Connect with us

Exclusiv

GAME ON!/Jocul de-abia începe!/Ofiterul activ – SRI – care a fost, ilegal, consilier al Ministrului Justitiei (Robert Cazanciuc – PSD), a fost „plantat” intr-o multinationala, al treilea cel mai mare contribuabil al României

Publicat

pe

Motto: „Mi-erai coardă, ți-eram pește / Și împărțeam patul frățește. / Dar tu, coardă, m-ai trădatu’ / Și cu altu’ te-ai culcatu’ / Ti dam, ti dam, ti dadada dam.”(Cântec de jale și arest)

Directorul General de companie a avut o idee năstrușnică: de a il numi pe fostul portar de la SRI Prahova si fostul ofiter activ, SRI, detasat ilegal ca si consilier al Ministrului Justitiei (Robert Cazanciuc -PSD), intr-o unitate a sa, la productie, in Prahova!

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/10/DA_2013-08-01_ANDRONACHE_FLORIAN_TEODOR_60956841.pdf”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2021/10/DA_2014-01-06_ANDRONACHE_FLORIAN_TEODOR_61036094.pdf”]

Războiul fratricid în care protagonişti sunt foşti ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, Direcţia Judeţeană de Informaţii Prahova, început încă din perioada în care aceştia erau activi, pare a fi departe de final.

Cu un debut furtunos în 2005, atingând apogeul prin 2007 şi continuând cu o prelungită „fază de platou”, această confruntare s-a purtat în instanţele militare şi civile din Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte şi Găeşti (de la judecătorii până la curtea de apel), care au fost investite a soluţiona pe bandă rulantă peste o duzină de cauze penale şi civile avându-l ca inculpat sau, după caz, pârât pe colonelul SRI în rezervă PĂLTÂNEA CORNELIU (intre timp decdeat), singur ori secondat de compania sa selectă.

În multe, de partea cealaltă, a fost şi încă este fostul său tovarăş, devenit duşman ireconciliabil, colonelul SRI în rezervă BREAJĂN MARIN, cel care a  dat zeci de chefuri gratuite, toate oferite la cabana „Caprioara” de la Cheia, preţul acestora fiind calitatea de ofiter sub acoperire al SRI („deplin conspirat” în termeni tehnici).

Astfel, acesta a devenit ofiţer acoperit al SRI în 1991, după ce a luat în locaţie de gestiune vilele de lux „Vânatorul” şi „Căprioara” de la Cheia, folosite pâna atunci de nomenklatura de la Bucureşti. Potrivit acestuia, maiorul PĂLTÂNEA, proaspăt numit atunci şef al SRI Prahova, i-a propus să devină ofiţer acoperit şi, în schimb, să poată folosi gratuit cele două vile de cate ori avea nevoie. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Abia în 2007, BREAJĂN a început să vorbească despre trocul pe care l-a acceptat la începutul anilor ’90, fiind nemulţumit că a fost trecut în rezervă în mod abuziv (ceea ce, la SRI, pe vremea lui Coldea, îndeosebi, a devenit trendy!). Astfel, omul de afaceri a devenit martor important al unei anchete penale de răsunet, cu ramificaţii mai complicate, dusă la bun sfârşit de tenacele procuror militar al DNA, colonelul magistrat VASILE DOANĂ, devenit spaima SRI, având la activ multiple dosare cu „floarea” generalilor şi coloneilor corupţi din sistem. A fost mazilit într-o noapte de vară din 2014 de doctoriţa Koveşi, pe care o apucase disperarea văzând că rebelul subaltern din Secţia militară îşi suflecase din nou mânecile şi-şi scuipase gospodăreşte în palme şi se pregătea de un nou asalt asupra a vreo cinci generali, în frunte cu COLDEA, cinci colonei, un maior şi doi căpitani, toţi din SRI. Având în vedere tandreţurile „instituţionale” şi protocolare dintre Steaua Polară şi Ordinul Jartierei, cărora li se încurcau rău de tot socotelile din grupul ocult „Noi suntem Statul”, la ordinul repetentului, plagiatoarea l-a executat după ce, cu ceva timp în urmă, în biroul ei, de faţă fiind şi generalul Coldea, l-a întrebat dacă intenţionează să aresteze pe aproape toţi din conducerea SRI centrală şi locală!

Dar, să nu o mai lungim pentru că, de-a lungul vremii, presa a scris masiv despre matrapazlâcurile penale de la SRI Prahova şi să încercăm să conturăm, prin dosarele penale şi civile identificate, dimensiunea dezastrului şi efectele remanente. În fapt, acest tablou al situaţiei penalilor din SRI Prahova, cu conexiuni complice la Bucureşti, este o hidoasă caricatură:

Începem, pentru a vă introduce în atmosfera de chantal, cu ds. nr. 12718/281/2008 al Judecătoriei Ploieşti, în care reclamanta, doamna locotenent-colonel SRI în rezervă ANDRONACHE CRISTINA, l-a dat în judecată pe tatăl copilului ei, pârâtul colonel SRI în rezervă PÂLTÂNEA CORNELIU (decedat intre timp), pentru stabilire domiciliu minor. Două menţiuni complet “nesemnificative” avem a vă face: doamna reclamantă era măritată cu subofiţerul (ulterior ofiţer) SRI ANDRONACHE FLORIAN TEODOR (cel care a ajuns, prin utilizarea de pile tip bastard – pentru cunoscători! –, consilier al ministrului Justiţiei, ROBERT CAZANCIUC), iar domnul pârât este căsătorit cu … soţia dânsului, pe care nu o numim din respect pentru câte a pătimit. Curat murdar, coane Fănică!

ANDRONACHE FLORIAN TEODOR cu nasul sau, Ministrul Justitiei la aceea data

ANDRONACHE FLORIAN TEODOR era un simplu subofiter la poarta care avea ca sarcina sa ne salute si sa plimbe eventuali vizitatori.

Preluarea, menţinerea şi, mai grav, promovarea de către SRI a foştilor ofiţeri de securitate pe o perioadă exagerat şi nejustificat de mare (27 de ani !!, ultimul dinozaur plecând prin decembrie 2016). Asta, în condiţiile în care, nici MAI, nici Securitatea Poporului, care preluaseră în 1945 cvasitotalitatea cadrelor şi agenţilor SSI, Direcţiunii Poliţiei de Siguranţă şi ale Secţiei a II-a a Marelui Stat Major al Armatei nu le-a păstrat decât vreo trei ani. SRI şi-a făcut singur un rău colosal, care îşi produce şi astăzi, din plin, efectele nefaste. În realitate, nu s-au menţinut în SRI (nici SIE nu face excepţie) acei ofiţeri de securitate care şi înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat şi simţ al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceşte din coate ca să iasă în faţă, slugarnicii care au lustruit pantofii cui trebuia dintre politicienii noştri de paie, să umple aerul cu vorbe şi să le poarte de colo-colo, cu aerul că sunt buni şi ei de ceva, să întocmească rapoarte false în care să-şi denigreze colegii consideraţi contracandidaţi la funcţia lor sau să scoată la licitaţie documente pretabile la operaţiuni de şantaj.

