitivate ca urmare a dialogului Guvernului cu reprezentanții sectoarelor de activitate.
Astfel, pentru sectorul HORECA, care se confruntă cu lipsă de lichiditate, s-a stabilit prelungirea măsurii privind scutirea de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici pentru o perioadă de 180 de zile, calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Concomitent, s-a prevăzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade de 180 de zile din totalul de 365 zile ale anului fiscal.
Actul normativ mai prevede reglementări privind flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată. Se creează posibilitatea depunerii cererii de eșalonare și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, condiția fiind ca până la data emiterii deciziei de eșalonare aceștia să iasă din procedura de insolvență. Totodată, se creează posibilitatea acordării eșalonării la plată și pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eșalonarea la plată reprezintă un real sprijin.
Un alt element de noutate îl reprezintă încetarea obligațiilor declarative pentru entitățile care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau pentru cele care au suspendată activitatea, pe perioada inactivității sau a suspendării activității. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul profesiilor libere).
O modificare a Codului fiscal are în vedere instituirea obligației notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei.
II. HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind forma şi conţinutul instrumentarului Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021
Reglementările incluse în Hotărârea de Guvern asigură desfășurarea recensământului la standardele și nevoile de informație statistică la nivel național. Atât forma și conținutul chestionarului, cât și clasificările și nomenclatoarele ce vor fi utilizate în recensământ răspund în totalitate cerințelor și standardelor UE.
Chestionarul este conceput în format electronic, în două versiuni corespunzătoare celor două metode de colectare directă a datelor de la populație: autorecenzare online și interviu față-n față asistat de calculator. Ambele versiuni corespund în conținut chestionarului martor în forma tipărită așa cum este prezentat în Anexa 1 a prezentei Hotărâri a Guvernului. Cele trei Nomenclatoare aprobate prin prezenta Hotărâre a Guvernului – al etniilor și limbilor materne, al religiilor și al instituțiilor de învățământ din România – răspund integral necesităților naționale și angajamentelor internaționale asumate de România.
2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea specificaţiilor tehnice pentru transmiterea datelor din sursele administrative pentru efectuarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021
Hotărârea aprobată contribuie la reducerea sarcinii de răspuns a populației, prin preluarea, în scopul prelucrării statistice, a datelor stocate deja în bazele de date administrative ale mai multor autorități și instituții publice, astfel:
• Ministerul Afacerilor Interne (Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date; Inspectoratul General pentru Imigrări; Direcția Generală de Pașapoarte; Inspectoratul General al Poliției Române)
• Ministerul Finanțelor (Agenția Națională de Administrare Fiscală)
• Ministerul Muncii și al Protecției Sociale (Agenția Natională pentru Ocuparea Forței de Muncă; Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială; Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii si Adoptii; Inspecția Muncii)
• Ministerul Justiției (Administrația Națională a Penitenciarelor; Autoritatea pentru Cetățenie)
• Ministerul Educației
• Ministerul Sănătății (Institutul Național de Sănătate Publică; Casa Națională de Asigurări de Sănătate)
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură)
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (Agenția Natională de Cadastru și Publicitate Imobiliară)
• Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunități.
Specificațiile tehnice aprobate garantează respectarea cerințelor de confidențialitate și elimină posibilitatea folosirii datelor transmise în alte scopuri decât cel statistic.
3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.1071/2020 pentru stabilirea bugetului şi a categoriilor de cheltuieli necesare efectuării recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, precum şi a măsurilor pentru punerea în aplicare a unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021
Actul normativ reglementează o serie de aspecte privind plata recenzorilor pentru autorecenzarea asistată, a recenzorilor, recenzorilor șefi și a coordonatorilor la nivel de municipiu, sector al municipiului București, oraș sau comună.
Totodată, este stabilită modalitatea de plată și tarifele diferențiate (7 lei pentru completarea unui chestionar pentru recenzarea persoanei și 3,5 lei pentru un chestionar pentru recenzarea locuinței). Plata recenzorilor care asigură autorecenzarea asistată se face conform situației rezultate din contorizarea automată a datelor comunicate de unitățile județene de implementare a recensământului, asigurându-se astfel o mai buna corelare a plății cu activitatea efectiv desfășurată.
Sumele alocate pentru anul 2021 în bugetul RPLR, rămase necheltuite ca urmare a modificării calendarului, se reportează pentru anul 2022. Sunt operate modificări privind Modelul Contractului Cadru de Servicii pentru RPLR 2021.
