Connect with us

CCR

Câteva semnificații importante ale deciziei CCR de ieri/Așa funcționează democrația și Constituția

Publicat

pe

CCR a demonstrat din nou că este garantul supremației Constituției iar Legea fundamentală a României, Constituția, este un mecanism cu adevărat funcțional, nu o hârtie de aruncat la gunoi. În speță, este pentru prima oară când CCR repune pe funcție un Ombusman al drepturilor și libertăților românilor, așa cum în urmă cu ceva timp a revocat din funcție un șef de instituție, în urma unui conflict juridic constituțional.
 Este de altfel și pentru prima oară, după mult timp, când CCR – unica instanță constituțională din România- constată că Legiuitorul principal – în speță Parlamentul – a încălcat nu numai legile, Constituția ci și statul de drept în România.
 S-a întâmplat asta pentru că – din nou – România este singurul!!! stat din UE care și-a revocat gardianul drepturilor și libertăților cetățenilor de 2 ori în mai puțin de 10 ani.
Și asta pentru că politicienii români, indiferent de culoarea politică, au demonstrat că nu înțeleg sub nicio formă că rolul Avocatului Poporului într-o democrație este să apere cetățenii de abuzul statului și nu să apere statul de cetățeni.
Tocmai de aceea, pusă în fața acestei situații de recidivă, CCR a produs în unanimitate un reviriment jurisprudențial, dând o decizie bornă – peste care oricum nu se mai poate trece, pentru că este definitivă și obligatorie pentru toate instituțiile și autoritățile statului român.
De acum înainte, practic Avocatul Poporului va avea un statut similar cu al judecătorilor constituționali, fiind numit de Parlament, dar revocat doar în situații clare, pe proceduri exacte și în urma unor motive precise, cu drept de recurs.
Potrivit legii în vigoare, dacă nu știți, Avocatul Poporului nu are nici mandat imperativ, nici reprezentativ, el neputând fi obligat să se supună niciunor instrucțiuni sau dispoziții, de la nimeni.
Așa funcționează democrația și Constituția, precizeaza Sorina Ruxandra Matei. (Cerasela N.).
https://www.ccr.ro/comunicat-de-presa-29-iunie-2021/?fbclid=IwAR0pipcQvrx3JV8k9pig-uxB1hnO7qzjpic9A5teSnBEJcO1wpTGOEPg27Q

 

Anchete

DNA minte de ingheata apele

Publicat

pe

De

Din cand in cand, Directia Nationala Anticoruptie se da in spectacol, vaicarindu-se pe diverse teme, dezvaluie Lumea Justitiei. Un nou episod al acestei telenovele s-a consumat vineri, 28 octombrie 2022, cand parchetul lui Crin Nicu Bologa (foto 1) s-a dat de ceasul mortii cum ca deciziile CCR 297/2018 si 358/2022, precum si dezlegarea de drept a ICCJ din 25 octombrie 2022 vor arunca in haos nu mai putin de 557 de dosare penale aflate pe rolul DNA (fie in faza de urmarire penala, fie deja trimise in judecata).

In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene”, se lamenteaza DNA, amenintand cu turnatoria la CJUE (detalii in comunicatul de mai jos).

Fisurile din discursul DNA sunt multiple. In primul rand, parchetul anticoruptie vrea sa inoculeze ideea ca prejudiciul risca sa ramana nerecuperat. Fals: prejudiciul poate fi recuperat, in latura civila a dosarelor. Ati vazut deja exemple pe Luju de dosare in care, chiar daca instantele au constatat interventia prescriptiei pe latura penala, pe cea civila au continuat fara probleme judecata, punand sechestre pentru recuperarea prejudiciilor (click aici pentru a citi).

In al doilea rand, Directia Nationala Anticoruptie sugereaza ca dosarele risca sa se prescrie doar din pricina deciziilor CCR. Totusi, DNA nu sufla o vorba despre cauzele tinute la sertar mai mult de 5 ani si care vizeaza fapte vechi – deci spete care cu atat mai mult risca sa fie lovite de prescriptie, dupa cum foarte bine remarca si jurnalista Sorina Matei, care face trimitere la nemuritoarele cuvinte ale Laurei Kovesi: „stam cu curul pe dosare”.