Dacă nu s-a înţeles, până aici, mesajul pe care, cu toată onestitatea, dorim să-l transmitem, atunci să fim expliciţi:

Ar fi salutar ca SRI să înveţe din aceste greşeli ale trecutului şi să nu mai cotizeze şi azi la propria compromitere, făcându-se că nu vede sau minimalizând astfel de comportamente, cum au fost cazurile: Păltânea Corneliu, Bucur Daniel, Soare Ovidiu, Dumitrache Şt. Gheorghe, Zanfir Dumitru, Marin Ionel, Cândea Petrache, Grigorescu Eugen (despre morţi, numai de bine!), Popescu Gioni (semianalfabet, fost subofiţer înainte de 1989, devenit, peste noapte, absolvent de studii superioare, doctor, general cu foarte multe stele, adjunct al directorului SRI), Istode Elena („Anaconda” lui Cozma), Coldea Dorina, Giupană Valentin, Popescu Tiberiu, Târnu Ioan, Dincă Nicolae, etc. etc. şi, cel mai recent şi grav, Coldea Mihail Florian.

SRI încă acţionează iraţional consumându-şi resursele pe acţiuni abuzive şi inutile, fiind într-o continuă „vânătoare de vrăjitoare”, inventând diferiţilor ofiţeri incomozi tot felul de abateri disciplinare, ajungând la excluderea din sistem în mod arbitrar şi abuziv a unor ofiţeri de valoare, numai pentru că aceştia au demascat mafia şi impostura din SRI.

Dacă ne uităm pe ECRIS, constatăm că numărul proceselor intentate SRI de foşti ofiţeri trecuţi abuziv în rezervă în trista perioadă de conducere a tandemului împotriva naturii Maior-Coldea, a explodat.

Pe de altă parte, este de neînţeles ce beneficiu profesional urmăreşte      să-şi apropie SRI atunci când promovează oportunişti şi mici şmecheraşi şi, până în 2016, a menţinut în funcţii de conducere nişte securişti cocliţi, politruci şi semidocţi, un soi de Gică Petrescu ai SRI-ului, precum şi pe protejaţii acestora.

Este necesar ca domnul director Hellvig să conştientizeze că mizerii de acest gen nu mai pot fi băgate sub preș, așa cum s-a întâmplat până acum. Ele trebuie măturate și apoi trebuie să se asigure că nu se vor regenera. Acest lucru se poate face doar dacă va reuși să schimbe marionetele din sistem. Păstrându-l (sau doar cosmetizându-l), actualul sistem va genera, la infinit, aceeași clică de generali, coruptă sau idioată (sau şi una, şi alta).

Şi, vă implorăm, domnule Hellvig, să nu ne spuneţi că la mijloc au fost “interese majore de securitate naţională”, ca explicaţie pentru mânăriile ordinare şi abuzurile inimaginabile ale lui Coldea, pentru că ar fi prea mult pentru noi s-o mai înghiţim şi pe asta! V-am înţelege dorinţa de a nu macula şi mai mult imaginea instituţiei (dacă, cumva, se poate şi mai mult!), dar nu şi pe cea de a-l scuza pe Sămădăul de la Târnova care, 10 ani, a decredibilizat o structură strategică a României.

Paradoxal, pe SRI îl paşte tot pericolul Securităţii, chiar dacă nu o mai fi picior de securist prin serviciu, sorgintea acestui risc localizându-se atât în dezvoltarea ouălelor eclozate de-a lungul vremii de securiştii bătrâni, care au trecut de faza de pui, cât şi în aşa zisa nouă generaţie de ofiţeri (chiar neadusă/nerecomandată în SRI de securişti) care, total inexplicabil pentru noi, are nişte exponenţi cu o mentalitate securistică care ne înfioară (avem suficiente exemple, dar nu dorim să dezvoltăm acum).

În final, dorim să transmitem şi o pildă, pentru ca demersul nostru jurnalistic să fie corect recepţionat de mai marii SRI: adevăratul prieten este cel care are curajul şi determinarea de a te critica când greşeşti, oricât de dureroasă ar fi atenţionarea; duşmanul nu te va trage de mânecă niciodată: se va bucura că persişti în prostie, se va amuza şi te va sancţiona când simte că este momentul oportun.

Ce dezvaluiam noi, cu probe, acum ceva timp:

Cezar Romaniuc, in SPTFM.ro › FOTBAL INTERN si MAX-MEDIA.ro, ambele in 4 iulie 2016, au postat cate un articol cu aproximativ acelasi continut, primul cu titlul „Fostul administrator judiciar al Rapidului, trimis in judecata pentru fals, uz de fals si inselaciune”, al doilea “O avocata din Prahova, acuzata de inselaciune si fals in acte, alaturi de presedintele de la ONT Carpati”.

 Astfel, aflam din anuntul de luni al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, ca fostul administrator judiciar al FC Rapid, intre 2012-2014, CRISTINA ANDRONACHE, a fost trimis in judecata pentru infractiuni de fals, uz de fals si inselaciune, alaturi de un om de afaceri cipriot si de o avocata din Prahova.

In esenta, rezulta ca procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: THOMA EMILIOS — cetățean cipriot, fost Președinte al Consiliului de Administrația al SC ONT CARPAȚI SA, BIȚĂ GEORGIANA NICOLETA — avocat în Baroul Prahova și ANDRONACHE CRISTINA — avocat în Baroul București, cu privire la CRISTINA retinandu-se ca i-ar fi ajutat pe ceilalti doi inculpati sa falsifice prin „plasmuire integrala si antedatare”, un contract de consultanta si asistenta juridica.

„Inculpatii THOMA EMILIOS si BITA NICOLETA – GEORGIANA, la o data ulterioara pronuntarii, ramanerii definitive si legalizarii sentintei civile nr. 9295/12.06.2009 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr. 14293/3/2008, in cursul desfasurarii procedurii de punere in executare a acestei hotarari, respectiv in perioada 12.03.2010 – 29.03.2010, au folosit, prin intermediul inculpatei ANDRONACHE CRISTINA, un contract de consultanta si asistenta juridica falsificat prin plasmuire integrala si antedatat – 09.11.2006, astfel incat sa para incheiat in perioada in care inculpatul THOMA EMILIOS detinea calitatea de presedinte al Consiliului de Administratie al S.C. „ONT CARPATI” S.A., calitate in care avea posibilitatea de a incheia si semna personal un astfel de contract„.

