O situație alarmantă la nivelul instanțelor comerciale

Publicația Lumea Justiției a relatat că Tribunalul București se confruntă cu o nouă problemă serioasă la sediul său din Sema Parc, unde funcționează două secții comerciale, respectiv a VI-a și a VII-a.

Invazie de gândaci în sălile de judecată

Conform informațiilor obținute, aceste două secții au fost afectate de o invazie de gândaci. Problema nu se restrânge doar la arhivele cu dosare, ci afectează și birourile judecătorilor, ridicând semne de întrebare cu privire la condițiile de muncă și igiena în instanțele din capitală.

Implicarea autorităților și reacții publice

Situația a generat îngrijorare în rândul personalului și al părților implicate în procesele judecătorești, care se așteaptă la măsuri rapide din partea autorităților pentru a remedia această problemă. Asemenea condiții pot avea un impact negativ asupra funcționării justiției și asupra încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.

Recent, publicația Lumea Justiției a dezvăluit activitățile controversate ale unui fiu de fost procuror implicat în promovarea drogurilor. Acest scandal se leagă de Partidul SENS („Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate”), o formațiune politică susținută de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, fost membru USR.

Originea partidului SENS

Partidul SENS a fost înființat pe 28 septembrie 2023, de către foști membri USR care și-au exprimat nemulțumirea față de direcția pe care o lua Uniunea Salvați România. Aceste nemulțumiri derivă din percepția că USR nu era suficient de angajat în progresele sociale (#rezist) și că unii membri adoptaseră poziții conservatoare pe teme importante, cum ar fi familia tradițională, definită prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Ideologia partidului SENS

În esență, SENS este perceput ca o formațiune de stânga care promovează drepturile minorităților sexuale, inclusiv parteneriatele civile și adopțiile de către cupluri de același sex. De asemenea, partidul își asumă o poziție liberală în privința consumului de droguri, pledând pentru legalizarea cannabisului și a etnobotanicelor, precum și pentru dreptul la avort, adică „uciderea de copii nenăscuți.”

Concluzie

Activitățile și advocacy-ul Partidului SENS ridică suspiciuni și preocupări în spațiul public, în special în contextul promovării subiectelor sensibile, precum drogurile și avortul. Aceste aspecte pun în discuție direcția pe care o ia politica românească și impactul pe care formațiunile recente îl pot avea asupra societății.  (Irinel I.).

Deputații români au inițiat un proiect de lege ce obligă organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) să raporteze sursele de finanțare, având similitudini cu legislația adoptată recent în Georgia, numită „legea agentului străin”. Articolul semnat de Claudia Marcu pentru Cotidianul Național evidențiază implicațiile acestei propuneri, care, deși nu impune înregistrarea ONG-urilor ca având interese externe, solicită transparență în privința finanțatorilor.

Compararea cu modelul georgian

Spre deosebire de actul legislativ din Georgia, care cere ONG-urilor să se declare ca urmărind interesele unei puteri străine dacă mai mult de 20% din finanțare provine din afară, proiectul românesc solicită doar publicarea informațiilor legate de finanțatori. Deși actualul Parlament se află la final de mandat, inițiativa ar putea genera proteste din partea societății civile, având în vedere controversele izbucnite în urma legii din Georgia, care a atras critici severe din partea Uniunii Europene și Statelor Unite.

Motivația proiectului de lege

Inițiatorii proiectului, deputații Mihai Ioan Lasca și Daniel Florin Ghiță, susțin că măsura urmărește să consolideze încrederea publicului în ONG-uri și în mecanismele democratice, având în vedere că finanțarea din diverse surse poate genera întrebări legitime privind influențele externe asupra activităților acestora.

Transparența sursei de finanțare

Proiectul de lege prevede un cadru legal pentru raportarea și monitorizarea fondurilor primite de ONG-uri, asociații și fundații. Aceasta vizează implementarea de măsuri menite să asigure transparența surselor de finanțare, indiferent de proveniența acestora. Se consideră că reglementarea va permite o informare corectă a cetățenilor și autorităților, contribuind astfel la creșterea încrederii în activitatea organizațiilor neguvernamentale.

Obligații de raportare

Proiectul se va aplica tuturor asociațiilor, fundațiilor și ONG-urilor care primesc finanțare de la persoane fizice sau juridice străine. Aceste entități vor avea obligația de a declara statului român toate sursele lor de finanțare. Finanțarea, conform legii, include transferuri de bani, donații, sponsorizări și orice alt tip de sprijin economic.

Concluzie

Proiectul de lege pentru raportarea surselor de finanțare ale ONG-urilor din România are potențialul de a crea un cadru mai transparent pentru activitatea acestora, dar și de a genera controverse similare celor întâmpinate în Georgia. În contextul în care transparența și responsabilitatea devin tot mai importante în societatea civilă, monitorizarea eficientă a finanțării organizațiilor ar putea întări încrederea publicului în aceste entități.