(Preluare Inpolitics):

Majoritatea cititorilor vor crede, desigur, că e o întrebare metaforică (va ploua cu acuzații, cu injurii, cu voturi anulate șamd). Dar nu e. Ce se va întîmpla la congres dacă realmente va ploua? Ce impact va avea asupra dezbaterilor, asupra votului, una peste alta asupra luptei pentru șefie? Va fi ca ploaia de la Waterloo, care a dus la înfrîngerea lui Napoleon? Sunt întrebări legitime, dacă luăm în calcul o variantă tot mai probabil, și anume ținerea congresului în aer liber, pe stadion. Și nu e singura problemă care se conturează.

Să o luăm metodic.

Conform statutului PNL, art.62, numărul delegaților la congres trebuie stabilit cu minim 60 de zile înainte, ceea ce s-a și întîmplat la Consiliul Național din 25 mai: 5000 de delegați, dintre care 493 de drept, conform anunțului de după ședință al lui Ludovic Orban. La aceștia se vor mai adăuga invitați speciali și presă.
El a mai spus: „Noi vom organiza congresul în funcție de situația epidemiologică. Ce pot să spun acum este că vom cere pentru participanți la toate adunările publice să fie vaccinați sau să aibă testul la zi. Dacă nu ne va permite reglementarea aferentă stării de alertă să ne organizăm în interior ne vom organiza în aer liber”.

Conform anunțului lui Orban și a situației epidemiologice din acest moment, congresul PNL nu poate fi derulat decît la BT Arena din Clujul lui Boc, sală care are capacitate de cca.9000 de locuri.
Restricțiile în vigoare pînă pe 10 septembrie nu se referă explicit la congrese de partid, dar impun niște măsuri pentru competiții artistice și sportive, cum ar fi ocuparea sălilor la maxim 75% din capacitate.
Spre exemplu, Festivalul ”George Enescu” se întinde pînă a doua zi după congresul PNL și se va derula cu sala ocupată la maxim 70%.

De asemenea, grupul lui Arafat vorbește de necesitatea asigurării a cel puțin doi metri pătrați per om, de vaccinări și de prezentarea de teste Covid.
Cel mai mare spațiu din București, Romexpo, asigură doar 6000 de locuri pe scaune, (Sala Polivalentă – 5300, Sala Palatului – 4000, sălile de la Palatul parlamentului mult mai puțin) ceea ce ar însemna mai puțin de 4000 de delegați plus invitații și presa.
Dintr-un foc, zboară o cincime dintre delegații anunțați în mai. Și încă nu putem cuantifica consecințele asigurării celor doi metri pătrați per om, ceea ce ar putea coborî și mai dramatic numărul delegaților.

Contactat de Inpolitics, deputatul George Șișcu, membru al comisiei de organizare a congresului PNL, ne-a declarat azi că în acest moment sunt analizate doar două posibile gazde: Romexpo, unde a avut loc și congresul din 2017, cu 5000 de delegați, și stadionul Arcul de triumf, varianta de aer liber de care vorbea Orban.

Șișcu admite, însă, că un congres pe stadion, pe lîngă că ar fi o premieră absolută, presupune complicații maxime, pentru că delegații ar trebui să stea în tribune, precum microbiștii, fiind exclusă amplasarea de scaune pe gazon.
Întrebat ce crede că s-ar întîmpla dacă plouă sau e vijelie în ziua respectivă, Șișcu a spus că preferă să nu se gîndească: ”Ar fi neplăcut”. Ultima ședință a Consiliului Național al PNL a avut loc, reamintim, la grădina de vară Herăstrău, dar cu mai puțin de o zecime din numărul delegaților de la congres.

Există un scenariu și mai horror, însă: dacă valul patru atît de invocat va lua amploare, noile restricții, din 10 septembrie, pot coborî pragul de ocupare la 50% ori mai rău, ceea ce înseamnă că ies din schemă cel puțin două mii de delegați, din cinci mii.

