Connect with us

Featured

SIE maraie spre Aurescu. Miscari ciudate pe axa Romania-Ucraina

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

Evenimente ieșite din comun se petrec de ceva vreme pe axa România-Ucraina, o relație, am spune, aproape de tip love and hate. O fi mai mult love, mai mult hate, nu e clar, cert e că în momentul în care granița de est a României devine șvaițer pentru avioane ucrainene cu produse de contrabandă, platforma Crimeea rămîne încă un mister, iar SIE îi cere un raport complet ministrului de externe prin ”resursa” lor parlamentară, ceva serios trebuie că se întîmplă.

Să o luăm metodic.

Pe 14 aprilie, guvernul Cîțu cere Parlamentului votarea în regim de urgență a acordului de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, încheiat în toamna trecută, cam intempestiv și cam ”subțire” prezentat publicului.

Pe 21 aprilie, fostul șef al armatei, generalul Ștefan Dănilă, ridică o problemă foarte interesantă într-un interviu pentru Europa Liberă: cum s-a semnat rapid pomenitul acord de cooperare militară cu Ucraina, atît timp cît relațiile la vîrf între cele două țări sunt, practic, suspendate de ceva vreme?

„România este într-o situație delicată pentru că, la nivel înalt, relațiile cu Ucraina sunt suspendate de mai bine de un an. Decizia președintelui ucrainean de a promulga legea care interzice minorităților naționale, printre care și cea română, de a învăța în limba maternă a creat o poziție dură din partea conducerii României. De la momentul acelei poziționări a conducerii României relațiile s-au suspendat. Evenimentele din ultimul timp puteau să fie folosite de conducerea României. Este o oportunitate de a redeschide dialogul, de a exprima poziția noastră față de Ucraina” spunea generalul. ”Eu mă aștept ca președintele să iasă cu un mesaj privind evenimentele din Ucraina. Problema este dacă se va ieși la timp sau prea târziu, dacă România va mai negocia ceva, dacă va obține ceva” conchidea el.

Mai pe scurt, greul militar se mira de tăcerea la vîrf de la București, în contextul unor evenimente fierbinți în preajma țării noastre.

Pe 23 aprilie, ministrul de Externe Bogdan Aurescu se vedea la București cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba și discutau despre intensificarea relației economice, drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina etc. Greutatea cea mare ar fi trebuit să cadă, însă, pe propunerea părții ucrainene privind ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic. Nu prea a picat.

Pe 11 august se produce un eveniment de-a dreptul grav, odată cu apariția în spațiul public a informației că, în urmă cu patru zile, un avion suspect de contrabandă intrase ilegal în România, fiind capturat de grănicerii ucraineni la întoarcerea în statul vecin. Presa relata, citînd un comunicat al Servi­ciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina, că ”Avionul AN-2 a fost interceptat de un MiG-29 al Brigăzii de aviație tactică „Oleksandr Pokryshkin” Sevastopol și forțat să aterizeze la ora 7.30 pe unul dintre aerodromurile din districtul Kosiv (Cosăuți). Agenți ai Serviciului de Poliție al Frontierei de Stat și militari ai unității speciale DOZOR au reținut 4 persoane”.

Ministrul de interne, Lucian Bode, a fost luat la bani mărunți doar de mass-media, întrebat fiind care au fost motivele pentru care aeronava nu a putut fi reperată și identificată de sistemul românesc de supraveghere aeriană și de ce polițiștii de frontieră nu au sesizat această trecere ilegală extrem de gravă, având în vedere că România este stat membru NATO și UE?

Pe 23 august, un nou eveniment ia românii prin surprindere: premierul Florin Cîțu pleacă în Ucraina, într-o vizită secretizată pînă în seara dinaintea plecării și angajează România într-o așa-numită ”Platformă Crimeea” despre care nici pînă azi nu ne-am lămurit ce e exact și ce urmărește.

Pe 7 septembrie, o mișcare politică oarecum neuzuală: președintele Comisiei SIE, senatorul Nicu Fălcoi, adresează o interpelare parlamentară ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, în care îl cam ia la bani mărunți pe subiectul Ucraina, cerînd mărturisiri complete, ca să spunem așa.
Foarte important, Fălcoi ține din capul locului să puncteze că vorbește nu în calitate de simplu senator, ci de președinte al Comisiei SIE, vicepreședinte în cadrul Defence and Security Committee și de membru în Ukraine-NATO Inter-parliamentary Council in cadrul Adunării Parlamentare NATO.