Anchetatorii sustin ca femeia a depus contractul de consultanta, desi era falsificat, pentru a justifica suma de peste 340.000 de euro, suma ce intrase in contul avocatei din Prahova. „Cunoscand caracterul fals al contractului de consultanta si asistenta juridica antedatat 09.11.2006, pretins incheiat intre S.C. „ONT CARPATI” S.A., reprezentata legal de presedinte – inculpatul THOMA EMILIOS si Cabinetul de Avocat „GEORGIANA NICOLETA BITA”, inculpata ANDRONACHE CRISTINA l-a depus in dosarul de executare nr. 449/2009 al B.E.J. „B.C.” pentru a justifica plata sumei de 1.428.505,20 lei, echivalentul a 348.000 euro, in contul Cabinetului de Avocat „GEORGIANA NICOLETA BITA. Procurorii noteaza ca prin aceste fapte, compania „ONT CARPATI” a fost prejudiciata, ea avand calitatea de creditor. În cursul urmării penale s-au dispus măsuri asiguratorii în vederea garantării recuperării prejudiciului cauzat SC ONT CARPAȚI SA, în cuantum de 1.428.505,20 lei, echivalentul a 348.000 euro, prin instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil (apartament), identificat în proprietatea exclusivă a inculpatei ANDRONACHE CRISTINA și asupra unor sume de bani prezente și viitoare aflate în conturile în ron și euro, deschise la entități bancare din România de către aceeași inculpată, inculpata BIȚĂ GEORGIANA-NICOLETA și de către inculpatul THOMA EMILIOS.”, se mai arata in Comunicatul oficial al Parchetului.

Pentru cunoscatori, articolul musteste de SRI, in general, si de SJI Prahova a SRI, in special. Totul a inceput, in acest caz, ca si in celalalt, de la Cheia, în perioada de aur a SRI Prahova, atunci când Serviciul se transformase într-un SRL profitabil pentru acoliţii sistemului.

Pentru necunoscatori, ne permitem a scrie o povestire (nu-i poveste!) cu tenta istorica dar, pentru cei care au fost implicati in ea, si emotionala, de dragi aduceri aminte, ori din contra, generatoare de resentimente si triste amintiri.

  1. Cpt. de securitate PALTANEA CORNELIU, specialist in contraspionaj, a fost o figura aparte pe acest profil de munca, astfel ca, de tanar, a ajuns pana in decembrie 1989, cand a fost avansat la gradul de maior, chiar seful Serviciului III -Contraspionaj al Securitatii Prahova. Abil, imbinand inteligenta cu smecheria, bun psiholog, cu o prezenta placuta, chiar carismatic, Paltanea a ajuns, dupa debarcarea col. Petre Petrescu (ultimul șef al Securității Prahova și, mai târziu, director la Petrotrans pe timpul lui Adrian Năstase), primul sef al SRI Prahova, cu o longevitate pana in 2001. Fostul director Radu Timofte a destituit, in aprilie 2001, o parte din conducerea de la SRI Prahova si a trecut-o in rezerva, „pentru ca instantele si procuratura sa-si faca datoria in libertate”.

Cpt. de securitate PALTANEA CORNELIU lucra pe domeniul „Turism”, unul generos din toate punctele de vedere, atat pana in 1989 (whiskey, Kent, curve, valuta, bunuri din Occident etc.), cat si dupa, mai ales prin prisma privatizarilor.

Fief-ul sau era cumva pe la Hotel „Central” (fostul „Berbecul”), una dintre cele mai eficiente ajutoare ale sale fiind Ioana Carapcea si Cerasela Roxana Ciusdel, absolventa de ASE, cunoscatoare la perfectie a limbii engleze, frumoasa, cu o inteligenta sociala net superioara, fiica lui Greta si a lui Mircea Ciusdel, tatal fost jurisconsult la o intreprindere socialista de stat, trecut dupa 1990 in randul judecatorilor la Judecatoria Ploiesti, instanta al carei presedinte a si fost o perioada. Tipul de „servicii” prestate de actuala doamna McGee, au fost valoroase pana in 1990, din aceasta perspectiva aceasta si emigrand in Marea Britanie, dupa o ciudata fuga temporara din tara cu cateva zile inainte de Revolutie, prin Yugoslavia, in Irlanda.

Ma rog, ideea este ca dupa 1989, PALTANEA s-a reorientat rapid si eficient catre procesul de privatizare in turism. Asa, pe unele locaţii de protocol ale FPS au pus mâna cercurile rapace de interese din jurul colonelului Păltânea Corneliu.

  1. De exemplu, în acele vremuri groteşti, la Cheia nu apăruseră atâtea viloaie de şmecheri, existând doar câteva cabane ale ONT / protocolului de stat, denumite sugestiv, luăm la întâmplare, desigur: Cabana Căprioara, Vânători şi Brazi, trei locaţii frumoase, numai bune de privatizat. În una dintre ele, aşa cum ati mai citit au plantat sereiştii microfoane şi se chinuiau (col. NITA GRIGORAS era mai asudat!), prin anii 90, să înţeleagă bolboroseala lui DINU PATRICIU care, la un şpriţ cu Sorin Roşca Stănescu, punea la cale înfiinţarea ziarului Ziua. Prima formă de privatizare a societăţilor de stat a fost preluarea în locaţie de gestiune. Asta a făcut şi fostul ofiţer de informaţii MARIN BREAJĂN, ofiter deplin conspirat care, ulterior, a sifonat în presă si la parchet şmenuiala din SRI, de sub „managementul” lui CORNELIU PĂLTÂNEA. La vremea respectivă, BREAJĂN, ca şi mulţi alţii, a crezut în privatizare şi a hotărât să ia în locaţie de gestiune Vila Căprioara pe care a transformat-o, ulterior, prin modernizare, într-o locaţie de patru stele. La cabana „Căprioara”, FPS avea 71,45 la sută din acţiuni, adică 10346, iar SIF Muntenia 28,55 la sută, adică 4134. BREAJĂN a ţinut vila în locaţie de gestiune până în noiembrie, 1998. FPS a organizat licitaţie cu strigare, urmând să îşi vândă partea sa de acţiuni la vila Căprioara. Din comisia de licitaţie au facut parte trei persoane: MĂDĂLINA BONIFATE, preşedinte (ulterior director MEDIMFARM!), CONSTANTIN IONIŢĂ, consilier juridic (ulterior procuror) şi FABIOARA IONESCU, expert privatizari (fost aministrator public al judetului, fost director general al Parcului Industrial Ploieşti, urmărita penal, fiind acuzata de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani într-un dosar în care apar, de asemenea, numele a doi inculpaţi în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro).