Daaaaa, dezastruuu. Bine ca ati calculat prejudiciul (care nu poate fi stabilit decat in instanta – deci la momentul asta aceasta cifra este o minciuna) dar n-ati sus de cat timp stati cu fundul pe cele 557 de dosare prescrise. Ca fraierii nu stiu, nu? Inghit orice gulgute”, a scris Sorina Matei pe Facebook.

Problema prescrierii dosarelor ca urmare a vechimii (deci nu din cauza deciziilor CCR) a fost ridicata si de avocatul Adrian Toni Neacsu, tot pe Facebook:

Dosarele de competenta DNA se prescriu in general dupa trecerea a 10 ani de la savarsirea faptei (n.r. pentru ca pedepsele pentru faptele de competenta DNA nu depasesc 20 de ani, astfel incat intra sub incidenta art. 154 alin. 1 lit. b Cod penal: termen de prescriptie de 10 ani). Asta inseamna fapte anterioare lui 2012.

Prin acest comunicat DNA ne recunoaste cate dosare au ingropat prin sertare fara sa faca nimic in ele.

In ce priveste prejudiciile, incetarea procesului penal pentru prescriptie nu influenteaza automat latura civila”.

Iata comunicatul DNA:

La solicitarea reprezentantilor mass media privind posibile efecte pe care Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) nr. 297/2018, nr. 358/2022 si Decizia pronuntata la data de 25 octombrie 2022 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), referitoare la prescriptia raspunderii penale, le-ar avea asupra dosarelor penale ale DNA (aflate in judecata si in curs de investigare), Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa transmita urmatoarele:

Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 si a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescriptia raspunderii penale, Directia Nationala anticoruptie (DNA) a intocmit o situatie estimativa privind impactul aplicarii respectivei Decizii asupra dosarelor penale.

In urma analizarii cauzelor penale ale DNA, a rezultat ca aplicarea directa a deciziilor mentionate va avea consecinte asupra unui numar de 557 cauze penale aflate in curs de urmarire penala si in fata instantelor de judecata.

In aceste 557 de dosare, in care prejudiciul estimat se ridica la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totala a mitei si a traficului de influenta se ridica la 150 milioane euro, magistratii vor fi nevoiti sa constate incetarea proceselor penale si inlaturarea raspunderii penale pentru infractiuni de coruptie, asimilate coruptiei si avand ca obiect fraudarea fondurilor europene.

Situatia detaliata se prezinta astfel:

Dosare aflate in curs de urmarire penala (pe rolul DNA)

– 190 dosare

– prejudiciu estimat 648.207.688 euro

– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 50.997.625 euro

Dosare in diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instantelor) de judecata, in diferite stadii

– 367 dosare

– prejudiciu estimat 561.230.056 euro

– valoarea totala a mitei si a traficului de influenta 99.471.962 euro

In legatura cu aceasta situatie, DNA face urmatoarele precizari:

In perioada in care au avut cauze penale in lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale in vigoare si au intocmit acte de intrerupere a prescriptiei raspunderii penale, conform Codului penal si Codului de procedura penala, incepand din 1 februarie 2014 (data intrarii in vigoare a noilor Coduri) si in conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR incepand cu anul 2018 (de la data intrarii in vigoare a Deciziei respective).

Concret, in considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR si in conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au intrerupt cursul prescriptiei numai ca urmare a intocmirii unor acte din categoria celor care se comunica suspectilor si inculpatilor (inceperea urmaririi penale in personam, punerea in miscare a actiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere in judecata, etc).

Procurorii DNA vor fi consecventi in dosarele in care se va invoca prescriptia raspunderii penale si vor solicita sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordantei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene si jurisprudenta CJUE, care, printre altele prevad obligatia statului roman de a cerceta si sanctiona, intr-o maniera efectiva, faptele de coruptie si fraudarea fondurilor europene”. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Actualitate

Evoluția șorțurilor de-a lungul istoriei

Publicat

pe

De

Evoluția șorțurilor de-a lungul istoriei

Obiceiul de a purta un șorț a fost împrumutat de la est și de la europeni. Deja în epoca bronzului (secolele 19-18 î.Hr.), populația masculină din Micene și Creta a început să poarte șorțuri ușor diferite de cele originale de astăzi. Șorțul era atașat de o centură largă de piele în așa fel încât, țesătura să se miște oblic de la coapsa unui picior până la genunchiul celuilalt. De asemenea, șorțurile europene au început să fie decorate cu diferite modele colorate. Se știe că grecii antici purtau și șorțuri, dar legau și o eșarfă mare de lână pe corpul lor, care se numea hlena. De-a lungul timpului, au început să poarte un șorț nu pe un corp gol, ci peste o tunică.