Ce solicită senatorul:

”În ultima perioadă am remarcat o intensificare a eforturilor diplomatiei ucrainene la vârf, cu scopul de a aborda mai activ relatia cu România. Aceste eforturi se manifestă atât prin prisma
obiectivului de integrare în NATO, cât prin prisma interesului Ucrainei de a consolida securitatea la granita sa de est in regiunea Mării Negre.

Așa cum am aflat din comunicatul de presă dedicat întrevederii dumneavoastră din 23 aprilie 2021 cu ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba: „Miniștrii român și ucrainean ai Afacerilor Externe au abordat aspecte relevante de pe agenda bilateralá, cu accent pe dialogul politico-diplomatic, intensificarea relatiei economice, stimularea conectivităfii, precum pe necesitatea identificării de solutii durabile pentru drepturile persoanelor apartinând minoritãtii române din Ucraina.
Totodată, cei doi miniștri au discutat și despre situatia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagrã alte aspecte de interes regional. Cei doi șefì ai diplomațiilor au discutat, de asemenea, despre propunerea părtii ucrainene privind ridicarea relatiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic.

Alte ecouri din presă pe marginea acestui subiect pun în evidentă pozitia deschisă a ambelor tări pentru a avansa rapid în dezvoltarea unui parteneriat strategic între Romania si Ucraina:
„Ukraine seeks to officially start a strategic partnership with Romania. This means a special relationship between our states. Aurescu and I agreed to make this a reality” Kuleba said.

Pe de altă parte, cu ocazia lansării oficiale a Platformei Crimeea s-a remarcat faptul că in interventiile oficiale ale delegatiei României subiectul paneneriatului strategic nu a fost atins sau evidentiat în mod deosebit.

În acest context, vă adresez câteva întrebări care reies firesc pe marginea acestei teme:

l. Vă rog să prezentati planul obiectivelor prioritătilor de politică externă a României in relația cu Ucraina.
2. Vă rog să prezentati principalele elemente/capitole ale relatiei bilaterale și stadiul de implementare, cu accent pe prioritătile României.
3. Vă rog să prezentati argumentele și elementele de sprijin prin care România promovează dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Ucraina. Care vor fi implicatiile pentru Romania in sensul asumării de obligatii angajamente punctuale?
4. Vă rog să prezentati stadiul în care se află pregătirea la nivelul MAE a unui eventual acord strategic cu Ucraina și stadiul discutiilor bilaterale pe acest subiect.
5. Vă rog să prezentati pe larg pozitia Ucrainei privitoare la initierea acestui nou cadru de colaborare. Care sunt obiectivele in special, care sunt angajamentele Ucrainei in relatie cu dosarul problemelor bilaterale nerezolvate? Care este situatia respectării drepturilor minorității românesti din Ucraina, problema proiectelor Ucrainei din regiunea Deltei Dunării, situatia combinatului de la Krivoirog?
6. Vă rog să prezentati evaluarea MAE privind șansele de reușită, dar mai ales a capacității Ucrainei de a implementa în mod sustenabil obiectivele de interes pentru România dintr-un posibil acord de parteneriat strategic”.

Cum se remarcă lesne, șeful Comisiei SIE este foarte preocupat de chestiunea parteneriatului strategic cerut de ucraineni în relația cu România, parteneriat pe care țara noastră îl are doar cu SUA și alte 15 state, precum Marea Britanie, Italia, Franța, China, Japonia ori Moldova.
Dacă s-a ajuns ca SIE să ceară elemente de poziționare a ministrului de Externe într-o problemă internațională complexă, care ne privește direct, prin intermediul unui om din parlament, ceva nu e în ordine.

Contactat de Inpolitics azi, șeful Comisiei SIE nu a adus elemente în plus, cu excepția opiniei destul de surprinzătoare că problema contrabandei de la granița de est nu va putea fi niciodată rezolvată, cel mult reduse dimensiunile: ”Asemenea zboruri au loc și peste granița SUA-Mexic, se știe, nici ei nu pot să le oprească”.
Am schițat un ușor protest, amintind – ca unul care a văzut niscaiva filme– că respectivele zboruri sunt adesea strategice și au acoperirea CIA, dar nu am fost convingător: ”Sunt fost pilot de avioane supersonice de vînătoare, credeți-mă, cu toată dotarea, e imposibil să localizezi avioane mici care zboară la joasă înălțime” spune senatorul Nicu Fălcoi. E de acord, totuși, că o întărire a activității serviciilor secrete în zonă ar fi benefică. Și nu prea explică de ce avioanele sunt capturate, totuși, de ucraineni și de moldoveni, nu și de ai noștri.