În urma analizei documentaţiei de licitaţie, comisia a constatat că s-au respectat condiţiile de publicitate, respectiv anunţuri publicate în ziarul Curierul Naţional şi în cotidianul Telegraful de Prahova, ambele anunţuri date în 23 octombrie, 1998, plus afişare la sediul FPS, acţiunile FPS fiind adjudecate la preţul de 29.500 lei vechi per bucată. BREAJĂN a participat, având şi avantajul de locatar, câştigând pachetul majoritar. Comisia a stipulat în procesul verbal faptul că urma să fie încheiat contractul de vânzare – cumpărare la data de 27 noiembrie, 1998, iar plata urma să fie efectuată integral în termen de 90 de zile de la încheierea contractului. Locaţia Vila „Căprioara” stârnise de mult interesul conducerii SRI Prahova, respectiv a lui CORNELIU PĂLTÂNEA. Împreună cu bunul său prieten, NICOLAE (Nini) POPESCU, se pare că de atunci a pus la cale preluarea acţiunilor cumpărate şi achitate de BREAJĂN prin metode cvasi-mafiote. Mai întâi să specificăm, însă, două aspecte. La vremea respectivă, MARIN BREAJĂN era ofiţer pe deplin conspirat al SRI Prahova iar PĂLTÂNEA, în consecinţă, era şeful său direct. Ca ofiţer total conspirat, BREAJĂN era administratorul propriilor sale societăţi care trăiau în mediul concurenţial real. De aici şi invidia multora care au început să se oftice dacă îl vedeau pe om cu o maşină mai bună sau cu afaceri mari. Cert  este ca BREAJĂN a intrat in dizgratie, pana la fabricarea unor dosare penale cu scopul direct ca el, intimidat fiind, să renunţe de bunăvoie la acţiunile Vilei Căprioara, nemaifiind decat un pas. In Rechizitoriul DNA Bucuresti chiar gasim declaratia lui IONICĂ STELIAN: „Şeful meu, CEZAR BALTAGA – Seful Serviciului Economic al Politiei Judetene Prahova, m-a trimis în nenumărate rânduri la şeful secţiei SRI Păltânea Cornel, care mi-a cerut, în mod direct, să facem toate demersurile necesare pentru ca Breajăn Marin să fie arestat”. În continuare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, prin procurorul DINU NICA, implicat mai târziu în cunoscutul flagrant cu şpagă, a desăvârşit urmărirea penală împotriva lui Breajăn, trimiţând prin rechizitoriu dosarul în instanţă. Laitmotivul a fost o presupusă eliberare a unui cec fără acoperire de Breajăn. Realitatea: Marin Breajăn, angajat în cadrul SRI, subaltern direct al lui Păltânea, deci ofiţer total conspirat, începuse să deranjeze. Daca va aduceti aminte, din fericire pentru Breajăn, instanţa de judecată, în urma probelor administrate, a retrimis dosarul la Parchet, pentru completarea cercetărilor şi a urmăririi penale, iar acelaşi procuror, Dinu Nica, a dispus încetarea urmăririi penale. De ce a revenit, brusc, Dinu Nica la gânduri mai bune faţă de Breajăn? Pentru că, exact în acea perioadă, şandramaua ticăloşiei s-a destrămat, odată cu arestarea lui Corneliu Păltânea. Puterea şefului SRI a căzut şi toţi prietenii săi l-au uitat, de frică să nu fie adăugaţi complici la dosarele de mare corupţie în care era acuzat şeful secţiei de informaţii prahovene.

Revenind la subiectul vilelor de la Cheia, trebuie specificat că, în timpul anchetelor declanşate asupra lui Breajăn şi până la momentul deznodământului, acesta a cedat presiunilor, iar „Căprioara” i-a fost smulsă acestuia, trecând în proprietatea lui Nicolae Popescu, prietenul lui Păltânea, în proprietatea căruia se află şi în prezent.

III. De ce v-am plictisit cu toate acestea? Simplu, pentru ca dorim sa va demonstram ca legatura dintre CRISTINA ANDRONACHE si PALTANEA, precum si inclinatiile acesteia catre falsuri si inselaciuni, sunt mai vechi.

În timpul anchetelor penale declanşate asupra lui Breajăn, acesta a fost forţat, conform declaraţiilor sale, sub ameninţarea unui deznodământ nefericit pentru acesta, să cedeze acţiunile pe care le dobândise prin licitaţie publică, de la FPS, acţiuni plătite integral de acesta, către persoanele apropiate lui Păltânea. Foarte interesant este că Breajăn a vândut acţiunile la preţul cu care le cumpărase de la FPS, nici un leu în plus, ceea ce ar trebui să dea de gândit oricărei minţi din magistratură. Mai ales că acesta făcuse modernizări, în ani de zile, de o valoare foarte mare, care nu se regăseau în cesionarea către cercul de prieteni ai lui Păltânea. Anterior prezentării lui Breajăn în faţa notarului public VIORICA POPESCU din cadrul biroului notarial Equitas pentru autentificarea cesiunii de acţiuni, presiunile asupra sa au avut loc din partea lui POPESCU NICOLAE, CORNEL PĂLTÂNEA, CRISTINA ANDRONACHE şi CUCUI DUMITRU – toţi angajaţi ca ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, în afară de Cucui, care lucra în postul de maistru militar.

În cadrul unei întruniri ce a avut loc la brutăria deţinută de Nicolae Popescu, în zona Gării de Sud, langa Autogara, BREAJĂN a fost forţat să convină la cesiunea acţiunilor dobândite de el de la FPS, după ani de zile în care a avut „Căprioara” în locaţie de gestiune, după ce a modernizat locaţia şi a ridicat-o la rangul de patru stele, în favoarea lui NICOLAE POPESCU. Actul e făcut pe picioare, în el sunt greşeli de identificare, fiind scris la vânzător Breajen în loc de Breajăn. De asemenea, actul poate fi considerat un fals. În graba de a prelua bunul altuia, prietenii lui Păltânea s-au dus la notar pentru a parafa actul fără Breajăn. Notarul le-a spus că nu poate autentifica actul fără o împuternicire din partea lui Breajăn către sereişti, prin care acesta să le încredinţeze dreptul de a semna actele notariale. Tot notarul se pare că a învăţat-o pe CRISTINA ANDRONACHE să completeze cesionarea semnată la brutăria lui Popescu cu fraza completată în actul de cesiune prin care Breajăn ar fi fost de acord cu parafarea actelor la notariat şi la Registrul Comerţului în absenţa sa. Necazul, care a dat ulterior totul peste cap, este ca, in actul de cesiune în original, nu este prevăzută fraza cu împuternicirea. Andronache, Păltânea & CO s-au dus la notar şi au modificat doar exemplarul lor, uitând că există şi actul original, nu copia de indigo deţinută de aceştia.

Cine este ANDRONACHE CRISTINA?