În sinteza, prin cele trei acte normative referitoare la RPLR 2021 se aduc clarificări și simplificări în activitatea de recenzare, de natură să asigure un plus de accesibilitate pentru populație și de cointeresare pentru personalul de recenzare, astfel încât Recensământul să se deruleze fără sincope și să se încheie cu rezultate relevante privind populația rezidentă a României. Este de remarcat faptul că, deși desfașurarea Recensământului a fost amânată cu un an, din 2021 în 2022, termenul de finalizare și de diseminare a rezultatelor preliminare a rămas cel inițial, respectiv 30 decembrie 2022.
Exclusiv
Scandalul imobiliar al secolului la Ploiești și București: mafie, escrocherie și impostură pe ruinele Legii!

Afaceri murdare, „rețineri” de paradă și un sistem corupt care plutește deasupra dreptății
În timp ce victimele megaescrocheriei imobiliare de la Ploiești așteaptă cu disperare justiția să le restituie ceea ce le-a fost furat, un grup de „oameni de afaceri” și politicieni de rang înalt își plimbă avuțiile și influența pe cele mai profitabile și mafiote cote de piață. Cât timp șefii justiției par să doarmă, clanurile ciumei imobiliare se extind, iar frica și corupția înfloresc în lumina zilei: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc..
Dan Ștefănescu, starul paradisului ilegal: de la fraierele telefonice la turnurile de pe urmele lui Ion Țiriac
Cel mai mare distribuitor de telefoane, Dan Ștefănescu, alias Daniel Ștefănescu, aparent „miliardar” în marele joc imobiliar, pășește cu nonșalanță în sânul noii mafii de pe ulițele Bucureștiului. În timp ce pagubiții de la Ploiești așteaptă justiția să și-și recupereze apartamentele, Ștefănescu își face apariția pe piața imobiliară din București, cu un proiect monstru pe terenul de 11.575 mp din Sector 6, alegând să construiască turnuri cu până la 14 etaje la baza Podului Grant, publicând planuri pentru construcții de peste 25.000 mp și promovând variante de turnuri titanice, aproape de terenul fostei fabrici IFMA, chiar lângă super-proiectul lui Ion Țiriac.
Microcosmosul mafiei imobiliare: de la o asociere pârlită la o pleiadă de firme fără milă
De la Gersim Pipera și Gersim Dorobanți până la Gersim Iancu Nicolae și Gersim Titan, Ștefănescu a înființat o întreagă rețea de firme care urmează să devasteze Bucureștiul, în stilul caracteristic: fără respect pentru lege, fără griji, cu un singur scop – să-și umple buzunarele de pe spatele cetățenilor.
Și ce dacă a fost pus sub control judiciar în Ploiești pentru fraude imobiliare? Omul ăsta pare mai hotărât ca niciodată să-și „recupereze” bogăția, și nu se fereste să-și învârtă bani în cele mai murdare și netransparente afaceri.
Bătaia de joc a statului și incompetența justiției
În ciuda faptului că terenul de la Podul Grant a aparținut unui grup consolidat de întreprinderi controlate de alte mase de bani și influență, dosarul pășește cu pași șubrezi printre degete, iar investitorii ilegali zburdă liber. În timp ce plătitorii de taxe își văd casele furate, clanurile mafiote continuă să joace „păcănele” pe ruinele legii.
Paguba uriașă și promisiunile mincinoase – o peluză pentru mafie în plină vară
Promisiunile „sincere” de a construi apartamente și de a securiza siturile sunt doar o iluzie, căci cu fiecare zi, complexul City Gate și proiectul White Tower se transformă într-un focar de spălare de bani, comis un adevărat teatru ieftin de către rețelele de complici furioși după noul lor parc de terenuri și construcții. Incredibil cât tupeu să declari că „banii au venit din muncă”, când de fapt, acești bani sunt de manevrat prin scheme ilegale, peste spatele celor păgubiți.
Ce urmează?
Rămâne de văzut dacă justiția română va reuși să se trezească din amorțeală și să distrugă această rețea de mafie imobiliară, sau dacă toți acești impostori vor rămâne în continuare să se învârtă în cercul lor vicios de furt, minciună și manipulare. În timp ce oficialii de la cel mai înalt nivel par să fie mai interesați de „afaceri” decât de dreptate, victimele acestei scamatorii uriașe trebuie să vadă dacă, până la urmă, adevărul va ieși la lumină sau va fi ascuns sub un munte de profit ilegal.
După toate aceste întâmplări, rămâne adevărul: în România, mafia imobiliară e mai puternică ca niciodată, iar frica și corupția sunt cei care conduc jocul. Întrebarea e dacă justiția va avea forța să le încheie capătul acestui circ mizerabil. (Cristina T.).