Interpelarea lui Fălcoi ar putea fi, foarte bine, parte a războiului politic dintre USRPLUS și PNL/Iohannis; useriștii trag zilele astea cu tot armamentul din dotare în foștii colegi de guvern.

Pe de altă parte, nu USRPLUS creează breșe pe granița de est a României pentru rețele de contrabandiști care ar putea introduce cu avioane nedepistate nu doar țigări, ci și droguri, bani negri ori chiar armament ușor. Și nu USRPLUS își pune semnătura pe acorduri ciudate, precum Platforma Crimeea și altele asemenea.
Termenul pînă la care Aurescu ar trebui să-i răspundă senatorului e 28 septembrie, deci mai avem de așteptat.

Pînă atunci, România mai încasează o lovitură de imagine: încă un avion presupus a avea țigări de contrabandă intră ieri la noi ca într-un sat fără cîini, lasă marfa și pleacă, fiind capturat de moldoveni pe un teren agricol. „Aeronava a survolat spațiul aerian al R.Moldova și a ajuns în România, iar la întoarcere a aterizat pe un câmp din Hlinaia Mică, raionul Edineț. Am sesizat despre acest caz și colegii din România, care urmează să stabilească unde au ajuns țigările”, a declarat Daniel Martnos, adjunctul șefului Poliției de Frontieră din R. Moldova, citat de deschide.md.

De ce România, țară membră NATO și cu răspundere imensă în securizarea frontierei de est a UE află de contrabandiștii care vin aici de la grănicerii altor state, care îi capturează?
Cum de se întîmplă aceste evenimente dramatice exact cînd se vorbește insistent de admiterea noastră, în fine, în spațiul Schengen?
Cum de nu cade niciun cap la nivel înalt?

Cu voce moale, premierul Florin Cîțu anunță azi, mai mult presat de jurnaliști, că problema avioanelor care vin din Ucraina și lasă mărfuri de contrabandă la noi va fi discutată la următoarea ședință a CSAT. Desigur, cînd va avea ea loc, adică cel mai probabil cînd se va face bugetul pe anul viitor, iar CSAT va trebui să dea avizul.

Exclusiv

Oferta pusă pe masă de MAI./Daca oferta NU este acceptata, sindicaliștii din Poliție anunță ”cel mai mare protest organizat în ultimii ani” în 25 martie pentru actualizarea salariilor și a normei de hrană

Publicat

pe

De

In data de 18.03.2024, la sediul MAI a avut loc o întrunire fulger cu Sindicatele din poliție prin care eram anunțați că Ministerul intenționează să ne pună în temă cu Proiectul de Ordonanță ce a trecut faza de avizare și va fi supusă aprobării joi, 22.03.2024. Tonul discuțiilor nu a fost unul de negociere, ci de punere în temă, respectiv, se majorează salariul de grad, conform următorului tabel, dezvaluie Vitalie Josanu și Marius Andrei de la sindicatul Diamantul:

grad Grad în plată (brut) Varianta circulata anterior Propunere actualizare (brut) Salariul de grad efectiv in plata
Comisar șef 900 2195 2838 1504
Comisar 850 2175 2706 1434
Subcomisar 825 2010 2607 1382
Inpsector principal 800 1950 2508 1329
inspector 775 1890 2409 1277
subinspector 750 1835 2310 1224
Agent șef principal 725 1770 2277 1207
Agent șef 700 1710 2211 1172
Agent șef adjunct 675 1650 2145 1137
Agent principal 650 1585 1980 1049
agent 625 1525 1881 997
Sumele rezultate reprezintă realmente o creștere semnificativă, explicată de directorul Răzvan Grecu, ca fiind o valoare ce vizează o compensare discretă a neactualizării normei de hrană și urmează a fi actualizată cu aproximativ 400 lei. Deși s-a obiectat că suntem interesați și de actualizarea normei de hrană – promisiune uitată -, astfel încât creșterile să fie resimțite de fiecare polițist, nu am văzut o flexibilitate din partea echipei ministeriale formată din ministrul secretar de stat Simionescu Romeo, subsecretarul de stat Gheorghe Sorescu și directorul DGF, Grecu Răzvan. Aceștia susținând că nu au mandat pentru a negocia alte variante.
Într-un demers comun, toți reprezentanții sindicali au cerut ca Proiectul de Ordonanță să prevadă intrarea în plată începând cu data de 1 martie 2024, astfel încât să o resimțim în buzunare din luna aprile. De asemenea, s-a insistat ca Ordonanța să fixeze o dată exactă pentru plata normei de hrană actualizată, cel târziu între cele două scrutinuri electorale.
Norma de echipare se va actualiza la valoarea de 7455 lei (agenți), urmând a intra în plată diferențele, raportat la echipamentul ridicat pe parcursul anului.Am ridicat problema atingerii grilei salariale prevăzută în baza Legii 153/2017, fiind singurii bugetari restanțieri dar atitudinea radicală – ușor nervoasă – a lui Gheorghe Sorescu a dat de înțeles că e o miză pierdută. MAI și-a luat gândul de la acest deziderat din preocuparea să nu-i provocăm pe ceilalți bugetari să ceară și ei drepturi mărite. Am solicitat conducerii MAI să uite de acest discurs legat de ”preocupările față de reacția altor bugetari” întrucât drepturile noastre prevăzute prin lege trebuie să intre în aplicare, indiferent de atitudinea altora.
De asemenea, am propus reprezentanților MAI să prevadă măsura echivalării CIB-ului (contribuției individuale la bugetul de stat), cu CAS situație ce va recunoaște veniturile noastre drept contributive, așa cum sunt în realitate. Răzvan Grecu a motivat că această prevedere ar implica o modificare a legii pensiilor militare și deci – în acest moment – ar fi imposibil. Subiectul s-a stins aici, fără să trezească și reacțiile celorlalți reprezentanți sindicali.
Concluzia noastră este că va trebui să continuăm mobilizarea pentru protestul din 25 martie 2024, manifestându-ne neîncrederea față de clasa politică în ceea ce ne privește. Rămânem cu o mare nemulțumire legată de renunțarea la aplicarea grilei de salarizare prevăzută în Legea 153/2017, precum și față de mimarea dialogului sindical. În cazul publicării Ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, în cursul acestei săptămâni vom evalua oportunitatea declanșării protestului din 25 martie 2025, mai precizeaza cei de la sindicatul Diamantul.

Reprezentativii au reproșat că i-au promis lui Ciolacu să nu iasă în public cu cifre legat de promisiunile făcute și chiar faptul că premierul nici nu a menționat ceva despre majorări. Acum, nefiind de față atunci, în ianuarie, nu știm exact cum au bătut palma cu Ciolacu, reprezentativii noștri și ce fel de angajamente și-au luat față de acesta, mai dezvaluie Vitalie Josanu și Marius Andrei de la sindicatul Diamantul. (Sava N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Angajaţii din penitenciare vor protesta, în majoritatea unităţilor de detenţie, din 21 martie, dacă nu li se aplică Legea salarizării unitare

Publicat

pe

De

„Pentru că premierul României, Marcel Ciolacu și ministra justiției, Alina Gorghiu, nu s-au ținut de cuvânt, incepem protestele in sistemul penitenciar!

Deși legea 153/2017(legea salarizării unitare) trebuia să ni se aplice în totalitate încă de la 1 ianuarie 2022 , acest lucru nu s-a întâmplat. De doi ani credem în promisiunile Guvernului României și de doi ani(și nu numai) suntem mințiți. Între timp medicii, pe lângă legea aplicată încă din 2017, au mai primit două majorări, magistrații nici nu mai știu să numere banii după ce anul trecut au primit bani prin modificarea cu de la ei putere a salariilor, tuturor celorlalți fiindu-le aplicată integral legea salarizării. Numai nouă, NU. Mai mult în luna Ianuarie 2024, Primul-ministru al României ne-a promis, cerându-ne o tăcere conspirativă pe acordarea soldei de grad și a normei de echipare actualizată , imediat după plecarea misiunii Fondului Monetar de la începutul legii salarizării. Am picat în plasa doleanței Guvernului de a păstra confidențialitatea demersului fără să realizăm că solicitările noastre de a ni se aplica legea erau temeinice și nu ni se făcea un favor.