Șișcu recunoaște că e posibilă reducerea numărului de delegați: ”S-ar putea să fim nevoiți să facem și asta, să organizăm congresul cu mai puțin delegați, o să vedem cum stau lucrurile după ce se termină ultimele alegeri din județe care au mai rămas și se trece la alegerea delegaților”.
Șișcu nu explică, totuși, cum rămîne cu statutul PNL, care interzice stabilirea numărului de delegați cu mai puțin de 60 de zile înaintea congresului.
În plus, e greu de imaginat care ar fi procedura prin care niște delegați, odată aleși de filiale, ar face pasul înapoi.

Mulți se vor întreba de ce acordăm o importanță atît de mare locului și modului în care se va derula congresul PNL din 25 septembrie.
Răspunsul e simplu: prea multe scandaluri de mare amploare declanșate de felul cum s-au organizat congresele au afectat dramatic sau chiar scindat partide, în ultimii 30 de ani.

În 1992, ruperea FSN în două s-a produs pe fondul acuzațiilor echipei Iliescu la adresa lui Petre Roman că a condus incorect lucrările congresului, nu a introdus pe ordinea de zi chestiunea sprijinirii candidaturii lui Iliescu la președinție etc. PDL s-a scindat în 2013 după ce Elena Udrea a refuzat să accepte rezultatul votului și a susținut că în urne apăruseră mai multe voturi decît delegații anunțați. Chestiuni tehnice legate de organizarea congresului și de procedurile de vot aproape au generat bătăi la PSD.
Exemplele ar putea continua.

Deja, PNL se plasează, a două oară consecutiv după congresul din 2017, într-o poziție total nedemocratică, mai exact anunțarea de către organizații a sprijinului pentru candidații la șefie mai înainte ca aceștia să își fi prezentat programele politice, adică, practic, se predau ”pe neve”.
O procedură înfierată acum patru ani, spre exemplu, de candidatul Cătălin Predoiu, care acuza public că bătălia internă pentru şefia partidului prezintă „trei probleme de principiu”:

„1. Filialele s-au grupat înainte de publicarea Moţiunilor candidaţilor, deci, practic, nu contează ce vor ei să facă pentru PNL şi, prin PNL, pentru România.
2. Cîteva filiale au votat deja în Birourile Politice Judeţene cum vor vota la Congres, ceea ce e nestatutar, pentru că încalcă libertatea de vot a membrilor.
3. Unul dintre candidaţii anunţaţi este şi în poziţia de a coordona organizarea Congresului”.

Situația denunțată de Predoiu, care s-a și retras finalmente din cursă, se regăsește aproape identic și azi, inclusiv cu observația că amintita comisie de organizare a congresului s-a făcut în mod foarte ciudat și nedemocratic, la C.N.-ul din luna mai: cei doi candidați anunțați pînă atunci, Orban și Cîțu, și-au desemnat cîte patru susținători în echipă, cu Theodor Stolojan coordonator. Dar dacă apar alți candidați pe parcurs ce se întîmplă, se modifică structura comisiei sau ei joacă fără reprezentanți?

Congresul PNL va fi oricum extrem de tensionat, fie și pentru faptul că alegerile se derulează după cea mai proastă variantă imaginabilă, și anume votul pe moțiuni, ceea ce face ca victoriosul să cîștige totul, iar învinșii, nimic.
O procedură care s-a mai practicat uneori, în politica de la noi, și care mai mereu a dus la scandaluri mari și la rupturi.
Tensiunea de după anunțarea rezultatelor nu are nevoie decît o scînteie ca lucrurile să explodeze de-a binelea.
Locul congresului și derularea sa ridică de pe acum serioase semne de întrebare, iar dificultățile, cum spuneam, au mari șanse să crească exponențial pe fondul noului val de Covid care a început deja.

De aici, întrebări legitime:
Se va declanșa scandalul reducerii drastice a numărului de delegați?
Se va amîna congresul pentru anul viitor?
Se va opta, pînă la urmă, pentru un congres on-line?
Și nu în ultimul rînd, mai în glumă, mai în serios, va ploua la congres, pe stadion?
Că Accuweather cam dă vreme înnorată pentru ziua de 25 septembrie.