Etruscii antici au, de asemenea, o mențiune despre utilizarea șorțului în garderoba bărbaților. Nu s-a deosebit prea mult de versiunea cretană. Dar etruscii și-au pus șorțurile peste o cămașă cu mânecă lungă. În Imperiul Roman, șorțurile nu erau purtate atât de ușor. Acest tip de îmbrăcăminte era destinat preoților, precum și gladiatorilor și a unor soldați care erau departe de cea mai proeminentă poziție.

Apariția șorțului în Evul Mediu
Evul Mediu a permis șorțului să-și întărească ferm poziția în garderoba țăranilor și a meșterilor. Pentru a preveni ca hainele de zi cu zi să se murdărească prea mult în timpul lucrului, un șorț din piele era legat peste cămașă. Orice cizmar, brutar sau servitor avea acest articol vestimentar. A fost chiar considerat obligatoriu ca maiştrii din fabrici să poarte un șorț, deoarece le servea ca un fel de uniformă.

Tot mai des în garderoba femeilor
Dacă mai devreme șorțul era purtat exclusiv de bărbați, atunci până în secolul al XVI-lea, a început să apară tot mai des în garderoba unei femei. Exista tendința de a lega șorțul în față și în spate, formând astfel, un fel de fustă. Șorțurile erau considerate la modă de soțiile nobilimii orașului. De exemplu, soțiile burghezilor germani purtau o varietate de sorțuri: cu sau fără modele, albe și colorate, simple și duble.

Șorțurile au intrat treptat, dar destul de ferm, în viața înaltei societăți din Europa. Sub Ludovic al XIV-lea, a devenit la modă ca femeile franceze să lege un șorț atât când mergeau la plimbare, cât și acasă. Avea dimensiuni reduse și un aspect elegant în jurul marginii. Femeile țărance simple nu au rămas în urma doamnelor nobile. Au început, de asemenea, să coase și să decoreze pentru ele, șorțuri în moduri diferite.

Evoluția șorțului nu s-a oprit aici
Puțin mai târziu, a devenit foarte la modă să ai mai multe șorțuri speciale pentru situații diferite. De exemplu, tabelul, așa cum era numit în Franța, era un șorț  purtat înainte de a merge la masă. A început să înlocuiască șervețelul mare, care anterior era pus pe genunchi, pentru a nu pata îmbrăcămintea în timpul mesei.

De asemenea, un alt model de șorț era tablionul. Era cusut în față și în spate la o mantie, fiind purtat doar în zilele speciale, solemne. Modelul de șorț personalizat a împrumutat această tehnică din hainele ceremoniale imperiale și bizantine. Astfel de șorțuri erau confecționate din țesături scumpe, în culori bogate. Masa curtenilor era mai modestă, dar i-a ajutat totuși să urmeze moda.

Puțin mai târziu, rolul șorțului s-a schimbat
A devenit parte a costumului național purtat doar de sărbători. Pe teritoriul Germaniei, atât de multă importanță i s-a acordat șorțului, încât i s-a permis să fie purtat doar la cele mai importante și mari sărbători. Costumul popular moldovenesc s-a remarcat prin prezența a două șorțuri colorate, cu modele bogate, legate în față și în spate.

Citeste in continuare

Anchete

Curtea Constitutionala a aruncat in aer procedura de audiere a martorilor in dosarele non-penale

Publicat

pe

De

Totusi, partea principala a stirii nu este aceasta, ci faptul ca a trebuit sa treaca trei ani ca sa vina aceasta decizie, dezvaluie Lumea Justitiei.

Joi, 9 decembrie 2021, instanta de contencios constitutional a declarat neconstitutionala sintagma „intocmai si literal” din art. 323 alin. 1 CPC:

Consemnarea declaratiei martorului

(1) Marturia se va scrie de grefier, care va consemna intocmai si literal declaratia martorului, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta”.

Iata minuta CCR:

In data de 9 decembrie 2021, (…) Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma ‘intocmai si literal’ din cuprinsul art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila, astfel cum acesta a fost modificat prin art.I pct.35 din Legea nr.310/2018, este neconstitutionala”.

In 2018, prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala sintagma „intocmai si literal” din proiectul de lege ce urmarea modificarea Codului de procedura penala.

