Una dintre justificările pe care recent decoratul Sorin Cîmpeanu le-a folosit pentru a justifica modificările aduse Metodologiei de analiză a plagiatelor de către CNATDCU a fost volumul mare de muncă pe care membrii CNATDCU trebuie să îl depună.
Pe fond, Cîmpeanu are dreptate. CNATDCU are un volum mare de muncă, dar haide să ne uităm puțin de unde vine.
CNATDCU face în mod curent următoarele:
– evaluează tezele susținute în toate școlile doctorale din țară;
– evaluează tezele de abilitare ale tuturor celor care vor să devină conducători de doctorate de la toate universitățile din țară;
– evaluează în vederea recunoașterii/nerecunoașterii diplomele de doctor obținute în străinătate;
– evaluează dosarele pentru concursurile de cercetător științific (CS) I şi CS II din;
– evaluează sesizările pentru concursurile didactice de la toate universitățile din țară;
– analiză acordare indemnizației de merit;
– stabilește și validează comisiile pentru toate de mai sus
+ verifică sesizările de plagiat în tezele de doctorat.
Haide să vedem puțin în termeni de cifre ce înseamnă toate lucrurile de mai sus, raportându-ne, de exemplu, la ședința CNATDCU din 29 septembrie 2020:
– teze de doctorat evaluate: 440
– dosare de abilitare evaluate: 244
– teze obținute în străinătate: 26
– titluri de CS I și CS II: 44
– sesizări sau contestații concursuri didactice: 34
La toate aceste date, mai adăugați niște zeci de validări de comisii de contestații pentru punctele 1 – 4. Toate cifrele de mai sus au fost pe ordinea de zi ale unei singure ședințe, unele dintre cazuri fiind reportate pentru ședințele viitoare pentru că nu au putut fi încheiate.
Ministrul Cîmpeanu nu a propus NICIO modificare a celor două metodologii de evaluare a tezelor și abilitărilor pentru a fluidiza volumul de muncă al CNATDCU. Niciuna, nimic!
Cîmpeanu a modificat DOAR Metodologia de evaluare a plagiatelor, iar toate modificările propuse de el sunt în favoarea plagiatorilor, după cum am spus zilele trecute.
Și acum haide să ne uităm pe cifrele referitoare la plagiate. Analizarea plagiatelor a fost luată de la CNATDCU în 2012 de Victor Ponta cu mâna ministrului Educației Liviu Pop exact când CNATDCU se pregătea să emită verdict de plagiat pentru teza lui Ponta.
Din 2012 până în 2016, tezele plagiate au fost evaluate de Comisia Națională de Etică, formată din politruci pesediști, cu carnet de partid în buzunar sau doar în suflet.
Evaluarea doctoratelor a fost dată înapoi la CNATDCU în 2016. Din iunie 2016, când CNADTCU a fost reînființat, și până azi, au trecut exact cinci ani, timp în care au fost înregistrare, în total, 122 de sesizări!
– 122 de sesizări înregistrate;
– 62 soluționate cu retragerea titlului;
– 26 soluționate cu menținerea titlului;
– 34 în lucru.
În acest moment, CNATDCU despre care Cîmpeanu spune că e sufocat din cauza plagiatelor are în lucru DOAR 34 de sesizări!
CNATDCU are în total 35 de comisii de specialitate, iar aceste 34 de sesizări sunt distribuite la DOAR 10 comisii, alte 25 neavând NICIO sesizare în lucru.
Statistic lucrurile stau așa:
– 19 sesizări de plagiat la Comisia de Științe politice + militare (două pe științe politice, 17 pe științe militare)
– 7 sesizări de plagiat la Comisia de Drept
– 2 sesizări de plagiat la Comisia de Management
– câte o sesizare la Comisia de Economie, Filologie, Medicină, Geologie, Inginerie civilă și Inginerie energetică.
Pentru a justifica introducerea modificării care zice că nu se pot accepta sesizări multiple sau reveniri pentru o teză de doctorat, Cîmpeanu a invocat faptul că CNATDCU e sufocat de reveniri sau sesizări multiple. Oare ar putea să mintă ministrul în legătură cu așa ceva? Eu aș zice că nu, că doar e ministru.
Ia să vedem ce zic cifrele, care sunt publice, pe site-ul CNATDCU. Sunt doar două persoane pentru care s-au făcute sesizări multiple: Bogdan Licu și Codruț Olaru. La amândoi au fost depuse câte două sesizări de plagiat. În plus, la Olaru s-a depus o sesizare nouă după ce inițial a avut verdict de plagiat. În baza acestei noi sesizări, CNATDCU i-a dat decizie de plagiat lui Olaru, însă Direcția juridică a Ministerului i-a dat aviz de nelegalitate, Direcția Juridică arogându-și, ilegal, dreptul de veto pe deciziile specialiștilor!
Bun, am înțeles acum cam pentru cine sau pentru ce tip de indivizi sunt gândite noile propuneri lansate de ministrul liberal al Educației.
Și dacă tot am scris mult, haide să mai vedem: de când zac fără decizie unele dintre cele 34 de sesizări pe care CNATDCU le are în lucru în acest moment, alea care în opinia ministrului sufocă activitatea Consiliului:
– prim-procurorul general al României Bogdan Licu – sesizare din iunie 2016 (5 ani);
– primarul Robert Negoiță – sesizare din iunie 2016 (5 ani);
– europarlamentarul Mihai Tudose – sesizare din iulie 2017 (4 ani);
– judecătorul George Dorel Matei – sesizare din septembrie 2017 (4 ani);
– șeful inspecției judiciare Lucian Netejoru – sesizare din septembrie 2018 (3 ani);
– șeful SIE Gabriel Vlase – sesizare din august 2019 (doi ani);
– secretarul de stat din MAI Bogdan Despescu – sesizare din ianuarie 2020 (un an jumătate).
Aici se vede în toată splendoare ei infamia lui Sorin Cîmpeanu, garantul aplicării proiectului România educată: s-a folosit de o chestiune legitimă – aglomerarea activității CNATDCU pe evaluări de teze și abilitări – pentru a aplica modificări care să poată, la o adică, să amnistieze cei dintâi plagiatori ai țării, cu funcții și ranguri, dezvaluie Emilia Sercan. (Cristina T.).