DESTUL!!! DAȚI-NE BANII NOȘTRI!!!! Am acceptat de-a lungul timpului să înțelegem nevoile țării. Dar de fiecare dată v-ați  bătut joc de noi. Dacă până în data de 20 martie 2024 nu promovați un act normativ prin care să ne acordați restanțele cu care sunteți datori sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională,  din 21 martie 2024 Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar si Federația Polițiștilor de Penitenciare ieșim din nou în stradă”. (Paul D.).

Citeste in continuare

Featured

Eolienele au ”leșinat”. Regenerabilele nu țin cont de sistemul energetic

Publicat

pe

De

Producția de energie a eolienelor s-a prăbușit catastrofal în ianuarie, o lună preconizată a fi propice pentru acest sector. Consecința directă a fost o creștere a importurilor de energie cu 63,3%, având în vedere și producția în cădere liberă a termocentralelor pe cărbune, care nu mai au voie să producă. Producția din hidroenergie a scăzut și ea, din cauza obligației de a acoperi dezechilibrele provocate de eoliene și fotovoltaice.

(Preluare National – Claudia Marcu):

Raportul Institutului Național de Statistică privitor la resursele de energie primară din luna ianuarie 2024 arată o prăbușire catastrofică a producției eolienelor. Practic, aceasta a scăzut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, conducând și la o explozie a importurilor de energie, care s-au majorat cu 63,3%.

Potrivit INS, în perioada 1.I-31.I.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 1,5%, iar cele de energie electrică au crescut cu 1,0% față de perioada 1.I-31.I.2023. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.I.2024, au totalizat 2.648,5 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 39,0 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Producţia internă a însumat 1.518,9 mii tep, în scădere cu 47,0 mii tep (-3,0%) faţă de perioada 1.I-31.I.2023.

Producţia din termocentrale a fost de 1.994,9 milioane kWh, în creștere cu 3,2 milioane kWh (+0,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 1.518,4 milioane kWh, în scădere cu 60,6 milioane kWh (-3,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1024,1 milioane kWh, în scădere cu 9,3 milioane kWh (-0,9%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.I.2024, a fost de 805,3 milioane kWh, în scădere cu 198,3 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 99,3 milioane kWh, în creștere cu 43,2 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2023.

Consumul populației, în cădere liberă

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 4.515,9 milioane kWh, cu 3,2% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2023, în timp ce consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 9,0%; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 0,2%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 13,8%. Exportul de energie electrică a fost de 1069,8 milioane kWh, în scădere cu 83,7 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 583,2 milioane kWh, în creștere cu 4,2 milioane kWh. De la începutul lunii ianuarie și până în prezent, producția în termocentralele pe cărbune a scăzut și s-a stabilizat la doar 600 MWh, punând în dificultate echilibrarea sistemului.

Astfel, dezechilibrele provocate de regenerabile sunt acoperite de hidroenergie, cu scăderi ale cantităților vândute pe piață. Ieri, la ora 17, România importa circa 400 MW și producea hidroenergie  2.338 MW- 36,78%,  hidrocarburi, 1638 MW – 25,77%, nuclear, 1.320 MW – 20,79, cărbune, 673 MW – 10,60%,  fotovoltaic 288 MW – 4,63 %, biomasă, 65 MW – 1,02%, eolian,  29 MW – 0,46%, cu stocare de 2 MW – 0,03%.

Colapsul este aproape

Ministerul Energiei a anunțat construirea unor capacități de producție din vânt și soare de 5.000 MW, fără a avea vreo idee despre capacitățile necesare pentru flexibilizarea sistemului, adică producția în bandă, capabilă să acopere golurile de sarcină. Mai mult, la sfârșitul anului viitor din sistem vor ieși 700 de MW, când reactorul 1 de la Cernavodă va intra în retehnologizare pentru o perioadă de cel puțin doi ani. Într-un studiu de adecvanță a sistemului, Transelectrica nu preconizează nicio centrală pe gaze care să se mai construiască în următorii ani, astfel că sistemul este foarte aproape de intrarea în colaps.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv4 minute ago

Oferta pusă pe masă de MAI./Daca oferta NU este acceptata, sindicaliștii din Poliție anunță ”cel mai mare protest organizat în ultimii ani” în 25 martie pentru actualizarea salariilor și a normei de hrană

In data de 18.03.2024, la sediul MAI a avut loc o întrunire fulger cu Sindicatele din poliție prin care eram...