Redam fragmentul relevant din decizia CCR:

461. Critica vizeaza obligatia nou-introdusa privitoare la procedura de consemnare ‘intocmai si literal’, care poate fi efectuata doar prin mijloacele specifice procedurii de stenodactilografiere, aspect de natura sa blocheze desfasurarea activitatii in cadrul proceselor penale, cu incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutie.

462. Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedura penala, in vigoare, audierea suspectului sau a inculpatului se inregistreaza cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, iar atunci cand inregistrarea nu este posibila, acest lucru se consemneaza in declaratia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concreta a motivului pentru care inregistrarea nu a fost posibila, si, potrivit art. 110 alin. (1^1), nou-introdus, inregistrarea declaratiilor suspectului sau inculpatului, la cerere, cu mijloace tehnice audio si punerea lor integrala la dispozitia apararii. Astfel, legiuitorul a instituit posibilitatea ca, in cazul in care, ulterior consemnarii declaratiei, suspectul sau inculpatul apreciaza ca aceasta nu reda cu fidelitate cele declarate, acesta sa poata solicita punerea la dispozitie a inregistrarii cu mijloace tehnice audio, in vederea formularii apararii corespunzatoare.

463. Cat priveste inregistrarea sedintelor de judecata, prin Decizia nr. 128 din 10 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 231 alin. (4) teza intai din Codul de procedura civila, Curtea a retinut ca ‘dispozitii cu privire la inregistrarea sedintei de judecata se regasesc in art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza ca sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de indata. Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata. La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului’ (paragraful 17). De asemenea, Curtea a retinut ca „instanta de judecata inregistreaza sedintele de judecata in vederea indeplinirii unei obligatii legale care are ca scop o mai buna administrare a justitiei“ (paragraful 21); prin urmare, Curtea a constatat ca „inregistrarea sedintelor de judecata este obligatorie, vizeaza toate cauzele, intrucat legiuitorul nu a facut nicio distinctie, si reprezinta o operatiune tehnica ce nu este de natura sa aduca atingere prevederilor constitutionale invocate si are drept scop infaptuirea unui act de justitie transparent si realizarea unei bune administrari a justitiei ca serviciu public’ (paragraful 23).

464. De asemenea, potrivit normelor procesual penale in vigoare, procurorul si partile pot cere citirea notelor de sedinta si vizarea lor de catre presedinte, iar dupa terminarea sedintei de judecata participantii la proces pot primi, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului [art. 369 alin. (2) si alin. (3) din Codul de procedura penala]. Si, de asemenea, potrivit art. 369 alin. (4) si alin. (5) din Codul de procedura penala – criticat in prezenta cauza – notele grefierului pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator, iar in caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata (in acest sens, a se vedea si Decizia nr. 720 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017).

465. Analizand textul legal criticat, Curtea observa ca acesta prevede obligatia consemnarii intocmai si literal de catre organul judiciar sau de catre instanta a declaratiilor suspectului sau inculpatului. Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, ‘intocmai’ are semnificatia ‘exact, la fel, chiar’, iar ‘literal’ are semnificatia ‘care se face, se reproduce cuvant cu cuvant, litera cu litera; textual, exact’. Prin urmare, declaratia trebuie consemnata cuvant cu cuvant, pentru a reproduce exact ceea transmite suspectul sau inculpatul.

466. Or, in conditiile in care dispozitiile procedurale mentionate mai sus prezinta suficiente garantii pentru consemnarea corecta a declaratiilor suspectului sau inculpatului, iar art. 110 alin. (2) din Codul de procedura penala prevede ca, daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, suspectul sau inculpatul o semneaza, iar daca are de facut completari, rectificari ori precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de semnatura suspectului sau a inculpatului, obligatia nou-introdusa apare nu numai ca excesiva si impovaratoare pentru organele judiciare, dar este susceptibila a crea dificultati in opera de aplicare, cu consecinta tergiversarii sau blocarii actului de justitie.

467. Prin urmare, Curtea apreciaza ca prevederile procesual penale in vigoare contin suficiente garantii pentru respectarea dreptului la aparare a suspectului sau inculpatului, astfel ca dispozitiile art. I pct. 55, referitoare la art. 110 alin. (1) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste sintagma ‘intocmai si literal’, care este de natura a aduce atingere dreptului partilor la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil”. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Pionul poate ajunge nebun, dar niciodată rege

Anca IRIMIA, cardașa lui Radu BOBOC (ofițerul care a obligat deținuții să-i spele uniforma), ar fi piesa de ”rezistență” a...