Desi minionă si usor cam slabuta, moldoveanca la origine, in tineretea ei CRISTINA a fost o femeie frumoasa, cu sex appeal. A fost, initial, procuror la Procuratura Locala Brasov. Deoarece la SRI Prahova se vacantase postul de ofiter cu asigurarea legalitatii, sotul sau, care era subofiter SRI la Prahova, cu prijinul acordat si de nasul de cununie, fostul ministru de interne Doru Viorel Ursu, a adus-o in SRI pe sotie, la Sectia Prahova. Ulterior, ANDRONACHE CRISTINA a devenit una din amantele lui Păltânea Cornel, cu care are chiar un copil (daca va uitati pe profilul de Facebook, veti observa cat de mult seamana cu Paltanea). Din ratiuni pe care nu le intelegem, dar nici nu ne intereseaza, Florian Andronache a recunoscut copilul la starea civila, desi cunoaste ca nu este al sau.

Cum v-am mai povestit, conform surselor noastre, ANDRONACHE CRISTINA a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier pe probleme juridice (si nu numai) al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, COSTIN GEORGESCU. O perioada a locuit in gazda, intr-o zona rezidentiala, pe o strada paralela cu Bulevardul Aviatorilor 021/6574439 (unde dezvolta o afacere de acoperire, Valachia), vizavi cumva de strada Povernei, unul din sediile SRI la acea vreme.

După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, CRISTINA ANDRONACHE a fost dată afară din Serviciu, dar a continuat ca avocat in Baroul Bucuresti si a fost si administrator judiciar al F. C. Rapid in perioada 2012-2014.

Nici fostului sot nu i-a mers rau. “Incumetrindu-se” cu Paltanea, a reusit sa ajunga ofiter si si-a refacut viata, in a doua casatorie fiind cununat de bunul sau coleg de liceu si prieten, CAZANCIUC ROBERT, fost ministru al justitiei, carepe mana cu directorul SRI de atunci, GEORGECRISTIAN MAIOR – l-a detasat nelegal pe ANDRONACHE FLORIAN TEODOR la Ministerul Justitiei in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate (sic!).

  1. In fine, acum sa incercam sa inchidem cercul! Ce treaba ar fi avut Paltanea cu cipriotii de la ONT ai CRISTINEI ANDRONACHE?

Simplu: PALTANEA de la SRI Prahova numea consulii Romaniei. Fostul sef al Sectiei Judetene de Informatii a SRI Prahova, colonelul (r) Corneliu Paltanea, a reusit, prin trafic de influenta, sa impuna un cetatean strain consul onorific al Romaniei in Cipru. Prin interventii pe langa fostul director al SRI Virgil Magureanu, pe langa un fost ministru de Externe, cipriotul EMILIOS THOMA a devenit „indispensabil” pentru Serviciu si a fost luat sub supraveghere de Paltanea. Evident, totul contra cost: patru sejururi turistice impreuna cu familia in Cipru, diverse bunuri trimise prin sofer, plus un imprumut nereturnat in valoare de 160.000 USD.

Nu stiu daca v-ati prins? Inculpatul THOMA EMILIOS care detinea calitatea de presedinte al Consiliului de Administratie al S.C. „ONT CARPATI” S.A., este una si aceeasi persoana cu consulul onorific EMILIOS THOMA !!!

Uite, vedeti, d’aia ne placea noua de Paltanea: a fost baiat destept. Cat a stat in SRI, pur si simplu i-a jucat “pe degete” pe toti directorii, prim-adjunctii si adjunctii acestora, basca pe toti sefii de unitati centrale!

Nu vrem să credem că scoaterea valorii „Onoare” de pe sigla SRI, în 02 februarie 2012, la sfatul „înţelept” al doamnei specialiste PR, Mihaela Nicola, în condiţiile în care onoarea prevăzută în deviza iniţială a SRI, prin legea de înființare, avea o anume importanță, le permite acum ofiţerilor SRI să nu o mai aibă! Patria și onoarea îl așază pe om la întîlnirea între cele mai importante valori. Îl leagă de țară, de familie, de ansamblul de legi, de cultură, de instituții, dar și de toate celelalte.

Transmitem cu această ocazie calde salutări Direcţiei de Securitate Internă şi-i dorim spor la treabă!

Totusi, se naste o mare problema de securitate nationala. Fostul decedat Paltanea Corneliu (tatal natural al copilului lui ANDRONACHE FLORIAN TEODOR) era cunoscut (pana sa decedeze) ca ar fi „defectat” in favoarea rusilor (a se vedea unde a activat acesta dupa sutul in partea dorsala din SRI).

Miscarea si „plantarea” lui ANDRONACHE FLORIAN TEODOR la al treilea cel mai mare contribuabil al României  din domeniul petrolului, naste multe intrebari informative si contrainformative.

Cum sa fie numit fostul PORTAR de la SRI Prahova la aceata unitate? Ori intre directorul general si acesta sunt legaturi care ar trebui sa atraga toate „privirile” serviciilor secrete, ori a fost „plantat” de SRI sa „monitorizeze” un aspect. Ultima varianta nu o putem crede la slaba pregatire pe care o are fostul portar de la SRI Prahova. Auzi, la „productie”, la al treilea cel mai mare contribuabil al României  din domeniul petrolului?

Doamne, păzeşte şi iartă-i!
Din cate cunoastem, sub „bagheta” lui Eduard Hellvig, SRI, a reusit, onorabil, sa scape de toate „scursurile” din sistem (gen, Croitoru, Pruna, Florea, si/sau alti fosti sefi din SRI Prahova care s-au perindat si pe la SIJ Dambovita – scapati de procurorul Doana Vasile) si refuz/refuzam sa credem ca aceasta institutie ar fi „plantat” un „portar „la  al treilea cel mai mare contribuabil al României!
Este adevarat, la Conpet SA Ploiesti, sunt angajati ofiteri SRI, in rezerva (fiind un agent de siguranta nationala la care statul este actionar majoritar), dar macar acestia au fost profesionisti pe domeniul lor. Nu negam ca si la Conpet SA Ploiesti sunt multe lepre si dive „plantate” sa suga din bani publici, din ratiuni politice (greu de inteles), dar, sa „plantezi”, un „portar”, la al treilea cel mai mare contribuabil al României  din domeniul petrolului? Parca, este prea mult! (Ec Adrian Radu).

 

 

 

 

 

Exclusiv

„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea

Publicat

pe

De

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”

Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.

1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”

Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:

„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”

Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.

Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”

Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:

  • șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
  • ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.

La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.

Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.

„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.

2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului

Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:

„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”

Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.

2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună

Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.

Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.

Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.

2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză

La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.

Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:

  • prin concurs / examen;
  • sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.

Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.

Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”

Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.

3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”

Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.

3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi

  • Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
  • Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).

În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.

Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.

3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă

Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:

  • postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
  • postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.

Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.

3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist

În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:

  • funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
  • în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.

Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.

„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.