Exclusiv5 minute ago

Angajaţii din penitenciare vor protesta, în majoritatea unităţilor de detenţie, din 21 martie, dacă nu li se aplică Legea salarizării unitare

„Pentru că premierul României, Marcel Ciolacu și ministra justiției, Alina Gorghiu, nu s-au ținut de cuvânt, incepem protestele in sistemul...

Exclusiv21 de ore ago

Reîncep cercetările într-un dosar inventat de fostul procuror Portocală

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Exclusiv24 de ore ago

Comisia de Însemne Heraldice a M.A.I/”Mulți văd, puțini cunosc!”

Nu cu multă vreme în urmă eram contactat de redacția Europa Liberă pentru un punct de vedere legat de instituirea...

Exclusiv24 de ore ago

Set complex de criterii pe care foștii polițiști trebuie să le îndeplinească pentru a le fi validate dosarele

Pe pagina de internet a Poliției Române au fost publicate mai multe anunțuri privitoare la scoaterea la concurs a 295...

Exclusiv4 zile ago

WHITE TOWER (XV)/Afaceristul Dan Stefănescu audiat de procurorii ploiesteni. Mâna dreaptă a avocatului Vlad Nichita, reținută de procurori.

Daniel Ștefănescu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, audiat în dosarul White Tower. Procurorii confirmă astfel...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Polițiștilor din România ”DIAMANTUL” anunță că se alătură initiativei de protest formulată de Sindicatul ”EUROPOL”

SINDICATUL “DIAMANTUL” IESE LA PROTEST PE 25 MARTIE 2024 A trecut mai mult de jumătate de de an de cand...

Actualitate5 zile ago

Nicolae Drăgan pierde mandatul de primar al comunei Târgsoru Vechi

Comuna Târgsoru Vechi rămâne fără primar, cu doar trei luni înaintea alegerilor locale. Nicolae Drăgan pierde la ICCJ, recursul în...

Exclusiv5 zile ago

George Ionescu pune mâna si pe USR Prahova! Bogdan Novac a demisionat de la sefia USR!

Cu mai puțin de 1% în toate sondajele de opinie, George Ionescu devine candidatul Alianței Dreapta Unită (USR, Forta Dreptei...

Exclusiv5 zile ago

Frauda scoate la iveala ca deputatul USR -Stelian Ion – se descurcă cu cuțitul – în caz contrar el riscând să primească un alt certificat medical, care să îl scape și de fioroasele barabule

Garsoniera ANL obținută prin fraudă de Stelian Ion, actual deputat USR, la Poarta 6 a portului Constanța a fost schimbată...

Exclusiv5 zile ago

Proteste, boicot și blocaje/Singurele majorări sunt cele de  sarcini și atribuții, drepturile financiare rămân tăiate!

În data de 12 martie 2024, în monitorul oficial al României au fost publicate modificările si completările Legii nr. 61/1991...

Exclusiv6 zile ago

Oamenii primarului Volosevici!/Câju și nosocomialele/Se pregătește încă un tun financiar de proporții!

Mariana Câju- de la Făgăraș, la București, cu escală prin Primăria Ploiești Lista consilierilor personali ai primarului Andrei Volosevici nu...

Exclusiv6 zile ago

Grup “organizat” de interese aflat in proximitatea premierului Marcel Ciolacul (partea a II a)

Revenim cu investigatia jurnalistica la persoanele din jurul actualului premier Marcel Ciolacu, in special la afaceristul local Gheorghe Doloiu, fost...

Exclusiv6 zile ago

AVERTISMENT DUR!/Polițiștii nu mai suportă această bătaie de joc și ca atare în loc să sărbătorească Ziua Poliției Române, vor protesta!

Actul normativ privind actualizarea drepturilor polițiștilor este lăsat la „dospit” într-un sertar pe undeva, bine ascuns în Guvern, dezvaluie mcei...

Exclusiv6 zile ago

Rolul CCR nu este rezumat doar la apararea drepturilor fundamentale, ci priveste apararea fiecarui articol din constitutie!/Motivare halucinanta

Motivare halucinanta a CCR pe exceptia ridicata impotriva OUG 59/2017 (pe motivul nesolicitarii avizului de la Consiliul Legislativ)! Decizia s-a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!