Totusi, partea principala a stirii nu este aceasta, ci faptul ca a trebuit sa treaca trei ani ca sa vina aceasta decizie, dezvaluie Lumea Justitiei.

Joi, 9 decembrie 2021, instanta de contencios constitutional a declarat neconstitutionala sintagma „intocmai si literal” din art. 323 alin. 1 CPC:

„Consemnarea declaratiei martorului

(1) Marturia se va scrie de grefier, care va consemna intocmai si literal declaratia martorului, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul refuza sau nu poate sa semneze, se va face mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta”.

Iata minuta CCR:

„In data de 9 decembrie 2021, (…) Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma ‘intocmai si literal’ din cuprinsul art.323 alin.(1) din Codul de procedura civila, astfel cum acesta a fost modificat prin art.I pct.35 din Legea nr.310/2018, este neconstitutionala”.

In 2018, prin Decizia nr. 633 din 12 octombrie, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala sintagma „intocmai si literal” din proiectul de lege ce urmarea modificarea Codului de procedura penala.

Redam fragmentul relevant din decizia CCR:

„461. Critica vizeaza obligatia nou-introdusa privitoare la procedura de consemnare ‘intocmai si literal’, care poate fi efectuata doar prin mijloacele specifice procedurii de stenodactilografiere, aspect de natura sa blocheze desfasurarea activitatii in cadrul proceselor penale, cu incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutie.

462. Curtea retine ca, potrivit dispozitiilor art. 110 alin. (5) din Codul de procedura penala, in vigoare, audierea suspectului sau a inculpatului se inregistreaza cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, iar atunci cand inregistrarea nu este posibila, acest lucru se consemneaza in declaratia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concreta a motivului pentru care inregistrarea nu a fost posibila, si, potrivit art. 110 alin. (1^1), nou-introdus, inregistrarea declaratiilor suspectului sau inculpatului, la cerere, cu mijloace tehnice audio si punerea lor integrala la dispozitia apararii. Astfel, legiuitorul a instituit posibilitatea ca, in cazul in care, ulterior consemnarii declaratiei, suspectul sau inculpatul apreciaza ca aceasta nu reda cu fidelitate cele declarate, acesta sa poata solicita punerea la dispozitie a inregistrarii cu mijloace tehnice audio, in vederea formularii apararii corespunzatoare.

463. Cat priveste inregistrarea sedintelor de judecata, prin Decizia nr. 128 din 10 martie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, analizand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 231 alin. (4) teza intai din Codul de procedura civila, Curtea a retinut ca ‘dispozitii cu privire la inregistrarea sedintei de judecata se regasesc in art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, care stipuleaza ca sedintele de judecata se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemneaza prin stenografiere. Inregistrarile sau stenogramele se transcriu de indata. Grefierul sau specialistul in stenografie consemneaza toate afirmatiile, intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecata. La cerere, partile pot primi o copie a transcrierii inregistrarilor, stenogramelor sau notelor grefierului’ (paragraful 17). De asemenea, Curtea a retinut ca „instanta de judecata inregistreaza sedintele de judecata in vederea indeplinirii unei obligatii legale care are ca scop o mai buna administrare a justitiei“ (paragraful 21); prin urmare, Curtea a constatat ca „inregistrarea sedintelor de judecata este obligatorie, vizeaza toate cauzele, intrucat legiuitorul nu a facut nicio distinctie, si reprezinta o operatiune tehnica ce nu este de natura sa aduca atingere prevederilor constitutionale invocate si are drept scop infaptuirea unui act de justitie transparent si realizarea unei bune administrari a justitiei ca serviciu public’ (paragraful 23).

464. De asemenea, potrivit normelor procesual penale in vigoare, procurorul si partile pot cere citirea notelor de sedinta si vizarea lor de catre presedinte, iar dupa terminarea sedintei de judecata participantii la proces pot primi, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului [art. 369 alin. (2) si alin. (3) din Codul de procedura penala]. Si, de asemenea, potrivit art. 369 alin. (4) si alin. (5) din Codul de procedura penala – criticat in prezenta cauza – notele grefierului pot fi contestate cel mai tarziu la termenul urmator, iar in caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata (in acest sens, a se vedea si Decizia nr. 720 din 6 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017).

465. Analizand textul legal criticat, Curtea observa ca acesta prevede obligatia consemnarii intocmai si literal de catre organul judiciar sau de catre instanta a declaratiilor suspectului sau inculpatului. Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, ‘intocmai’ are semnificatia ‘exact, la fel, chiar’, iar ‘literal’ are semnificatia ‘care se face, se reproduce cuvant cu cuvant, litera cu litera; textual, exact’. Prin urmare, declaratia trebuie consemnata cuvant cu cuvant, pentru a reproduce exact ceea transmite suspectul sau inculpatul.

466. Or, in conditiile in care dispozitiile procedurale mentionate mai sus prezinta suficiente garantii pentru consemnarea corecta a declaratiilor suspectului sau inculpatului, iar art. 110 alin. (2) din Codul de procedura penala prevede ca, daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, suspectul sau inculpatul o semneaza, iar daca are de facut completari, rectificari ori precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de semnatura suspectului sau a inculpatului, obligatia nou-introdusa apare nu numai ca excesiva si impovaratoare pentru organele judiciare, dar este susceptibila a crea dificultati in opera de aplicare, cu consecinta tergiversarii sau blocarii actului de justitie.

467. Prin urmare, Curtea apreciaza ca prevederile procesual penale in vigoare contin suficiente garantii pentru respectarea dreptului la aparare a suspectului sau inculpatului, astfel ca dispozitiile art. I pct. 55, referitoare la art. 110 alin. (1) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste sintagma ‘intocmai si literal’, care este de natura a aduce atingere dreptului partilor la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil”. (Irinel I.).