Schema e simplă:

  • funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
  • funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.

Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.

4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție

Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.

4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”

În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:

  • din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
  • la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.

La vârf găsim:

  • Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
  • Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
  • colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.

Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.

4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu

Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).

Dintre acești 54 de șefi:

  • 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
  • dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).

Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:

  • Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
  • Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
  • Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
  • Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
  • Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
  • Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
  • Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
  • Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
  • Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
  • Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.

Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).

Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.

Mecanismul e clar:

  • titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
  • posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
  • iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.

Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.

4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf

Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:

  • inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
  • trei adjuncți:
    • chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
    • chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
    • chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.

Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.

La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.

5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe

Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:

„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”

Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.

SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:

  • toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.

Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:

„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”

și, ca lecție bonus:

„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”

Cu alte cuvinte:

  • întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
  • nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
  • răspunde cu o eschivă.
Instituția e întrebată: „Ce dovezi aveți?”

IGPR răspunde, practic: „Vă cităm Codul Deontologic al Jurnalistului”.
Nu spune dacă există un singur înscris care să susțină acuzația. Nu produce nimic. Nu infirmă, nu confirmă. Se ascunde după cuvinte.

Dacă acele documente ar fi existat, cea mai simplă validare a „purului adevăr” ar fi fost să fie comunicate, măcar în parte. Faptul că IGPR refuză să prezinte orice dovadă și nu îndrăznește să scrie negru pe alb că are probe spune tot: acuzația lansată de Drăgan de pe tribuna oficială a IGPR la adresa lui Vitalie Josanu și Cosmin Andreica rămâne, cu număr de înregistrare, o calomnie.

Două sindicate majore, cu aproximativ 15.000 de membri polițiști, sunt murdărite public de un chestor care nu poate pune pe masă nici măcar o foaie A4.

6. 11 întrebări precise, 1 răspuns chior și 10 eschive penibile

Petiția SPR „Diamantul” nr. 90/2026 (integral la finalul demersului sindical) conține unsprezece întrebări, toate punctuale. IGPR, prin Centrul de Informare și Relații Publice – structură aflată sub influența directă a lui Drăgan – răspunde la… una singură:
– punctul 8, privind funcția și data numirii chestorului Georgian Drăgan ca șef de cabinet.

Restul de zece fie sunt ocolite cu texte în doi peri, fie sunt ignorate complet. Iată ce a refuzat IGPR să clarifice:

  • orice dovadă că SPR „Diamantul” ar fi cerut vreodată numirea sau împuternicirea cuiva pe o funcție de conducere (pct. 1);
  • orice dovadă că sindicatul ar fi exercitat presiuni pentru a impune șefi (pct. 2);
  • ce cazuri concrete înseamnă „ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile” – nume, funcții, documente (pct. 3);
  • temeiul legal prin care un reprezentant IGPR poate lansa, de la o conferință oficială, acuzații grave la adresa sindicatelor fără probe (pct. 4);
  • dacă ceea ce a spus Drăgan este poziția oficială a IGPR sau opinia lui personală (pct. 5);
  • ce măsuri disciplinare se iau față de Drăgan pentru acuzații nedovedite (pct. 6);
  • dacă Drăgan era în programul de lucru și dacă avea dispoziția scrisă a inspectorului general Benone Matei să preia rolul de purtător de cuvânt (pct. 7);
  • dacă Drăgan are în fișa postului atribuții de purtător de cuvânt, cu prezentarea fișei (pct. 9);
  • cine sunt purtătorii de cuvânt oficiali ai IGPR și ce atribuții au (pct. 10);
  • prin ce document a fost desemnat Drăgan să susțină conferința din 22 mai 2026 în numele IGPR (pct. 11).

Singurul fir de recunoaștere strecurat, prin trimiterea la art. 30 din OMAI nr. 201/2016, este formula vagă „potrivit mandatului încredințat”. Cine i l-a încredințat? Pe ce bază? În ce limite? Tăcere.

Pe românește: „Vorbea în numele instituției, dar nu vă spunem cine l-a pus, de ce l-a pus și de ce minciunile lui devin, brusc, poziție oficială”.

Rezultatul: IGPR își asumă în bloc:

  • calomniile proferate de Drăgan la adresa lui Josanu și Andreica;
  • minciunile prin omisiune (ștergerea „desemnaților” din cifre);
  • minciunile prin umflare (ajutori de șef de post transformați în „mari conducători”).

Că inspectorul general Benone Matei înțelege sau nu ce îi semnează CIRP „în numele instituției” devine, la acest punct, doar o întrebare retorică.

Concluzie: „purul adevăr” al lui Drăgan, demolat de propriile răspunsuri oficiale

Omul care a ieșit în fața țării să acuze sindicatele că au prezentat „date trunchiate, alterate, scoase din context” este același care:

  • a prezentat, de la microfon, ajutorul de șef de post – funcție de execuție – ca funcție de conducere, umflând grosolan numărul „șefilor”;
  • a fluturat procentul de „9% împuterniciri” după ce a îndesat în numitor mii de funcții mărunte și a scos din numărător o categorie întreagă de conducători, „desemnații”, menționați chiar de instituția lui;
  • reprezintă o organizație în care, la vârf, împuternicirea și desemnarea sunt de trei până la cinci ori peste „9%”: aproximativ 37% în aparatul central al IGPR și 50% în conducerea IGPF;
  • a lansat acuzații grave la adresa a doi lideri sindicali fără să poată pune pe masă niciun singur document când a fost oficial întrebat.

Toate astea nu le spune un „sindicalist răuvoitor”. Le spun, negru pe alb, răspunsurile oficiale ale IGPR și ale MAI, cu număr de înregistrare, timbru sec și parafă.
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan se dovedește a fi o construcție: numitor umflat, vârfuri ascunse, sindicate terfelite fără probe.

Iar când Emil Pascut, de la SPR „Diamantul”, constată că, pe 22 mai, „gura bebe chestorului Drăgan i-a bătut fundul”, nu e pamflet: e doar rezumatul cel mai politicos al unui spectacol în care un general de imagine s-a împușcat în credibilitate cu propriile cifre. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles

Publicat

pe

De

UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!”

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în sfârșit, că internetul nu e doar pentru poze cu pisici și vacanțe la mare. Potrivit Sindicatului Europol, cei de la Bruxelles au ajuns la un acord provizoriu pentru revizuirea Directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor și exploatarea sexuală a acestora.
Tradus din limbaj de lemn: s-au uitat în jur, au văzut deepfake-uri, livestreaming de oroare, grooming și sextortion, au oftat birocratic și au decis să „adapteze legislația penală” la secolul în care trăim deja de ceva vreme.

Noua inițiativă vrea să țină pasul cu „noile forme de criminalitate facilitate de tehnologiile digitale” și să mai lipească niște plasturi juridici pe un mecanism de protecție a victimelor care până acum a funcționat cam ca o umbrelă spartă în mijlocul furtunii.