Exclusiv
Organizarea ilegală a serviciului de permanență la Poliția de Frontieră: un abuz care încalcă drepturile angajaților

Timp de muncă excesiv și manipularea normelor legale pentru reducerea costurilor
Recent, sindicaliștii și specialiștii din domeniu semnalează o practică extrem de gravă în structurile de poliție de frontieră, acuzând autoritățile de implementarea unor scheme ilegale pentru organizarea serviciului de permanență. Conform informațiilor obținute, graficul nr. 1.440.903/28.02.2025 impune personalului disponibilitatea 24 de ore din 24, de la ora 8:00 dimineața până a doua zi la aceeași oră, o măsură considerată abuzivă și ilegală.
Planificarea ilegală a muncii: un mecanism de eludare a legii
Potrivit liderului sindical Emil Păscuț, această modalitate de planificare contravine flagrant definiției legale a programului normal de lucru și încalcă dreptul la odihnă și refacerea forței de muncă. Astfel, polițiștii sunt puși în situația de a fi disponibili neîntrerupt, fără a beneficia de compensări legale pentru orele suplimentare sau pentru serviciul de permanență la domiciliu, ceea ce constituie o încălcare evidentă a prevederilor legale.
Timpul la domiciliu, o formă mascată de muncă forțată
Un exemplu în acest sens îl reprezintă activitatea lui Alin Rusu, polițist de frontieră, care, în februarie 2025, a acumulat peste 168 de ore de permanență la domiciliu. În realitate, această situație încalcă prevederile legale, instancele superioare fiind de acord că polițiștii trebui să execute serviciul de permanență în unitate, nu de acasă, pentru a se evita abuzurile.
Practici legale ignorate: ore nesimțite și încălcări europene
Legea 360/2002 și normele europene, inclusiv Directivele 2003/88/CE, stipulează clar limite maxime de muncă și repaus obligatoriu de 11 ore consecutive. Însă, în cazul serviciilor de poliție de frontieră, aceste reguli sunt false aplicate, iar statisticile arată că, într-o singură săptămână, polițiștii pot munci peste 66 de ore, dublu față de limita legală.
Medicament pentru sistemul corupt: motivare financiară și sistematică
Conducătorii poliției par să fie interesați doar de reducerea costurilor și menținerea continuității activităților, ignorând complet drepturile angajaților. Sindicatul susține că aceste abuzuri nu sunt doar ilegale, ci și periculoase pentru sănătatea și siguranța personalului. În plus, recurgerea la metode de angajare în condiții ilegitime face ca munca polițiștilor să devină, de fapt, o formă de sclavie modernă.
Ce urmează?
Autoritățile trebuie să ia măsuri și să pună capăt acestor practici abuzive, asigurând respectarea legislației naționale și europene privind timpul de lucru, odihna și compensarea muncii suplimentare. Până atunci, povestea polițiștilor de frontieră continuă să fie una a exploatării și a lipsei de respect pentru drepturile fundamentale ale angajaților. (Cristina T.).
Featured
Criza energetică a României: Producția în scădere și creșterea importurilor – un semnal de alarmă pentru sistemul național

Producția de energie în declin, importurile în expansiune și provocările pentru siguranța energetică a țării
În analiza primelor trei luni ale anului 2025, Cotidianul Național, bazându-se pe raportul Transelectrica, evidențiază o situație alarmantă pentru sectorul energetic românesc. Producția de energie electrică a României scade, în timp ce importurile au crescut, semnalând o vulnerabilitate a sistemului și o dependență tot mai mare de surse externe.
Scădere dramatică a producției interne de energie
În primele trei luni ale anului, producția de energie a înregistrat o reducere semnificativă, de la 14,8 TWh în perioada similară a anului trecut, la doar 12,4 TWh în 2025. Toate principalele surse de energie din mixul național au cunoscut declinuri, cu cele mai mari fiind la hidroenergie (-1,7 TWh) și regenerabile (-0,4 TWh). În același timp, importurile au crescut cu 109%, fiind importate cu 661 GWh mai mult din Bulgaria decât în 2024, marcând o dependenta accentuată față de sursele externe.
Fenomenul importurilor: o soluție temporară sau o problemă de durată?
Raportul arată, de asemenea, o ușoară diminuare a consumului intern net cu 0,5%, însă reducerea producției de energie a fost de 16%. Schimburile transfrontaliere de energie au înregistrat o scădere de 28% la export și o creștere de 109% la import, indicând o flexibilitate în fluxurile internaționale, dar și o vulnerabilitate majoră a sistemului energetic național.
Puterea instalată: fluctuații și tendințe
Puterea totală instalată a centralele pe surse termo a fost aproape neschimbată, cu o descreștere minimă de 0,03%. La începutul lui 2025, instalațiile de stocare au totalizat 234,7 MW, iar cele ale prosumatorilor – 2.442 MW. În primul trimestru, puterea brută instalată în Sistemul Energetic Național (SEN) a crescut cu 697 MW față de 2024, ajungând la 19.016 MW.