Exclusiv6 ore ago

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică legea privind statutul cadrelor militare

. Ce urmărește demersul legislativ? Le statea pe suflet celor din aparatul central al MAI ca jandarmii si pompierii inca...

Exclusivo zi ago

Macar o data la doi ani, apare cel putin o informatie importanta despre un nou furtisag al Directiei Generale Financiare din cadrul M.A.I.

Noi pagube provocate de Directia Generala a Hotilor, condusa de directorul general Razvan Grecu! Nu stiu cum se face ca...

Exclusivo zi ago

Federația Polițiștilor de Penitenciare, alături de Federația Simdicatelor din Sistemul Penitenciar, continuă seria protestelor anunțate, astfel că in data de 28.03.2024 vor fi pichetate Penitenciarele Deva, Giurgiu și Codlea, in paralel cu strangerea semnăturilor pentru refuzul de ore suplimentare

Faptul că guvernanții , in an electoral, au scăpat printre degete niște firmituri pentru polițiștii de penitenciare ( actualizarea soldei...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul „Tetra” fabricat de procurorul, pe atunci, Negulescu Mircea, zis „Portocală, zis „Zdreanță” și autointitulat „distrugătorul de destine”

Unul dintre oamenii luați la țintă de gruparea din jurul fostului procuror Portocală a fost Cezar Stoichiciu, fost sef al...

Exclusiv2 zile ago

Se pun in pericol angajamentele internationale ale Romaniei in domeniul asistentei umanitare, din cauza lui Grecu & comp. care nu vor sa plateasca la timp si corect, drepturile legale ale „misionarilor”

In atentia veteranilor din teatrele de operatii! Mai multi veterani in teatrele de operatii mi-au transmis, pe diverse cai, insistent,...

Anchete3 zile ago

 INTOARCEREA “RABINULUI”

                                         ...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER (XXV)/Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower

Virgiliu Nanu, implicat direct în intabularea Fermei Dacilor și escrocheria White Tower, titra un ziar central de investigatii, confirmand, in...

Exclusiv3 zile ago

Ameninţări drastice din partea poliţiştilor şi agenţilor din penitenciare/Sindicaliştii ameninţă că măsurile pe care le vor lua, vor fi şi mai drastice in data de 9 Mai 2024

Angajații din structurile de forță ale statului roman au fost luați în bătaie de joc de Guvern In Monitorul Oficial...

Exclusiv3 zile ago

Fiecare lider sindical s-a impăunat cu ” marea ” realizare, cand in fond nu este altceva decât o ingenunchere a mișcării sindicale/Oamenii ar trebui să se trezească din amorteala asta colectivă

După lungi teorii ale conspirației, astăzi, cu puțin timp in urmă,in Monitorul Oficial al României a fost publicata celebra și...

Exclusiv4 zile ago

WHITE TOWER (XXIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER: copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie!

Copii care și-au băgat mamele octagenare în pușcărie! Aceasta este una dintre realitățile scandalului WHITE TOWER! Mihai LUPU și Radu...

Exclusiv4 zile ago

Sindicatul Politistilor din Romania „Diamantul” Oficial a intocmit un ÎNDRUMAR ELECTORAL PENTRU POLIȚIȘTI ȘI MILITARI

Statutul polițistului prin Legea 360/2002 și statutul cadrelor militare prevăzut în Legea 80/1995 fixează interdicții clare privind implicarea acestora în...

Exclusiv5 zile ago

Este dezonorant pentru un șef de poliție să se păteze în jocurile murdare ale politicienilor

Condiționalitatea factorului de comandă în structurile M.A.I. de fidelitatea față de o gașcă politică ori alta, nu a constituit vreodată...

Exclusiv5 zile ago

„Polițiștii și militarii nu suntem sclavii nimănui, iar niște drepturi acordate parțial nu sunt decât o altă ofensă adusă la sacrificiile pe care le facem și serviciul adus de către noi la menținerea ordinii publice și a siguranței naționale”

Așa cum v-am anunțat, la data de 25.03.2024, chiar de Ziua Poliției Române Sindicatul Democratic al Polițiștilor SIDEPOL trebuia să fie prezent...

Exclusivo săptămână ago

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!