Deepfake, livestream și alte grozăvii: pedofilia intră în era HD

Revizuirea Directivei extinde sfera faptelor incriminate, pentru că, ce să vezi, infractorii n-au rămas blocați la VHS. În lumina acordului anunțat de Sindicatul Europol, apar prevederi exprese pentru:

  • producerea și distribuirea de materiale de tip deepfake cu conținut sexual care implică minori;
  • transmiterea în direct (livestreaming) a abuzului sexual asupra copiilor;
  • fenomenul de grooming – adică racolarea, manipularea și pregătirea copiilor pentru abuz, în tăcere digitală;
  • sextortion – șantaj sexual modern, la pachet cu rușine, teroare și presiune psihologică.

Altfel spus, UE constată, cu o uimire târzie, că monștrii nu mai stau la colț de stradă, ci în spatele ecranului, cu conexiune bună la internet și cunoștințe decente de IT.

Prescripția se lungește. Justiția nu mai are ceas de perete, are calendar mare

La capitolul răspundere penală, noul cadru normativ își propune să nu-i mai lase pe abuzatori să scape doar fiindcă au știut să aștepte. Se extind termenele de prescripție pentru infracțiunile vizate, plecând de la o realitate pe care victimele o trăiesc, nu doar o citesc în rapoarte:
mulți copii ajung să povestească ce li s-a întâmplat abia după ani de tăcere, rușine și teamă.

Totodată, sunt prevăzute sancțiuni mai severe pentru anumite categorii de infracțiuni – în traducere publică: s-ar putea ca unii prădători sexuali să nu mai plece din instanță cu o pedeapsă care să încapă într-un SMS. În paralel, se consolidează instrumentele de cooperare între autoritățile judiciare ale statelor membre, ca nu cumva un infractor să fugă dintr-o țară în alta și să devină, magic, „turist”, nu „criminal”.

Criminalii printre copii: „Verificat cazierul? Nu? Perfect, intrați!”

Pe partea de prevenire, acordul introduce ceva ce ar fi trebuit să fie banal de multă vreme:
obligația de a verifica antecedentele penale ale oricărei persoane care lucrează profesional sau ca voluntar în activități ce implică contact direct și regulat cu minori.

Ideea este logică până la ridicol: poate n-ar fi bine să lăsăm copiii pe mâna unor oameni care au deja condamnări pentru infracțiuni sexuale sau alte fapte relevante. Până acum, însă, logica asta a fost opțională în multe locuri, așa că directiva vine să spună negru pe alb ceea ce bunul-simț țipa deja de ani de zile.

Victimele, în sfârșit trecute din notă de subsol în capitol principal

Noua directivă nu se oprește la a bifa infracțiunile pe liste. Conform informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, ea consolidează – în sfârșit – drepturile victimelor, nu doar pe hârtie, ci și în obligațiile impuse statelor membre.

Se stabilesc standarde minime privind accesul la:

  • servicii medicale specializate;
  • sprijin psihologic adaptat traumelor suferite;
  • asistență juridică, pentru ca victimele să nu fie lăsate să navigheze singure prin jungla procedurilor;
  • sprijin financiar, acolo unde e necesar, pentru a nu li se spune „nu avem bani de traumele voastre”.

În plus, statele membre trebuie să ia măsuri clare pentru a evita victimizarea secundară pe parcursul procedurilor judiciare – adică să nu mai transforme copilul-abuzat în copil-interogat-la-nesfârșit, până când trauma devine spectacol de sală de judecată.

Trei ani de așteptare: copiii nu pot apăsa „pause” pe traume

După adoptarea formală de către colegiuitorii europeni și publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre vor avea la dispoziție un termen de trei ani ca să transpună directiva în legislațiile lor naționale.

Trei ani în care, pe hârtie, se vor „armoniza dispozițiile” și se vor „implementa mecanismele”.
Trei ani în care, în realitate, fiecare lună de întârziere poate însemna noi cazuri, noi copii răniți, noi abuzuri abia mărturisite peste un deceniu.

Concluzie: Directivă nouă, lume veche. Monștrii nu citesc Jurnalul Oficial

Europa își lustruiește acum imaginea penală și declară, cu limbaj birocratic impecabil, că vrea să protejeze copiii de abuz sexual, inclusiv în dimensiunea digitală a ororii.
Sindicatul Europol dezvăluie cadrul, textele, intențiile. Pe hârtie, arsenalul legislativ se întărește: deepfake, livestreaming, grooming, sextortion – toate intră, explicit, în vizorul penal. Termenele de prescripție se lungesc, pedepsele se înăspresc, cooperarea între state se promite.

Dar monștrii nu citesc directive, nu așteaptă transpuneri și nu au răbdare să treacă trei ani.
Întrebarea reală nu este ce scrie în noua directivă, ci dacă statele membre chiar vor aplica, fără milă, tot ce au semnat.

Până atunci, copiii rămân în prima linie, iar societatea se preface încă, din când în când, că este „șocată” să afle ce se întâmplă în spatele unui ecran și al unor uși închise. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova

Publicat

pe

De

Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil

În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante cu „zonă civilizată”, realitatea de pe teren arată altfel: Restaurantul „Prestij” a funcționat ani de zile ca ring de bătaie cu abonament pentru interlopi, „băieți veseli” și clientele de clan.

Așa cum a relatat deja ziarul de investigații Incisiv de Prahova (articolele din 14 și 24 iunie 2026), „Prestij” a devenit sinonim cu:

  • parcare pe avarii direct pe Bulevard,
  • blocarea completă a intersecției de la Bobalna,
  • intrare în local ca la clubul privat al clanului.

Restaurant „de fițe”? Pe hârtie, da. În practică, un fel de „Maneliadă City – ediție limitată, doar pentru cine nu are treabă cu legea”.

Frumușelu’ nu e doar gazdă de clan, e și… „sifon cu cameră HD”

Noutatea picantă a poveștii nu e doar că la „Prestij” s-a bătut, s-a blocat orașul și s-au făcut manele în loc de meniu. Noutatea e că „Frumușelu’” – personajul care se prezintă, direct sau prin oamenii lui, drept stăpân de teritoriu – joacă la două capete.

Pe de o parte, localul e raiul interlopilor. Pe de altă parte, „Frumușelu’ e sifon” – după cum susțin surse din anturajul său – și colaborează relaxat cu „Miliția”, adică exact instituția care, oficial, nu vede, nu aude și nu înțelege nimic în zonă.

Detaliu esențial:
Când a bubuit scandalul cu bătaia de la „Prestij”, Frumușelu’ a dat frumușel camerele de supraveghere la Poliție. Nu de acum, nu de ieri – e „sifon” de multă vreme, spun gurile rele.