Geografia fluxurilor energetice: dependență și diversificare
Fluxurile de energie au fost din ce în ce mai concentrate pe anumite granițe. În cazul exporturilor, s-au înregistrat scăderi pe granițele cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, dar creșteri pe cele cu Serbia și Moldova. La import, creșterea a fost semnificativă pe granițele cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina, în timp ce importurile din Moldova au scăzut. Astfel, România devine tot mai dependentă de Bulgaria și Ungaria pentru aprovizionare, o situație ce ar putea prezenta riscuri în cazul unor crize regionale.
Criza de energie: importuri masive și influența condițiilor meteorologice
Comparativ cu primul trimestru din 2024, importurile s-au majorat cu 478 GWh din Ungaria, 661 GWh din Bulgaria, 277 GWh din Serbia și 263 GWh din Ucraina. Creșterea importurilor a fost impulsionată de scăderea producției hidro, dar și de eliminarea mecanismului MACEE, precum și de temperaturile scăzute din februarie, ce au determinat cresc prețurile pe piața de electricitate. Prețul mediu al energiei achiziționate s-a ridicat la 741 lei/MWh, fiind mult peste cel din perioada similară a anului anterior.
Piața energiei: volatilitate și evoluție a prețurilor
Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este extrem de volatilă, cu fluctuații de până la 30-40% într-o singură săptămână, influențată de condițiile meteorologice și de prețurile europene. Prețul mediu al energiei achiziționate în primul trimestru din 2025 a fost de 612 lei/MWh, față de 436 lei/MWh în aceeași perioadă a anului trecut.
Viitorul energiei regenerabile: planuri ambițioase pentru următorii 10 ani
Conform raportului Transelectrica, Planul de Dezvoltare pentru următorul deceniu prevede un program amplu de investiții menite să consolideze securitatea energetică națională și să sprijine digitalizarea sistemului prin implementarea conceptului de SMART GRID. Această strategie vizează atât creșterea capacității de integrare a energiilor regenerabile, cât și intensificarea interconexiunilor cu rețelele europene.
Provocări și oportunități în regiunea Dobrogea și Banat
Potențialul de dezvoltare a energiilor eoliene și solare în regiunile Dobrogea și Banat este considerabil, însă acestea sunt deja congestionate. Luând în calcul investițiile în curs de finalizare și cele planificate pentru următorii ani, autoritățile estimează capacități suplimentare de aproximativ 5.000 MW până în 2027. Pentru acest motiv, compania se pregătește pentru investiții totale de aproape 2,7 miliarde de lei, dedicate procesului de integrare a noilor unități de producție din surse regenerabile, în special în zonele Dobrogea și Moldova, dar și în alte regiuni ale țării.
Concluzii: un sistem energetic sub semnul incertitudinii
Analiza primelor trei luni ale anului 2025 evidențiază un sistem energetic românesc aflat în criză, caracterizat prin declinul producției interne și creșterea semnificativă a importurilor. Dependența de sursele externe, în special de Bulgaria și Ungaria, și volatilitatea pieței de energie reprezintă provocări majore pentru asigurarea securității energetice pe termen mediu și lung. De asemenea, strategiile ambițioase de dezvoltare a energiilor regenerabile oferă perspective, dar și obstacole legate de congestie și necesitatea unor investiții masive pentru modernizarea și extinderea infrastructurii naționale. Toate these factors trebuie gestionate cu mare atenție pentru stabilitatea și sustenabilitatea sistemului energetic românesc în anii următori.
-
Exclusivacum 3 zile
Teatru de proastă calitate și impostori de doi bani în Ploiești: Escrocheria anului – doi farisei care-și fură „icoanele” și-și joacă rolurile de-adevărate prosteală
-
Exclusivacum 2 zile
Secția-fantomă de la Penitenciarul Târgșor: milioane risipite și o stare de criză repetată
-
Exclusivacum 3 zile
Vlad Nichita, la marginea eșecului? Avocatul plătește prețul dezvăluirilor noastre și amână verdictul final
-
Exclusivacum 4 zile
De trei ani, Incisiv de Prahova avertiza: Iată adevărul despre corupția din Penitenciarul Ploiești
-
Exclusivacum 3 zile
Tot mai multe confirmări oficiale despre ilegalitățile din Vama Ploiești: O criză generalizată de corupție și ilegalități
-
Featuredacum 4 zile
Unsprezece comercianți suspectați de fraudare a Sistemului de Garanție-Returnare: verificări în curs și semne de întrebare despre „musterii” din Prahova
-
Exclusivacum o zi
Un elev de poliție din Câmpina demonstrează curaj și responsabilitate în Târgu-Jiu
-
Ancheteacum 2 zile
Primul judecător de la Înalta Curte de Casă și Justiție care se pensionează după anunțul creșterii vârstei de pensionare