Interlopii își fac de cap în local, dar când se strică jocul și trebuie găsit un vinovat, de undeva apar:

  • înregistrări clare,
  • unghiuri perfecte,
  • chipuri HD gata de dosar.

Maneliadă în față, recital de turnătorie în spate.

Incidentul „spontan” de la Prestij: provocat fix din interior (aici)

Cireașa de pe tortul acestui „prestigiu” local este că ultimul mare scandal nu a fost declanșat de vreun client beat, vreun interlop cu prea mult testosteron sau de vreo ceartă pe notă.

Nu. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, totul a fost provocat de un șef de sală. Adică de omul care, teoretic, trebuie să asigure:

  • liniște,
  • ordine,
  • servire civilizată.

În loc de asta, șeful de sală s-a dovedit a fi:
MC-ul oficial al scandalului, animator de conflict, generator de „rating” pentru camerele video pe care Frumușelu’ le livrează frumușel organelor.

Șeful de sală aprinde fitilul, interlopii sar „la program”, iar la final Miliția primește totul gata filmat, HD, cu sunet, cadru strâns și posibilitate de „montaj” în dosar.

Bulevardul blocat pentru „șefu’ la masă”: când se eliberează, cine dă drumul la trafic?

În timp ce IPJ Prahova s-a specializat ani la rând pe butonul de „mute” în scandalul Prestij–Maneliadă, pe teren se întâmplă altceva:

Trotuarul de pe Bulevard și intersecția de la Bobalna devin, seară de seară, parcare personală pentru „prieteni de casă”.

Schema e simplă:

  • se parchează pe trotuar,
  • se blochează colțul de intersecție,
  • se sufocă circulația,
  • pietonii sare pe carosabil, că trotuarul e pentru bolizii clanului.

Întrebarea care se ridică, inevitabil, pentru ploieșteanul de rând:

Când se eliberează trotuarul de pe Bulevard?

  • Când termină interlopii masa?
  • Când apasă Frumușelu’ pe „stop” la cameră?
  • Sau când se încheie tura șefului de sală – piroman de scandal?

Ar fi poate momentul ca IPJ Prahova, atât de deranjat de cuvântul „interlopi”, să fie deranjat măcar de:

  • blocarea sistematică a unei intersecții întregi,
  • transformarea trotuarului în garaj de clan,
  • faptul că un colț central al orașului arată, seară de seară, ca parcarea VIP a unei gări obscure.

IPJ Prahova între „mute” și „sifon”: patrulă la Frumușelu’ sau abonament la imagini?

După dezvăluirile și presiunile publice semnate Incisiv de Prahova, IPJ Prahova și Secția 4 au bifat, timid, primele mișcări:

  • 4 percheziții,
  • 2 rețineri preconizate,
  • comunicate cu „se fac cercetări”.

Dar pe fond, nu se schimbă nimic esențial:

  • Frumușelu’ rămâne „sifon” de serviciu,
  • localul continuă să fie perceput ca fief de clan,
  • trotuarul și intersecția Bobalna rămân câmp tactic al „bombardierilor” de bordură.

Dacă tot avem un „sifon” cu camere HD la dispoziție, poate IPJ Prahova ar putea încerca un experiment revoluționar pentru epoca modernă:
să stea prin preajma locației chiar și atunci când nu urlă manelele și nu curg pumnii.

Nu doar:

  • când trebuie ridicate înregistrările,
  • când trebuie pozat un dosar,
  • când dă prost la imaginea IPJ să nu facă nimic.

Prestij de carton, siguranță de mucava: ploieșteanul normal, evacuat din centru

În toată povestea asta, cel mai puțin contează „prestigiul” restaurantului.
Ce contează cu adevărat este mesajul transmis ploieștenilor obișnuiți:

  • „Dacă ești om normal, trotuarul nu mai e al tău, e al clanului.”
  • „Dacă vrei să mergi la restaurant în centru, intri pe propria răspundere.”
  • „Dacă nu-ți plac scandalul, sticlele și pumnii, vezi-ți de treabă în afara orașului.”

În timp ce:

  • interlopii se perindă liniștiți,
  • Frumușelu’ jonglează între imaginea de „gazdă de clan” și rolul de „sifon cu cameră”,
  • șeful de sală aprinde scântei la masă,
  • IPJ Prahova se preface că e surprins de ce se întâmplă la două minute de sediu,

normalitatea e evacuată din centrul Ploieștiului.

Concluzie de pamflet: Frumușelu’ Maneliadă, patron de trotuar și furnizor oficial de dovezi

Într-un oraș normal, după ani de:

  • blocări de străzi,
  • scandaluri repetate,
  • atmosfere de clan la vedere,

ai avea:

  • controale non-stop,
  • patrule fixe în zonă,
  • dosare serioase, nu doar „percheziții de decor”.

În Ploiești, avem altceva:

  • un restaurant transformat în Maneliadă cu circuit închis,
  • un Frumușelu’ care e și „prietenul băieților”, și „sifonul Miliției”,
  • un IPJ Prahova care descoperă ordinea publică doar când o scrie presa cu majuscule.

Până când cineva va avea curajul să trateze centrul Ploieștiului ca pe un oraș, nu ca pe o rezervație de clanuri:

  • Prestij / Maneliadă rămâne locul ideal pentru amatorii de adrenalină, pumni și parcări pe trotuar.
  • Pentru restul, varianta sănătoasă rămâne aceeași: restaurante în afara Ploieștiului, unde singurul risc real e să nu mai prinzi desertul preferat – nu să prinzi o sticlă, un pumn sau o mașină parcată fix pe trotuarul pe care ar trebui să mergi. (Cristina T.).
Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...

Exclusiv21 de ore ago

Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles

UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!” Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în...

Exclusiv2 zile ago

De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova

Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante...

Exclusiv2 zile ago

Mame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă

Statul-Glumeț: „Eroi în stradă, restul… vedem la pensie!” Ani la rând, oamenii în uniformă – militari, polițiști și funcționari publici...

Exclusiv2 zile ago

Veto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești

Într-o decizie crucială pentru sănătatea sistemului de justiție din România, Curtea Constituțională a tăiat elanul legislativ care amenința să transforme...

Exclusiv3 zile ago

O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)

Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...

Exclusiv3 zile ago

Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător

Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...

Exclusiv3 zile ago

Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române

Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...

Exclusiv4 zile ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv4 zile ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv4 zile ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv4 zile ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv4 zile ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Exclusiv5 zile ago

Furați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor

„Te-am ciuntit la salariu, hai să-ți ciuntim și pensia!” Statul român, marele iluzionist cu șapcă de „servant al poporului”, lovește...

Exclusiv5 zile ago

OAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă

Într-un weekend marcat de temperaturi extreme și de fragilitatea infrastructurii feroviare, o intervenție neașteptată a polițiștilor de la Transporturi a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv